Page 3 - Activitatea_1902_11_45

Nrul 45 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

s i vede, că s i lipeşte de el, ca scaiul se spunea, că publicistul şi deputatul Nicolae ţara va crede lui Komjâthy şi nu procopsi- In aceasta se vor introduce rugări şi recla­
Bartha scrie articoli de fond la ziarul oposi- ţ'lor mangrişti dela banca arădană. mări fă -ute la faţa locului. Ele se pot re-
de oaie, nici câ-’i pasă, că de manda­
ţional »Magyaro-szâg« pentru 20,000 coroane solva numai decât sau apoi se transpun au­
tul lu i e legată soartea atâtor capi de
honorar, şi în acelaşi timp scrie si la foaia — JHymen. Dl Liviu Friedmann, notar torităţii competente pentru o resolvare cât
fam ilii. guvernamentală «Reggeli Ujsâg» articoli pen­ com. cu soţia sa Agapia şi Nicolau Mun­ mai grabnică. Telefonul se va folosi cât mai
Dacă lipsa de simţ îl ţine legat tru 14.000 coroane honorar Pentru publicarea tean, preot gr.-cat. cu soţia sa Maria, anunţă mult în comunicaţiunea dintre autorităţi. Cu
de mandat, apoi e mai mare în el va­ resp reproducerea acestei notiţe Nic. B. rtha serbarea cununie copiilor lor Silvia şi Petru 1 Iulie a. v. va apărea în fie-care comitat
nitatea decât iubirea de causă şi de a intentat la tribunalul din Timişoara proces care se va ţinea în 23 Noemvrie st. n. igor o foaie oficială, în care se va însera hotă-
pentru calumnie şi vătămare de onoare con­ la 2 ore p. m. în biserica gr.-cat. din Şibot. rîri, ordinaţiuni ministeriale, comitatense etc.
oameni.
tra redactorului Alwin Cramer, care de pre- Primpretorii vor avea anumite zile de oficiu
Acuma-’i rândul respectivilor d-ni
sent zace în temniţa de stat din Seghedin. — Despre Mangra ni-se scrie d n Ora în comunele cercului lor, când au să pri­
preoţi, s6 îl aducă la calea cea bună Tribunalul la pertractarea primă a decretat dea-mare, că la împlinirea centenarului naş­ mească şi să resoalve, de e posibil, numai
omenească; dacă simţul lui moral nu dovedirea celor cuprinse în notiţa încriminată, terii iui Kossuih nu numai că a dispus să se decât reclamări verbale ; tot aşa sunt avisaţi
i-a dictat aceasta, sâ aplice forţă morală; dar numai în acel sens, că Nic. Bartha a ve­ ilumineze ferestrile casei Consistorului, unde notarii să pertracteze verbal toate afacerile
până în 25 a lunei curente, aşa ştim nit sau nu în contrazicere cu principiile sale ocueşte şi nu numai că a pus tabloul lui comunale, cari nu cer necondiţionat o per­
prin aceea, că a scris articoli politici şi într’un Kossuth in fereastră şi l’a îm unjurat cu ghir­ tractare în scris. Inoiri însemnate se fac cu
că nu se vor face paşii de retorsiune.
ziar oposţional şi în altul guvernamental. In lande, dar s'a dus şi la slujba biseiiceascâ, ce privire la oficiile orfanale comunale, al că­
Noi ne temem, că scaiul nu se va
rugarea de actisă Bartha numeşte ziarul »D. s’a făcut în biserica reformată din Oradea, ror cerc de activitate se lărgeşte.
deslipi de berbece! dacă nu se vor T. f. U.< »ziar pangertn.m, contrar ideii de la care n’a pârtie pat nici unul dintre preo­
apropia cu foarfeci bine ascuţite d-nii stat maghiar». ţii gr.-cat. ori dintre cei papistad. Corespon­ — Necrolog. Reuniunea sodalilor români
din Sibiiu, cu adâncă durere aduce la cunoş­
preoţi de lâna lui. dentul nostru ne roagă să nu facem comen- tinţa tuturor amicilor şi cunoscuţilor, că mult
Num ai corectitate pretindem, ba­ — Călugărul cel vestit. Ziarul „Bu- tar acestei ştiri, nu cumva Mangra cu foaia’n regretatul ei controlor I O A N R O Ş C A ,
dapesti Hirlap“, despre care „T. P.“ din Arad mână să se refugieze iarăşi pe la »Magyar măt-stru pantolar, după scurte suferinţe, în
rem pe terenul bisericesc.
încă recunoaşte, din alt incident, că e foarte Szd», presentându-se de martir al kossuthis- mod subit, a trecut la cele vecinice, astăzi
serios ziar şi care-şi capătă intormaţiile de mului. Dorinţei corespondentului îi şi satis­ Joi, în 6 Noemvrie n. a. c., la 8 ore dimi­
neaţa, în etate de 47 ani. Rămăşiţele pămân­
prin ministerul de culte, în Nr. său dela 4 facem, fiindcă pe „T. P.“ şi pe Russu Şirianu teşti ale neuitatului reposat se vor lua din
NOUTĂŢI Noemvrie scrie următoarele despre sinodul îi am văzut implorând până şi laude dela casa mortuală (strada Poplâcii Nr. 19) şi se
extraordinar, ţinut la Arad: „Temerea sino­ z are neserioase de calibrul lui „Magyar Szd“. vor a«eza spre vecinica odichnă Sâmbătă,
dului că din pricina neîntâririi de până acum a în 8 Noemvrie n. a. c., la 2 ore d. a., în
— Avansări în armata comună c. episcopului ales, diecesa e fără supraveghere Conferenţa în chestia coloni­ cimiterul gr.-cat. diti loc.
fi reg. In 1 Noemvrie 1902 au fost avan­ şi conducere, ori-că peste tot nu corespunde zării Ţiganilor corturari e convocată Fie-’i ţârina uşoară şi memoria bine­
cuvântată 1
saţi şi următorii Români. La infanterie vice realităţii, ori-că dacă de fapt ar fi ade­ pe 21 1. c. Ea va avea s6 desbată Sibiiu, la 6 Noemvrie st. n. 1902.
coloneii maiorii Paul Duralia în reg. 52 de vărat, atunci acesta ar fi cel mai de pauper­ următoarele chestiuni: 1. Cu ce mij­ C o m i t e t u l .
inf., Iosif Maciaga în reg 7 de inf., loan Hu- tate atestat al actualului locţiilor de episcop. loace legale s’ar putea opri vagabun-
miţa în reg. 21, loan Poplăcean în reg. 4 de Dealtmintreni pe urma informaţiilor primite darea Ţiganilor cortorari ? 2. Cum s’ar — Muncă sisifică. Consistorul arădan,
vânători, Albin Regele în bat. 3 de pioneri. din isvorul cel mai sigur, nu îngrijarea de putea îndeplini colonizarea ? 3. Cu ce respective impacienţii din el, pentru a urgita
Maiori: căpitanii de I. clasă : Antoniu Landa biserică şi de fericirea credincioşilor a îndem­ mijloace ar putea fi reţinuţi în locul întărirea lui Cebbidache, au hotărît convoca­
în reg. 43 de inf., George Coma în reg. 90 nat sinodul să aducă această hotărîre, ci prin aşezării lor ţiganii deja colonizaţi? 4. rea sinodului electoral. Acesta s’a şi Întrunit
de inf. Căpitani de I. cl. căpitanii de II. cl.: ea au vrut să urgiteze întărirea lui Mangra. Cum s’ar putea asigura existenţa ţiga­ la 2 Noemvrie în Arad. Bărbaţii serioşi au
Vasiliu Câlbasă, în statul general, Victor Această dorinţă în momentul acesta nu e la nilor colonizaţi? 5. Cum s’ar putea eşit din el, fiindcă sinodul extraordinar
Clobaza în reg. 90 de inf., Laurenţiu Silvatici loc nici din punct de privire pol tic, dar nici desvSţa generaţiunea mai tinerâ de vaga- a fost ilegal, dela alegerea de episcop şi până
în reg. 1 de vânători. Căpitani de cl. II. lo­ din punct de vedere al interesului personal bundare şi cum ar trebui educată? 6. la întărirea lui sinodul fiind în permanentă şi
cotenenţii: Maximilian Coşea în reg 87. loan al lui Mangra. In timpul de faţă adecă la Ce ar trebui făcut pentru de-a recu­ conchemat la şedinţe extraordinare prin me-
Brad în reg. 5, Eduard Grindra în reg. 53, tribunalul din Timişoara decuige un proces noaşte pe Ţiganii, cari au părăsit locul, tropolitul, care a condus alegerea. Sinodul
Daniel Pap în statul de geniu, Enric Crocon de vătămare de onoare a lui Mangra în contra unde sunt stabiliţi ? 7. Care autoritate a hotărît: consistorul să roage pe metropolit,
în reg. 69 de inf., loan Sima în bat. 2 de lui Măglaşiu. Măglaşiu a ridicat astlel de acuse s£ fie însărcinată cu controlul imediat ce să intervină la guvern, ca să se resolve
pioneri. Locotenenţi: sublocotenenţii: Nic. Pa- contra onoarei peisonale şi preoţeşti a lui a! Ţiganilor colonizaţi şi cum s6 se actul electoral. Dintr’un lucru s’au făcut trei.
sârar în reg. 43 de inf., Aureliu Cosgaria în Mangra, că până atunci, până-rând Mangra exercite acest control ? In loc ca consistorul să fi hotărît ceea-ce a
reg. 5 de inf. Sublocotenenţi: cadeţu : Edvin nu se va fi spălat de aceste acuse, despre în­ hotărît sinodul, l’a conchemat pe acesta, ca
Craiovan în reg 2 de inf., loan Ucuşu in tâi irea lui în scaunul' epfscb'pesc chiar din — Fanatism religios. Din temniţa din aceiaşi oameni din consistor să execute un
reg. 2 din Bosnia, Alexandru Şunon în reg. decis luat tot de ei. Şi asta s’a făcut pe lângă
punct de vedere bisericesc nici vorbă nu poate fi. Seghedin scrie » Drapelul» — a eşit dă­
21 de inf., loan Hidu în bat. 28 de vânători, Dacă acest proces se va sfîr i favorabil penttu unezi un om cu numele Tnfon Ţaran, după-ce spese de 16 sute coroane I Mangra şi eco-
Corneliu Savu în reg. 5 de inf., Nicolau C r- M ngra, guvernul numai atunci poate să'ho­ 7 ani a stat acolo închis. Ţaran după-ce şi-a nomisare de avere bisericească — apă şi foc!
nod u In reg. 29 de inf., Lambert Pop în reg. tărască, că consideraţiile politice îngăduesc fă ut serv ciul militar, a trecut la confesiunea
13 de inf., Rudolf David în reg. 68 de inf. întărirea, ori ba ? N z oenilor. Când apoi l’au chemat ca reser- — După ea cu meliţa ! Mai mulţi locui­
Silviu Suciu în reg. 78 de inf., Rudolf Pul- tori din strada bisericii vechi să plânseră
Răspunsul acesta e destul de la înţâlesul vist la diprmdeie de arme, n’a mai voit să
pan In reg. 55 de inf., Antoniu Pinteran in la redacţie, că o femeie, S. C., tot din aceiaşi
tuturor dat şi avem nădejde, că clicaşii aă- prmdă aima în mână. Din pricina aceasta l’au
reg. 89 de inf., Alfons Fabian în reg 15 de dani nu vor mai conchema sino..de extra­ condamnat la închisoare, unde a stat 7 ani stradă, are un nărav rău de tot şi anume :
inf., Nicolau Btnţia în reg. 52 de int, Au- sufulcă pe sub nas câte-o porţie cam mări-
ordinare pentru a foiţa întărirea „alegerei“ întregi şi de unde abia acum a eşit, după-ce
gustin Grigar in reg. 40 de inf., Iosif Petraş şoară de holercă, apoi o ia raita pe stradă,
lui Mangra, nu vor mai băga diecesa în (hel- a venit vremea să fie trecut la glotaşi şi deci
în reg. 73 de inf., Iustin Hoszu în reg. 92 şi dacă nu întîlneşte atari ce oameni, muieri
tuealâ, ear’ foaia lor nu va mai lătra de geaba, şă nu mai fie chemat la deprindere de arme.
de inf., Ştefan Coşocanu în reg. de inf., An­ învinuind mai pe unul mai pe altul pentru In mai multe rânduri îl provocaseră cei dela şi copii, apoi hîderă cânii prin poartă sau
toniu Ştergar în reg. 32 de inf. întârzierea intărirei. Procesele conţi a d-lui m liţie să se supună legilor militare şi să prindă garduri, până ce iese oare cine, cu care să
ie apoi la bălăcărituri si mi ţi-i încarcă cu
Măglaşiu le-a intentat însuşi dl Vasihe Man­ arma, dar Ţaran a rămas neînduplecat şi a
fel şi chip de sudălmi, ca din gura cortului.
— Proces intre doi publicişti. Ziarul gra şi acum fie toţi cu puţină răbdare Ju­ stat mai bine de 7 ani în temniţă.
Noi recomandăm pacinicilor locuitori de
»D. T. f. U.« din Timişoara a reprodus în decătoria de presă din Timişoara ne va spune
acolo şi în scris : să ie fieşte-care meliţa
11 Maiu 1902 o notiţă, apărută aproape în în curând cine i păcătosul ? — Societatea acad.-teol. „Academia
şi fără nici o vorbă să troscotească ca în
toate ziarele din Budapesta. In această not ţâ ortodoxă“ pentru literatură, retorică şi mu-
dricul meliţatului cânepii. Se vedeţi, că o
— Moarte. R a v e c a V l a d , bunica dlui sică bisericească în Seminarul archidiecesan
să fugă, ca dracul de tămîie.
Şi când redeşteptată conştiinţă naţio­ Dr. Aurel Vlad din Orăştie, a reposat la 18 din Cernăuţi. In ş. dinţa generală ordinară ţi­
nală, care ne chema la vieaţă nouă, cerea Nov. n. în etate de 87 ani. O deplânge uni­ nută Joi în 6 Noemvrie a. c. s'a constituit
— Copilul cel mai mic din lume.
unirea ţărilor surori şi întemeiarea unei Di­ cul ei fiu l o a n şi număroase rudenii. — comitetul pe anul administrativ 1902/903 în Cel mai mic copil care a venit pe lume
nastii, Fie-’i ţărîna uşoară! următoru m od: President: Vespaşian Reuţ. până acuma a murit zilele trecute la New-
Secretar de externe : George Banilevici. Se­ York întrun spital numit Post Graduate
„A Italiei libertate
Foc. Marţi, în 18 Noemvrie, întră cretar de interne : Petru Străinul. Secţia li­ Hospital. Tatăl lui îl dusese la Bellevue
„Insufla o nouă vieaţă Hospital într’un săcşor, pe fundul căruia pu­
5— 6 ore dimineaţa, din negrije, s a iscat terară: Presidentul secţiei şi vice-presidentul
Legiunilor ui'ate sese bumbac, ca să nu-i răcească odorul.
foc în casele lui Ion Maniuţ din Căstău I.: Constantin Urechie. Adiatul I. şi biblio­
„Dela Dunărea măreaţă, Doctorul Fohrenback a fost cel dintâiu care
comuna cea mai aproape de Orăştie. Aces­ tecar: Gavriil Guşetu. Adiatul II. şi econom: a văzut pe acest copil şi a chemat îndată
tuia i-a ars casa, şura şi toate supraedifica- Adrian Bodnarescul. Secţia musicală: Pre­ toţi medicii şi infirmierii spitatului, care au
.prepum earâşi atât de nimerit spune poetul declarat, că n au văzut nici odată un aşa
nostru Alexandri. Cele două date mari ale tele cu tot agonisitul seu de peste an. Abea zidentul secţiei şi vicepresidentul II.: Aurel
copil mic trăind. Capul micului copil nu era
istoriei noastre contimporane: 1859, anul a putut mântui 4 boi, 5 bivoliţe şi cam 30 Chelariu. Adiatul I. şi controlor: Eug. lan- mai mare ca un ou de găină, ear corpul,
unirii Principatelor, şi 1866, anul întemeierii măsuri de grâu,ear doi porci asemenea s’au covschi. Adiatul II şi cassar : Gavriil Boca. care era foarte conformat, era de o lungime
Dinastiei italiene. făcut scrum. Paguba este cu atâta mai sim­ Comisia revizuitoare: Adrian Lupaştian, ref. de 14 degete. Degetele nu erau mai groase,
ţitoare, că a întrelasat a-şi renoi asigurarea com. Isidor Grigorovici şi Ştefan Voloşencu, c i nişte beţe de chibrituri Micul fenomen
Eată, domnilor, cum istoria a legat o fu transportat puţin mai târziu la spitalul
contra focului, care până aci o plătisă re­ adiaţi. Inş iinţându-vă despre aceasta, Vă
triplă legătură între noi şi voi, fraţi Italieni: Post Graduate, din New-York. unde a fost
gulat. A mai ars şi şura vecinu-so Samoil asigurăm de stima şi consideraţiunea noastră
legătura originei comune, legătura renaşterii pus intr o cutie de sticlă încălzită, pentru-ca
Vasiloi, asigurat. Norocul, că păgubiţi lo- precum şi de mulţumită sinceră pentru mă­ să fie păzit de răceală. Cu toate aceste în­
noastre naţionale prin renaşterea din Italia,
cuesc în capul satului din jos, căci de altcum rinimosul sprijin cu ziarul D-Voastre. Pentru grijiri el sucomba nu mult după-ce fu adus
legătura faptelor mari, cari în acelaşi timp
vântul teribil ar fi ajutat elementul nimi comitet: Vespasian Reuţ, pre-identul soc.: la New-York.
au creat Italia nouă şi România nouă.
citor şi pagubile ar fi fost necalculabile. George Banilevici, secretar I.
Fie că această legătură să sporească şi Dzeu şi oameni binevoitori să-i mângâie 1 — Nouă invenţie. Studentul Alexandru
să fie întărită prin tinăra generaţiune a ce­ — Simplificarea administraţiei. Illâs dela universitatea din Budapesta a con­
lor două naţiuni surori, prin tinăra genera­ — » V i c t o r i a « în parlamentul ţ&rii. Duminecă au apărut regulamentele pentru struit o lampă de spirt, sistem cu totul nou.
ţiune, al cărei entiţsiasm este graniţa viito­ Deputatul Komjâthy Băla a susţinut în dietă afacerile autorităţilor administrative. Ele con­ Lampa se aprinde de sine, şi materia care
rului! că « V i c t o r i a » l’a ales pe Mangra de episcop ţin o mulţime de reforme practice. Proce­ arde, costă numai 2 bani pe oră, ear lumina
şi că peste tot ea să amestecă la alegeri. dura verbală şi imediată între autorităţi şi
Pentru aceasta, pentru unirea, creşterea produsă e foarte mare, având intensitate de
şi înflorirea gintei latine, închin. • V i c t o r i a » dă taga prin foile pestane. cu partidele se validitează în măsură însem­ 100 luminări normale de stearin. Noua lampă
Asta nu-i destul. Să intenteze proces, dacă să nată. La cercetări, cari se fac la faţa locului, a arătat’o studentul profesorilor competenţi
simte nevinovată. Dacă nu intentează întreagă va face carnetul oficial servicii însemnate. de universitate: baron Lorânt Edtvâs, Dc