Page 4 - Activitatea_1902_11_45
P. 4
Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 45
Vincze Watlha şi Dr. Ludovic Ilosvai, cari 12. înfiinţarea însoţirilor de cre
s’au exprimat favorabil ţaţă de noua inven dit după sistemul Raiffeisen, scris de 000000000000006$
ţie. Inventatorul a cerut patentă pentru noua
Filip E. Mihaiu. Un tractat instructiv
sa lampă în toate statele din lume.
pentru ori-cine.
Partea hazlie. 1. Trei povestiri
” — Jertfe ale lăcomiei. Săptămâna tre
cută să prăpădise, in boala de splină (anthrax), glumeţe originale, cu ilustraţii. 2. Di D A C I A a
vaca fraţilor George şi Ştefan Skelba, nişte ferite glume, între cari una cu ilustra 99
zileri din Zsărnbokiet. Ca să nu le meargă ţie originală.
de tot în pagubă, s’au pus să belească vaca. institut de credit şi economii, societate pe acţii.
Din cronica anului trecut. Da
In cursul luciului însă George s’a sgăriat
tele mai însemnate din întâmplările
la o mână, ear Ştefan s’a tăiat cu cuţitul cu
care trăgea pielea de pe vaca moartă. După anului trecut din Ungaria şi afară din
Reşedinţa societăţii: Orăştîe (Szâszvâros, Broos).
câteva ceasuri ambii simţeau în rane dureri Ungaria, cu numeroase ilustraţiuni şi
ttnbile. îşi otrăviseră sângele şi nu i-au mai fotografii originale.
putut scăpa de moarte nici medicii. Intre Birourile societăţii se află în casele proprii:
Târgurile din Ardeal, Ungaria şi
chinuri grozave au murit amândoi. (Strada B e r ă r i e i nr. 12 lângă posta regească).
Bănat.
Diferite anunţuri.
— Apa e otravă. La aceasta am ajunşi Capital social 100.000 cor.
Dr. Giacomo Soyet, un învăţat de merit Ori-cine s’a putut convinge, că e destul
face cunoscut, că apa, chimiceşte pură, e o material de cetit în acest călindar şi
Operaţiunile societăţii sunt :
periculoasă otravă. Aceasta ar răsturua cu ar fi putut fi şi mai mult şi mai variat,
totul teoriile acceptate până acum asupra
dacă cetitorii n’ar fi fost aşa de nerăb
destilării apei. După doctorul Soyet, apa
dători. Pe viitor însă va cuprinde şi A ) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
pierde prin destilaie diferitele săruri, cari care.
mai mult material, de va fi lipsă. siguranţă hipotecară.
îi sunt proprii în starea naturală, aşa că a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe
abia introdusă în corpul uman, să grăbeşte O parte atrăgătoare, care va plăcea
cor. 5V»% - aurituri, argintării, pe lângă disposi-
să extragă din acesta sărurile cati i-au fost tinerilor şi bătrânilor, ţăranilor şi dom
b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi
luate; ceea-ce ar constitui un fel de otră
nilor, femeilor şi bărbaţilor — sunt: Ilus de un an cu 6% . concesiunea forului competent.
vire inversă, foarte serioasă.
traţiile câlvndariului „Poporului Român'1. c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
A. Ilustraţiile, cari să ţin de publi
de binefacere cu 6% lombarda.
caţiile din călindar, 10 bucăţi.
Calendarul Contribuţia erarială pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi.
B. Ilustraţii, cari nu să ţin de publi mele depuse se plăteşte prin institut. H ) Cumpără şi vinde ori-ce lu
„Poporului Român“ caţii, 17 bucăţi. Laolaltă 72 ilustraţiuni. Regulamentul special pentru de cruri mobile.
puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co
Recomandăm cu tot de-adinsul
puneri. merciale şi economice, în societate
Am primit la Redacţie acest câ- acest călindar tuturora. Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură.
lindar, care să vinde cu bagatelul preţ pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente.
de 20 cr. la Administraţia foii » Popo vează fără întârziere. L ) Arândează şi exarândează rea
rul Român«, Budapesta VI. Vorormarty- Cartea de aur. B) Acoardă credite personale pe litâţi şi alte drepturi şi intreprinder-
utcza 60. Cuprinde: Cătră cetitori. Par- lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
. tea calendaristică. Domnitorii Europei.
„ Cartea de a u r“, — volumul II. de
Şematism bisericesc. Representanţa fun-
Teodor V. Păcâţianu. Din opul «Cartea de
daţiunei lui Gozsdu. Posta, telegraful aur, sau luptele politice naţionale ale Ro
şi telefonul. Timbru şi taxe. mânilor de sub Coroana ungaiă«, a apărut
zilele acestea volumul al doilea, cuprinzând
Partea literară.
pe 802 pagini 8° mare descrierea evenimen
1. Părintele Iflimie şi Maica Filo- telor din anii 1860— 1863 sub următorii ca-
teia. O istorioară de toată frumseţa, p.toii: Senatul imperial (înmulţit). Adresele
Românilor. Memorandul senatorului Mocso-
scrisă de Dorin. Să extinde pe aproape
nyi. In chestia metropoliei ortodoxe ro
2 coaie de tipar. Printre ea sunt pre
mâne. Şaguna acasă. Noua constituţie oc-
sărate ilustraţiuni. truatâ. Petiţiunea sinodului din Sibiiu. Con- IinerYa“ inst. tipoor., societate pb acţii
2. Lăcrimioarele, o poesie drăgă ferenţa naţională dm Timişoara. Conferenţe
laşe, cu un tablou, scrisă de Dionisie confidenţiale. Doue petiţiuni. Petiţiunea Ro
Stoica. mânilor nâsâudeni. Convocarea adunâiii na
ţionale. Pet ţiunea Românilor din Haţeg. Dis- m <te4şt&e jŞmegvit'os.
3. Răsboaiele şi jocurile furnicilor,
posiţn pieainalte cu privire la Ardeal. Inchee-
date interesante din vieaţa acestor mici
rea anului (186(3), ear, dm 1861 următoarele:
vieţuitoare. Revistă. Confeienţa naţională din Sibiiu. Re-
4. Răsboiul Burilor cu Englezii dela scriptul împărătesc din 16 Ianuarie. Conle- Opuri =
Bilete de log.
început până la încheierea păcii, scris renţa regnicolarâ din Alba-Iulia. Andrtiu de JLxistă deja de 14 ani şi este pro-
Broşuri =-=rr
pe înţelesul tuturor, cu 9 ilustraţii: ge Mocsonyi despre situaţie. Patenta împără văzută cu t o t f e l u l de m a t e r i a l
Circulare- -
tească din 26 Febiuarie. Congresul Sârbilor.
nerali şi vederi din resboiu. Să extinde Bil. de visită n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
Glas de bate. Lupte pai lamentare în dieta
pe 12 pagini. Invitări = er-
din Pesta. Lupta în comitate. Senatul impe
5. Cătră Fecioara Maria, poesie re Bilanţuri
rial. Protestul Românilor d.n Banat. Din»lon- institutul ^ipografiie
ligioasă (rugăciune), de Antoniu Popp. dul regiu«. Universitatea săsească. Inaugura A c ţ i i = = ^ -
6. Multe şi mărunte, interesantul rea >Asociaţiunii«. Zădărnicirea întrunim die Cap. de epist.
Placate —---- a
articol publicat în cei doi numeri din tei ardelene. Căderea cancelarului Keu.ăny.
Ord. de dans
urmă ai foii, scrise de Aurel P. Bă- Guvern nou in Ardeal. — In fine, din anii
1862— 63 următoaiele: In chestia despâiţirii Adrese t
nuţiu. Compturi
ierarchice. Declaraţiunea lui Andreiu de Mo- pe lângă că efectueşte o r i - c e c o
7. Trei povestari. Ispirescu, Creangă Note-- ...
csonyi. Apărarea şcoaleior române din Ba m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e
şi Slâncescu. Date din vieaţa şi repro nat. Adresa districtului Nesâud. Congresul Preţ Curent. rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
duceri din scrierile lor, cu portretul lui poiitic-naţional din anul 1863. Plânsoarta Anunţui i— ~-
a c e l e a să f i e e s t e t i c l u c r a t e şi
Registree— =
Creangă. Românilor bănăţeni. încheiere. f ă r ă erori.
8. Parochia română din loc. Un Chiar şi numai din titlul capitohior se Imprimate=
poate vedea ce vast material cuprinde acest Couverte = Până de present se bucură de sprigi-
articol amănunţit şi cu date sigure asu
volum al «Cărţii de aur«, care după natura Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
pra desvoltârii parochiei rom. din Bu Etc. etc. etc.
materialului tractat, poate să tormeze şi vo aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
dapesta, cu mai multe ilustraţiuni. lum de sine stătător, fără a-’i micşora din
a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
9. Trei poeţi. Alexandri, Eminescu vaioaie laptul confiscării volumului prim. Toc
l u c r a r e .
şi Coşbuc, date biografice şi reprodu mai de aceea credem că publicul român nu
Ca unica t i p o g r a f i e românească în
ceri din scrierile lor, cu portretul lui va întâizia să şi-'l procure, făcând astfel ba
rem în câtva posibil autorului, ca — nu răs acest mare comitat, se roagă de bine
Eminescu şi al lui Coşbuc.
plata muncei puse în el, — ci cel puţin o voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
10. Pustiirea oraşului St. Pierre.
parte din spese (şi dm paguba îndurată prin rom., precum şi al privaţilor.
Catastrofa de pe insula Martinica, scrisă
confiscarea volumului prim) să i-se rebo-
amănunţit pe 5 feţe cu 4 ilustraţiuni. nifice.
11. Ceva despre organisaţia ţării Costă 10 coroane (pentru România 12
noastre, un tractat, din care ţăranii vor lei) şi se poate procura numai dela autor:
Teodor V. Pâcăţianu în Sibiiu str. Măcelari
trage mult folos, arâtându-li-se pe scurt
lor Nr. 34.
(jj-epturile şi datorinţele faţă de ţară.
„MINERVA/» institut tipografic în Orăştie.
