Page 1 - Activitatea_1903_02_05
P. 1
Anul III. Orăştie, 12 Februarie n. 1903. Nr. 5
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
ACTIVITATEA Pentru plugari— ţărani pe an
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/s an 3 cor.
reduse.
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se a dresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România ţi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i ecare Joi.
D r. A urel Muntean L aurian B e r c ia n
viitorului episcop să fie adevărat fără Interesele, menagearea cărora să aş Un lucru nespus de dureros şi ca
â dona alegere la Arad. prihană, deamnă de cinstea tuturor, — teaptă dela fiitoriul episcop — sunt racteristic pentru duşmanii Metropoli
care a trecut prin cel mai vehement m ultei prea m ultei
tului, trebue s6 constatăm, şi acesta
foc al personalităţilor, fără a fi suterit Ins6 domnii aceia cu inima la loc, este, că:
Maioritatea domnilor deputaţi, sun
nici cea mai mică ştirbire în reputaţia s6 nu şovăiască, s6 nu aibă nici o teamă Tocmai resultatele atât de admi
tem convinşi, că ar dori din toată inima
sa, — dacă ar căuta numai la aceste, de gurile sparte a unor existenţe — rabile şi strălucite a activităţii fostului
sfîrşirea luptelor în jurul scaunului epis-
ar avea o problemă foarte uşor de desperate, pentru-că: oala cu carne e în Episcop, au fo st mormântul popularităţii
copesc. deslegat. mare pericol / sale în inimile malcontenţilor.
înţelegem împlinirea definitivă, apro
Ar pune toate alte consideraţii ne Un singur păcat i-să atribue dlui Resultate adevărat mari, adecă nu
barea alegerii. faste la o parte, şi ’l-ar alege pe dl Aug. Hamsea; acesta însă este un păcat mai aşa au fost posibile, că interesele
Realisarea acestei dorinţe depinde,
Aug. Hamsea. colosal de mare 11 nedrepte, abusurile de cari s6 bucurau
fireşte, dela calităţile episcopului ales.
Noi aşa credem, că între foştii par- Şi acesta e că D-sa este: aderentul atâţia »fericiţi«, cu o mână de fer, ici-
Faţă de dl Aug. Hamsea la ale
tisani ai dlui Mangra vor fi mai mulţi, M etropolitului, ba, ca să fie păcatul şi colea şi în mod absolutistic s’a sistat
gerea trecută a reuşit dl Vas. Mangra,
cari nu vor mai face deosebirea regre mai teribil, apoi îl botează de »neam* (!) odată pentru totdeauna; venitele nu mai
despre care îns6 s’a dovedit cu fapte
tabilă între Românii Ardeleni şi cei din al Metropolitului?! curgeau în buzunare necompetente, ci la
concrete din vieaţa lui, că a fost ne
Ungaria, — cari vor apreţia situaţiunea cassa diecesei; — cei ■» scurtaţi* în abu-
vrednic de încrederea maiorităţii, ba Horribile dictul
cu toată seriositatea, şi nu vor considera suri, au umplut lumea cu plângerile şi
ştiind el bine de picatele sale proprii, a Pentru Dumnezeu, cum cutează un
actul de alegere de episcop, de-un joc vaetele lor nebasate, şi »popularitatea«
abusat într’un mod josnic de bunăcre- călugăr, ori archimandrit să fie ade
demonstrativ, periculos pentru scumpa Episcopului, care şi altcum pentru ener
dinţa mai multor d-ni deputaţi, cari n au rentul capului bisericii sale ortodoxe P /
noastră autonomie; — cari nu vor su gia sa strictă avea adversari ascunşi, s6
ştiut de aventurioasele pâţănii ale dlui Cum cutează un preot, fie acela
feri, ca episcopia Aradului după man- vedea a fi alterată; dară:
Mangra. ori de ce rang, să stimeze şi să iubească
graidele desvălite judecătoreşte, să mai Numai în cercul, care nu voia să
După sentinţele forurilor judecăto pe M etropolitul săuP şi să fie cu su
fie profanată cu altele de-ale lui Cio- subordineze interesele private nedrepte,
reşti, la aceste nu mai încape îndoială. punere fiiască faţă de înalta lui per
rogatiuPI Pentru că: interesului comuni
Foarte bine a fost, că s’a desfă soană P
Ce va â cu sfinţenia scaunului epis-
şurat o luptă crâncenă între cele două Doar’ aceste la noi, la Românii Mulţi însă dintre aceşti adversari,
copesc, dacă s’ar alege iară unul, al cu timp, văzend că sunt în rătăcire, au
partide, şi bine «• fost, că persoanele can ortodoxi, sunt păcate grozave!
cărui moral şi onoare personală ar trebui devenit cei mai sinceri aderenţi ai
didaţilor au fost supuse la critice pu Astfel de vederi sclintite, cari do
întâiu cercetată pe cale judecătorească P înaltului Metropolit.
blice, ba au fo st atacate nic^ ° vedesc lipsa moralului adevărat, la alte
Un om, despre care să cutează ci
cruţare. confesiuni înzadar le-am căuta. Din aceasta e clar, că: cine ade-
neva să scrie astfel de fapte concrete,
Numai şi numai campania perso Sunt monopolul nostru; — foarte rează la persoana Înaltului nostru M i
cum s’a scris despre Mangra şi acum
nală agresivă introdusă, de «Trib. Pop.« şi dureros monopol! tropolit, aderează la creatorul ordinei
la alt loc despre Ciorogariu, nici în
ripostările celeialalte partide a produs Şi cine-i Metropolitul acest »odios» r şi bunăstării diecesei Aradului.
vis să nu-şi apropie mâna de cârja
resultatul: că declarată fiind nevrednicia Este fostul Episcop al diecesei Ara Acesta nu-i păcat, ci datorinţă; şi
episcopească 1
alesului episcop, n’a ajuns sfânta cârjă dului, care atunci când a ocupat stăntul pentr’un mirean, dar necondiţionat
episcopească în mâni profane. Doar’ un episcop nu-i diurnist scaun în Arad, nici locuinţă deamnă de pentr’un călugăr.
De altă parte s’a constatat, că nici consistorial, că trecutul lui să nu-i al un cap al diecesei n a avut, şi care când Apoi să nu perdem din vedere,
cea mai exagerată şi duşmănoasă i>or- tereze posiţia ?! s’a depărtat din diecesă a lăsat urma că fiitoriul Episcop al Aradului, în die-
neală n'a putut scoate la iveală nici cel Noi ştim bine, că mai mulţi domni şului său o diecesă înzestrată cu do cesa sa va fi suveran, şi consistoriul ca
mai puţin defect moral fa ţă de dl Aug. cu inima la loc, văzend cum s’a fost menii, cu milioane şi cu instituţiuni corporaţiune constituţională totdeauna
Hamsea. abusat de bunăcredinţa lor, sunt îngri- culturale l va fi locul său, dacă ar fi de lipsă ori
Măritul Sinod electoral deci, dacă jaţi de resultatul acestei alegeri noue; Cine ar putea nega aceste ade şi ce controlă.
ar căuta numai şi numai la interesele însă: văruri ? Dl Aug. Hamsea totdeauna â fost
mari a diecesei, şi la aceea, că persoana Terorismul e m are! şi: Nimenea, om iubitor de dreptate! omul blândeţii şi al iubirei de oameni,
Pe cap poartă o căciulă înaltă de lână de a pornit răsboiul, cu o oaste uriaşă pentru Amândoi, bărbatul şi femeea, au găsti
FOIŞOARA oaie albă, sau o pălărie cu mărginite largi a devasta mica Moldovă, al cărui domn vi un adăpost puţin în susul rîului, în biserica
împodobită cu flori naturale. Plutele alunecă teaz Petru Rareş, se împotrivia din răsputeri, Călugăran.
ameţitor de iute, târlte de torentele limpezi dar’ care a fost respins de câte-va ori. Tur Aceasta bisericuţă mică, e ascunsă în
şi conduse de plutaşi cu dibăcie. Căte odată cii întrară în Suceava, capitala sa, şi acum întregime sub o stîncă uriaşă, pe care, se
se întâmplă că în valurile mai repezi pe cari se Îndrumau spre Piatra, arzând, omorând şi zice, că Duhul râu a rupt’o din vârful Ceah
i. trebue neapărat să le treci, partea de dinainte nimicind tot ce le eşia în cale. Toată ţeara lăului, cu intenţia de a baricada cursul Bis
In nordul Moldovei se întinde un do a plutei se cufundă atât de adânc, încât plu era în prada unei spaime nebune; ai fi cre triţei, dar’ în momentul în care se pregătea
meniu regal numit Broşteni. Şi azi sunt pe taşul care în totdeauna stă în picioare, întră zut că s’a deslănţuit potopul asupra ei şi a să arunce bolovanul din vîrful acelei stînci,
acolo păduri vergine, unde nici odată n’a în apă până la brâu ; dar’ rămâne rece, ne distrus tot ce n’a putut lua cu sine. Turcii cocoşul a început să cânte. Dracul a scăpat
răsunat lovitură de topor şi nici paşi de om păsător, ca şi cum ar fl un lucru de nimic. nu cereau gazdă; ei măcelăreau copiii şi vio peatia din mână şi a lăsat-o să cadă acolo
n’au pătruns. Este una din excursiile cele Ochii săi stau aţintiţi asupra rîului care se lau femeile când nu le puteau duce în robie. unde să află şi azi, apoi fugi repede pentru
mai frumoase pe care le poţi face. întinde la infinit; n’are vreme să se uite la Mai bine alegeau moartea de cât să îndure a nu-1 prinde zorile.
Pleci din Transilvania cu pluta, cobori hainele sale cele umede. Pe alocurea, păraele jugul otman. Frumoasa domniţă Elena aştepta sub
Bistriţa trecând prin Dorna, Broşteni, Hangu din munţi vin să se arunce în Bistriţa. Pe Pe câmp nu se mai pomenea cap de stînca care părea gata să se prăbuşească
până la Piatra, unde albia riului se îngus unul din malurile ei se înalţă măreţul Ceahlău, vită, nici sămînţă de grâu, nici firicel de iarbă. deasupra-i. Cu o mână îşi adumbrea ochii,
tează între două stînci înalte, umbrite de fagi acoperit de brazi maiestoşi; pe celalalt mal Domnul Rareş fu nevoit să plece din Piatra, în timp ce trăgea cu urechea, la sgomotele
seculari şi brazi uriaşi, apoi cursul capricios se zăresc stîncile Doamnei, cari seamănă cu cu sfărâmăturile armatei sale învinse, şi să din afară cu nările tremurânde, roşind şi
al apei şerpuieşte cu graţie în nenumărate turnurile unei catedrale gotice. caute un refugiu la Eslea, pe malul Bistriţei, pălind într'una.
cotituri. In anul de graţie 1538, aceste regiuni şi unde se mai putea găsi hrană pentru — Ofl ce nenorocire e să fii în totdeauna
Sute de plute trec coborând în fie-ce nu erau nici atât de vesele, nici atât de oameni şi păpuşi pentru vite. Eslea însemnează pe goană 1 zise ea călugărului ales spre paza
săptămână, întrând în Şiret pentru a se duce zimbitoare cum sunt astăzi. Pe atunci nici o a mânca, şi şi-a primit acest nume de când cu bisericii.
la Galaţi, unde trunchiurile de copaci cu cari plută nu trecea pe Bistriţa, căci sgomotul popasul pe care-1 făcuse cavaleria, cu mult Acesta era un moşneag, încovoiat sub
sunt încărcate, sunt prefăcute în scânduri. armelor răsuna ascuţit şi pătrunzător din fun îndărăt. Domnul şi-a trimis copiii la mănăs greutatea anilor, ear’ părul şi barba ti erau
Ţăranii moldoveni cari conduc aceste plute dul văilor. tirea Ciceu,' pentru a-i pune sub pază sigură, albe ca zăpada.
sunt de obicein flăcăi frumoşi, înalţi, bine Femeile şi copiii fugeau părăsind vatra dar’ soţia sa Elena, n’a vrut cu n ci-un preţ — Numai moartea e statornică, Domniţă
făcuţi, cu tipul roman, părul negru şi ochii şi se ascundeau în fundul pădurilor. Strigă să se despartă de dânsul. încolo ţoale sunt schimbătoare act pe pă
mari negrii. Ei poa ta costumul ţărănesc: tul groaznic: Vin Turcii ! se împrăştia ca «Turcii nu-mi vor face nici-un rău, zi mânt, răspunse el cu linişte.
cămaşa albă brodată ^ multe colori la gu focul nimicitor din bordeiu în bordeiu, din cea ea, câtă vreme voiu fi cu tine, şi nu vreau — Pentru noi, părinţele, nu va mai fi o
ler, la piept şi la marginea mânecilor largi. sat în sat, din oraş în oraş. Sultanul Suliman să te părăsesc. schimbare, răspunse ea. Suntem cu desăvâr-
