Page 3 - Activitatea_1902_12_49
P. 3

Nrul  49                                                                A C T I V I T A T E A                                                               Pag.  3.


                 Dovezi?  ca  în  palmă.                   »Noi  ne  ştim  întru  toate  corecţi,  selor  erariale - orăşeneşti  şi  Marţi  la  16
                                                                                                 Decemvrie  st.  n.  s’a  înmormântat,  încun-
                Judecaţi  acum  Domnia-Voastră,  ce   curaţi,  ca  soarele!  Nu  ne  temem  de   jurată  de  cei  mai  iubiţi  ai  săi.  Fie-’i  ţărîna   înmulţirea  pomilor  ro­
            merite  patriotice  şi-a  câştigat  dl  Szots,   nici  o  cercetare  din  lume.  Cu  cât  va fi   uşoară !                           ditori  din  seminţe.
                                                                                                  I
            că  a  desvâlit  aceste  primejdii  făurite   mai  aspră,  cu  atât  vom  ieşi  mai  curaţi.
            de  răutatea  născocitoare  a  unui  suflet   Dar  Domnia-Ta  nu  ştim  cum  vei  ieşi   —  Alegere  de  episcop  în  Arad.
                                                      cu  belitura  Dumni-Tale«.                 Din  cel mai competent isvor ni-se anunţă,     Acest mod de înmulţire  constă  în aceea,
            negru!
                                                           Bîta  şi  funea  D-Tale  are  2  capete. că  consiliul  ministerial  în   şedinţa   că  luăm  seminţele  din  poamele  coapte  şi  le
                 Judecaţi  D-Voastră,  oameni  nepri­                                                                                      semănăm  în  pământ.  Bine  înţeles  pământul
                                                           Trimiţând  acel  raport  tipărit  ro­ sa  dela  6  Nov.  n.  s’a  ocupat  cu  afa­
           cepuţi,  dar  cu inimi  curate,  cu  creeri  să­                                                                                trebue  pregătit  mai  dinainte.
                                                      mâneşte  şi  ungureşte înaltului Ministeriu  cerea  Mangra  şi  pe  basa  dovezilor pre­
            nătoşi,  cinstiţi  şi  nevinovaţi,  dar  săraci;                                                                                    Modul  acesta  de  Înmulţire  este  foarte
                                                      de interne grabnica acusă (siirgos panasz)  cum şi a sentinţei din procesul Mangra —
           judecaţi  —  Vă  rog  —  oare,  întru  ade­                                                                                     bun,  prin  faptul,  că  ne  prăsim  pomi  buni,
            văr,  ar  fi  lucru  creştinesc  şi  uman,  ca   de  sub  I  /.  alăturată  aci,  ca  bărbat  Măglaşiu  a  hotârît  nerecomandarea  de  cari  avem  trebuinţă  şi  pe  cari  îi  îmbu­
                                                      cinstit  am  şi  dovedit,  ce  am  tipărit.  spre  întărire  a  alegerii  din  Iunie anul  nătăţim  prin  altoire.  Afară  de  aceasta,  pomii
            să  respingem  noi  2  comune  vecine,  cari
                                                           înaltul  minister  a  fost  drept  şi pă­ acesta.  Ministrul  president  Coloman   prăsiţi  de  noi  sunt  deprinşi  cu  clima,  pe
            ne  cer  ocrotirea,  cari  au  lipsă  de  bine­
                                                      rintesc:  a  jadecat  pe  dl  Szots  Sândor,  S zdl  a  2-a  zi  după  consiliul  dela  6   câtă  vreme  dacă  i-am  cumpăra,  de  multe
            facerile  reuniunei  noastre,  cari  primesc                                                                                   ori  nu  se  prind,  nefiind  proprii  pentru  loca­
                                                      ca  în  30  de  zile  să  plătească  îndărăt  Nov.  s’a  dus  la  Viena  şi  a  făcut  ra­
            dela  noi  numai  putere  morală,  condu­                                                                                      litatea  noastră.  De  asemenea,  când  se  cum­
                                                      •I-ei  reuniuni  de  înmormântare  suma de  port  Maiestăţii  Sale.  Noua  alegere  de
            cere,  îndreptare  şi  să  susţin  ele  pe ele,                                                                                pără  pueţii  se  întâmplă  adese-ori  să" fie  răi,
            oare,  întru  adevăr,  să  fie  lucru  mai   4000  coroane,  ce  Domnia-Sa şi  cassarul  episcop  se  va  face  cu  excluderea  lui  deoare-ce  un  grădinar  îi creşte numai pentru
                                                      alte  4000 coroane, laolaltă  8000 coroane,  Vasilie  Mangra,  în  interesul  căruia,  comerciu.
            »uman«,  mai  creştinesc  să  le  lăsăm  şi
                                                      au  luat fără  cale  dela biata reuniune.  după-cum  spune  o  foaie  din  Arad,  o       Locul  unde  se  samănă,  să  cresc  şi  se
            mai  departe în ghiarăle  cămătarilor, cari
            pentru  vinarsul  şi  scândurile  date  în     In  loc  de  2  fi.  sau  4  cor.  de  deputăţie  s’a  dus  la  Sibiiu, s i  intervină   îngrijesc  pomii  până  la  timpul  când  îi  trans­
            credinţă  la  moartea  tatălui  ori  mamei   mort  a  socotit  dl  Szots,  că  totuşi  e  la  Ex.  Sa  Metropolitul  pentru  a  nu-’l   plantăm  la  locul  cuvenit,  se  numeşte  pepi­
                                                                                                                                           nieră  (şcoală  de  pomi).
            familiei  iau  din  gurile  copiilor  vaca,  casa   mai  bine  să-i  vină  23  fi.  sau  46  cor.  mazili  din  actualul post  de  vicar.  —   Şcoala de  pomi  se  împarte  in  trei părţi
            şi  pământul  lor?                        de  mort,  fiind-câ  a  avisat  la  cassă  plă-  Clica  lui  Mangra,  după-cum  aflăm  e   [clase]: şcoala de  semănat,  provisorie şi şcoala
                                                      tirea  a  câte  13  morţi  la  an,  a  presi-  colosal  de  amărîtă  mai  ales  pentru
                 Cine  e  contra  avântului  nostru ?                                                                                      de  altoit.
                                                      dat  1  adunare  generală  şi 2— 3 şedinţe  motivarea  sentinţei  din  Timişoara,  în
            1.  Dl  Szâts  Sdndor,  preot  ev.  reformat,                                                                                       Şcoala  de  semănat,  este  locul  unde
                                                      ale  comitetului.                          care  se  recunoasce  toate  delictele  lui   se  seamănă  seminţele  şi  care  ocupă  cea  mai
            directorul  I-ei  reuniuni  de înmormântare
                                                           Bine  că  au  făcut  alţii  averea,  este  Mangra,  pe  cari  i-le-a  dat  de  gol  pu­ mică  întindere  în  pepinieră.
            surori  din  Deva;  2.  dl  George  Gila,  ca
                                                      cine  s’o  mânce.                          blicistul  Măglaşiu.                           Când se  cumpără  seminţele, trebue mare
            fost  preot  şi  ţipat,  acum  învăţător  de
                                                           S’a  împlinit  însă  zicala:  cine  sapă                                        băgare  de  samă,  spre  a  procura  numai  de
            stat  în  Deva,  president  al  comitetului
                                                      groapa  altuia,  cade  însuşi  în  ea.       —  Mai  bine  a  suferit  moartea  de­ cele  provenite  din  pomi  sănătoşi  şi  viguroşi.
            parochial  gr.-or.,  anume  »pus«  de  ci­                                                                                     Seminţele  cele  mai  nouă,  cari  s’au  copt  bine,
                                                           Şi  ce  a  aflat cercetarea despre reu­ cât  să-’şi  părăsească  postul.  Un  biet
            neva;  3.  cumnatul  său  Nicolae  Benea                                                                                       mai  mari  şi  mai  grele,  în  comparaţie  cu
                                                      niunea  noastră ?  —  nici  o  învinuire   soldat  din  garnisoana  Alba-Iulia  a  fost
            (Bânya Miklds),  servitor la tribunal,  acum                                                                                   specia  lor,  vor  fi  preferate.
                                                      dreaptă,  care  ar  trebui  pedepsită. înal­  pus  sentinelă  la  un  post  mai  înde­
            epitrop  la  biserica  gr.-or.  din  Deva; —                                                                                        Cele  mai  bune seminţe le putem obţinea
                                                      tul  ministru  cere  însă  întregirea  statu­  părtat.  După-cum  să  vorbeşte,  cei  che­  dela  fructele  pomilor  sălbateci,  afară  de nuci.
            4.  Ioan  Filimon,  fost  oficial  regesc ţipat
                                                      telor,  care  comitetul  administrativ  cu   maţi  au  uitat  de  el  a-1  schimba  la  ter-   S’ar  putea  semăna  şi  seminţe  de  pomi  buni,
            pentru  falsificare  de  acte  publice,  închis
                                                      toată  plăcerea  o  şi  îndeplineşte,  punân-   minul  prescris  şi  atăcat  fiind  de  straş­ dar  se  desvoaltă  mai  tîrziu  şi  fructele  se
            pentru  încercare  de  omor,  bătae  ş.  a.;                                         nicul  ger  ce  domneşte,  a  dat  semnul  sălbătăcesc.
                                                      du-Vă  la  ordinea  zilei  votarea  unui
            5.  Ioan  Ciontea,  hoţul  reuniunei  noastre,                                                                                      Indată-ce  seminţele  se  scot  din  fruct,
                                                      adaus  la  statute,  despre  care  Veţi    prescris  prin  aceea,  că  şi-a  descărcat
            care  ne-a  pâpat  cele  700  coroane,  mem­                                                                                   se  pun  la  uscat  câteva  zile  spre  a  dispărea
                                                      avea  un  raport  separat  al  comitetului.  toate  patroanele  ce  le  avea  la  dânsul,
            bru  în  comitetul  parochial  gr.-or.  din                                                                                    umezala  din  ele,  care  ar  provoca  mucezirea
                                                           Ce  a  cerut  dl  Szots  dela  mini­  toate  înzâdar.  Mai  târziu  îl  aflară  în­  lor,  apoi  le  semănăm.
            Deva;  6.  Borca  Solomon,  fost  rob  un                                            gheţat.  Sărmanul  soldat  a  preferit  să
                                                      stru?  1.  Cassarul  şi  directorul  să  fie  ţi­                                         In  caşul  când  seminţele trebuesc  semă­
            an  şi  jumătate  în  şcoala  din  Greci;  7.
                                                      paţi  şi  pentru  totdeauna  opriţi,  ca  să   moară,  însă  nu  şi-a  părăsit  locul.  nate  primăvara,  se  vor  conserva  peste iarnă
            Cara  Ioan  Mămau,  care  cu  Borca  So­                                                  Acum  s’a  introdus  cercetare  as­ stratificându-se  în  nisip.
                                                      mai  poată  fi  în  această slujbă.  Ministrul
            lomon  împreună  a  provocat  bătae  la                                                                                             Aceasta  se  face  pentru-ca  seminţele  să
                                                      nu  l’a  ascultat.                         pră  contra  tuturor  celor  păcătoşi  în
            adunarea  generală  trecută,  ca  să  îm-                                                                                      germineze  mai  repede  şi  să  nu  ’şi  piardă
                                                           2.  Reuniunea  să  dee  îndărăt  mo­  treabă.
            pedece  votarea  statutelor  privitoare  la                                                                                    din  facultatea  germinativă.
                                                      ştenitorilor  competinţele  detrase  şi  în
            filiale:  toţi  aceştia  sunt  oamenii  de  în­                                        —  »Cartea  de  aur*,  —  volumul II.  de    Stratificarea  se  face  în  modul  următor:
                                                      viitor  să  nu  să  mai  detragă  restanţele,   Teodor  V.  Pacapan.  Din  opul  «Cartea  de   Se  ia  o  lădiţă  (cutiuţă),  având  o  mă­
            credere  ai  lui  George  Gila  şi  tovareşi
                                                      ca  să  rămână  de  pagubă  reuniunea.     aur,  sau  luptele  politice  naţionale  ale  Româ­ rime  pioporţională  cu  cantitatea  de  seminţe
            de  principii  cu  Szâts  Sândor,  pe  care                                          nilor  de  sub  Coroana  ungară»,  a  apărut  zi­
                                                            Părerea  aceasta,  susţinută  şi  de                                           ce  avem,  în  care  se  pune  un  strat  de  nisip
            neîntrerupt  îl  aclamau  cu  »âljen«-uri în                                         lele  acestea  volumul  al  doilea,  cuprinzând pe   în  grosime  de  2—3  cm.,  după  aceea  un
                                                      primărie,  ministrul  nu  a  primit-o.  Ea  802  pagine  8°  mare descrierea  evenimentelor
            adunarea  generală  cu  bătaia.                                                      din  anul  1860—1863  sub  următorii  capitoli :   strat  de  seminţe  şi  iar  un  strat  de  nisip  si
                                                      ar  fi  adus  anual  vre-o  200  cor.  pagubă
                 Toţi  aceştia  au  subscris  straşnica   reuniunei  şi  am  fi  replătit  cel  puţin   Senatul  imperial  ^înmulţit).  Adresele  Româ­ tot  aşa  până  se  umple  cutia;  însă  stratul
                                                                                                 nilor.  Memorandul  senatorului  Mocsonyi.  In  de  nisip  deasupra  se  pune  puţin  mai  gros.
            arătare  mincinoasă  de  mai  sus.  Dl Glida   1600—2000  coroane.  Apoi  blamul  re­ chestia  metropoliei  ortodoxe române.  Şaguna   Se  mai  poate  face  şi  în  alt  mod  stra­
            a  câştigat,  sub  fel  de  fel  de  apucături,   uniunei ?                          acasă.  Noua constituţie  octroată.  Petiţiunea   tificarea.  Se  iau  două  părţi  nisip  şi  o  parte
                                                                                                 sinodului  din  Sibiiu.  Conferenţa  naţională  din
            vre-o  20  de  subscrieri  ale  unor  nepri­   Praxa  de  15  ani  a  fost  deci  co­ Timişoara.  Conferenţe confidenţiale.  Două  pe-   seminţe,  se  amestecă  cu  lopata  şi  se  pun  în
            cepuţi.  Acum  minte,  că  nu  ştie,  ce  a   rectă  şi  să  va  susţinea  şi  mai  departe.  tiţiuni.  Petiţiunea  Românilor  năsăudeni.  Con­ cutie,  punându-se  încă  un  strat  de  nisip
                                                                                                 vocarea  adunării  naţionale.  Petiţiunea  Româ­ d’asupra.
            subscris  şi  că  nu  ar  fi  subscris,  dacă
                                                                       (Va  urma).               nilor  din  Haţeg.  Disposiţii  preaînalte  cu  pri­
                                                                                                                                                După  aceea  se  pune  într’o  pivniţă  us­
            ştia,  că  dl  Szots,  ce  a  scris.                                                 vire  la  Ardeal.  Incheerea  anului  (1860),  ear’   cată,  unde  temperatura  nu  e  schimbăcioasă.
                 In  raportul  meu  tipărit  pentru  adu­         N0UTĂTI                        din  1861  următoarele:  Revistă.  Cenferenţa   Se  ţin  acolo  până  în  momentul  când  începe
                                                                                                 naţională  din  Sibiiu.  Rescriptul  împărătesc
            narea  gen.  din  22  Martie  1902  am  ri­                                          din  16  Ianuarie.  Conterenţa  regnicolară  din  semănatul.
                                                                                                 Alba-Iulia.  Andreiu  de  Mocsonyi  despre  si­  Cutiile  vor  fi  fără  capac  d’asupra,  spre
            dicat  şi  eu  următoarea:                     R u găm   p e   abon aţii  n oştri  cari
                                                                                                 tuaţie.  Patenta  împărătească  din  16  Februa   a  putea  străbate  aerul  şi  e  de  recomandat
                                                      su n t  în   restanţă  cu  abonam entul,  se   rie.  Congresul  Sârbilor.  Glas  de  trate.  Lupte
                 în v in u ire   p en tru   în vin u ire.                                                                                  de  a  se  găuri  şi  fundul  în  câte-va  locuri,
                                                      binevoiască  a-s&  grăbi  cu p lâ tirea  în   parlamentare  în  dicta  din  Pesta.  Lupta  în
                 »D1  Szâts  Sândor,  ca  director  al  cel  m a i  scurt  tim p   a  sum elor  ce  ne  comitate.  Senatul  imperial.  Protestul  Româ­  pentru  acelaşi  motiv.
                                                                                                 nilor  din  Bănat.  Din  «fundul  regiu».   Uni­  Deşi  sunt  mulţi  autori  cari  dau  sfatul
            primei  reuniuni  de  înmormântare,  după   dator esc,  s p r e  a  î n c u n j u r a  a l t e  versitatea săsească. Inaugurarea » Asociaţiunit».  de  a  se  semăna  seminţele  numai  primăvara,
                                                      n e p l ă c e r i .
            §.  20  are  drept  să  capete  după  fiecare                                        Zădărnicirea  întrunirii  dietei  ardelene.  Căde­  eu  însă  sfătuesc  de  a  le  semăna  toamna  şi
                                                                                                 rea  cancelarului  Kemâny.  Guvern  nou  în
            mort  câte  2  fi.  =  4  coroane.  Au  mu­                                                                                    iată  pentru  ce.  Primă-verile  la  noi  aproape
                                                         —  »Drapelul«  ars.  Ni-se  comunică,  Ardeal.  —  In  fine,  din  anii  1862—63  urmă­
            rit  anul  trecut  13  membri,  trebuia  să                                          toarele :  In  chestia  despărţirii  ierarchice.  De-   lipsesc.  Trecem  prea  repede  dela  o  tempera­
                                                      că  o  societate  de  3  oficeri  de  husari
            capete  26  fi.  =   52  cor.:  contra  statu­                                       claraţinnea  lui  Andreiu  de  Mocsonyi.  Apă­ tură  rece  la  una  caldă,  aşa  că  seminţele  nu
                                                      din  armata  comună,  staţionaţi  în  Lu­ rarea  şcoalelor  române  din  Bănat.  Adresa  au  timp  sâ  ab-  soarbă  umezeala  necesară
            telor  a  păgubit  deci  reuniunea  şi  şi-a
                                                      goj,  au  ars  deunăzi  2  exemplare  din   districtului  Năsăud. Congresul  politic-naţional   la  încolţire,  mai  cu  seamă  pentru  seminţele
            îmbogăţit  punga  proprie  într’un  singur                                           din  anul  1863.  Plânsoarea  Românilor  bănă­
                                                       »Drapelul«  în  cafeneaua  »Corso«.  Un                                             cu  sîmbure.
            an, pe  cale  nelegiuită,  neiertată  şi  oprită                                     ţeni.  Incheere.
                                                      exemplar  l’au  înfipt  în  sabie  şi i-au dat   Chiar  şi  numai  din  titlul  capitlilor  se   Seminţele  semănate  primăvara încolţesc
            cu  248  coroane,  făcându-şi  300  cor.                                                                                       neregulat  şi  adese  ori  când  e  uscăcine,  o
                                                      foc  între  sunetele  «Marşului  Rakoczy«,   poate  vedea  ce  vast  material  cuprinde  acest
            plată  la  an;  6  ani  trebue  să  lucre  di­                                       volum  al  «Cărţii  de  aur»,  care  —  după  na­ parte  din  ele  răsar  al  doilea  an.
                                                      strigând:  »Peară  Românii!«  Mulţumiţi
            rectorul  şi  cassarul  reuniunei  noastre,                                          tura  materialului  tractat,  —  poate să formeze   Posiţiunea  şcoalei  de  sâmănat  trebue să
                                                      cu  eiectul  obţinut au repeţit spectacolul  şi  volum  de sine stătător, fără  a-i  micşora din   fie  descpisă  spre  răsărit  sau  miază-zi  şi ferită
            pe  nedrept  hulite  de  D-Sa,  până  câşti­                                         valoare  faptul  confiscării  volumului  prim.
                                                      cu  exemplarul  cafenelei.  »Drapelul«  ars                                          de  vânturi  reci.
            găm  fiecare   atâta  cât  câştigă  D-Sa                                             Tocmai  de  aceea  credem  că  publicul  român
                                                      a  fost  numărul  cel  mai  recent,  care  nu  va  întârzia  să  şi-’l  procure,  făcând  astfel   înainte  de  semănat,  trebue  pământul
            într’un  singur  an.  Apoi  vom  întoarce
                                                      conţine  necrologul  lui Dr. I.  Raţiu.  Mare   barem  în  câtva  posibil  autorului,  ca  —  nu  săpat  adînc  şi  gunoit  cu  bălegar  descompus
            biciul,  Dle  Szots.  Te  vom  învăţa  şi  noi                                       răsplata  muncei  puse  în  el,  —  ci  cel  puţin  sau  cu  cenuşe.  După  aceea  se  fac  straturi
                                                      bravură  başibuzuciască  dela fiii  lui  Marte
            pe  D-Ta  tot  cu  viceşpanul  şi  ministrul                                         o  parte  de  spese  (şi  din  paguba  îndurată   sau  tarlale  late  de  1—1.20  m.  Pe  straturi  se
                                                      împintenaţi 1                              prin  confiscarea  volumului  prim)  să  i-se  re-
            D-Tale,  cum  ai  să  dai  îndărăt  cu  ca­                                          bonifice.                                 fac rigole  sau  şenţuleţe  la  25  cm.  depărtare
                                                                                                                                           unul  de  altul  şi  adânci  de  3— 8  cm.,  va­
            rnete  de  5%  sutele  de  coroane,  cari  le                                             Costă  10  coroane  [pentru  România  12
                                                        —  M oarte.  In  14  Decemvrie  d.  a.  la  6                                      riind  după  mărimea  seminţei.  In  aceste  şen-
            tragi  din  averea  de  alţii  câştigată  dela                                       lei]  şi  se  poate  procura  numai  dela  autor:
                                                      ore  a  răposat  aici  în  Orăştie  după  lungi   Teodor  V.  Pâcăţian  în Sibiiu,  str. Măcelarilor  ţeluţe,  se  seamănă  săminţele,  cari se acoperă
            1894  de  7  ani  încoace  de  când  ai  că­  suferinţe,  Elena  Nicoară  născută  Moldovan,  Nr.  34.                         cu  stratul  de  pământ  scos  din  ele,  ameste-
            zut  în  directorat  ca  musca  în  lapte*. soţia  d-lui  Petru  Nicoară,  comptabilul  aci-                                   cându-1  şi  cu  puţin  gunoiu  bine  descompus.
   1   2   3   4