Page 2 - Activitatea_1903_02_05
P. 2
A C T I V I T A T E A Nrul 5
Pag- 2. _________________________
D-sa nu cunoaşte ura şi răsbunarea, ales mult de oameni şi urmând obiceiului lui nu însamnă moartea patimilor prin supraveghiere la institutele de credit
fiind D-sa de Episcop al Aradului, dân celui mai barbar, pe care nici evul ajun şi rugă, ci învierea patimilor prin şi economii sau alte soiuri de societăţi
sul numai cu dragoste ferbinte va îm mediu n’a fost în stare sâ-1 facă acce desfrân şi blâstâmăţii. Camilafca lui în economice.
brăţişa toate instituţiunile atât culturale sibil la oameni cu judecată sănătoasă, samnă avariţie şi cupiditate după averi Motivele acestei disposiţiuni sunt:
cât şi economice. necum la călugări. (C. deşi călugăr e bancher la »Victoria«) funcţionariul public este dator a folosi
Noi dorim din inimă, că actul ale îngâmfatul Ciorogariu când la 1892 şi ranguri, iar nu lăpădarea de mărirea tot timpul şi puterea sa numai la îm
gerii noue să fie actul măreţ al bunei a duelat, era profesor de teologie, iar deşeartă şi de lucrurile lumeşti. Ari plinirea chemării sale pentru care este
înţelegeri, să fie învingerea simţâmin- nu de scrimă şi era cleric absolvent, pioarele camilafcei, ce se vin dinainte, ales şi plătit, este dator a se abţinea
telor moralului şi a dreptăţii, — şi atunci prin urmare trebuia sâ aibă cunoştinţă nu însemnează ceea-ce însemnează la dela ori ce altă ocupaţiune, ca sâ nu
siguri suntem, că numai un bărbat despre canonul, 336 care orîndueşte, alţi călugări sfioşi, că n’au altă speranţă fie opăcit în chemarea sa şi nici ca sâ
vrednic va putea fi ales de nou Episcop sâ se depună clericii, cari bat pe cineva, decât aceea a lui Dumnezeu, ci aceea fie influenţat în exerciarea funcţiunei sale
al diecesei Aradului. »câci l’au putut trage înaintea judeţului că oameni ca Ciorogariu au o miie şi punctuale.
Alegerea unui nedemn de această civil«, şi mai departe, »clericul de va una de nădejdi pâcătoase. Oare ce zic la această ordinaţiune
înaltă dignitate, nu numai că ar involva ]ovi pe cineva în mânie şi acesta ar Firesc lucru deci, că Ciorogariu cei mulţi funcţionari orăşeneşti din Oră-
o compromitere din punct de vedere muri, sâ se degradeze, iar lumeanul sâ trebue cât de curând sâ fie pedepsit ştie, cari sunt siliţi a sâ subtrage câte
moral, dar între împregiurările actuale se escomunice şi sâ se canoneze ca un pentru călcarea canoanelor, sâ fie silit 40— 80 zile în tot anul, pentru grasele
ar putea să pericliteze şi scumpa noastră ucigător «. a se înfunda la mănăstire, iar aceia cari maree de presenţă şi tantieme, dela îm
autonomie. Bătăuşul Ciorogariu, când a ridicat acestui individ vreau să-i câştige pănă plinirea chemării lor, încât de multe ori
Nu aşteptăm şi nu cerem alta, sabia în potriva rivalului seu, a ridi şi mitră, trebuesc aduşi la reson. afli cancelariile goale, ear publicul nu-’şi
decât aceea, că fiecare deputat aşa să-şi cat-o cu gândul ca cel puţin sâ-1 vul Căci dacă Heliogabal a făcut se poate isprăvi trebile sale.
dee votul, precum îi dictează inima şi nereze, dacă nu sâ-1 măcelărească. In- nator din vizitiul Hieracles, iar din jo Am avut prilej, că funcţionarii mai
mintea, liber de ură, liber de ori ce tenţiune de ucigaş a avut Ciorogariu, şi cheul Vitellius a făcut prefect al gardei însemnaţi, dela magistrat (5) şi dela
prismă. cu toate acestea, pe urma metehnei lui orăşeneşti, ar fi culmea ruşinei pe aşe- pretură amîndoi, erau la şedinţele insti
şi alor sei, a fost lăsat în pace în loc zămintele noastre bisericeşti, dacă un tutelor »Ardeleana«, »Takarâkpânztâr«
sâ i-se fi dictat o aspră şi îndelungată Ciorogariu, cu mult mai neînsemnat şi »Vorschuss-Verein«, ba de multe ori
Ânticanonistul Ciorogariu. pocăinţă, aşa că numai la capâtul vieţii decât Vitelius ori Hieracles, cari aveau primesc şi esmisiuni împreunate cu diurne
sâ fi fost recipiat în sinul bisericei drept cel puţin cualificaţia recerută pentru bune în afară de Orâştie, tot în căuşele
măritoare a râsăritului. lefteria lor de jocheu ori vizitiu, s’ar băncilor ? 1
Dintre oamenii elicei arădane poate
nici unul nu a dus şi nu duce atâta Ciorogariu, care de bună voie s’a putea susţinea şi pe mai departe în dem
supus obiceiului barbar de a se bate cu nităţile pe care le are acum, ori, — feri
patimă în lupta pentru a se susţinea la
sabia, din duel s’a ales cu mâna cio Doamne — sâ se urce şi mai sus pe Băncile populare germane.
oala eparchiei, ca şi călugărul Roman
pârtită de sabia mai îndemânaticului scara avansării. Vedebine.
Ciorogariu. — Sistem Raiffeissen. —
Acest omuleţ, care n’are curajul rival Sever Bocşan, azi pretor la Pecica,
să iscălească infecţiile ce le publică în care alăturea cu Dr. Ioan Suciu, soţul Solidaritatea sau răspunderea membrilor.
•Tribuna Poporului« din Arad sub pseu de azi al lui Ciogariu, a fost provocat Declaratiune. întemeierea unei bănci trebue sâ
donimele Teologul, Ortodoxul, Unchea- la duel. Ciorogariu deci proprio modu aibă în vedere îndeosebi două lucruri
şul etc., acest călugăr în vremea din s a ciuntit şi acest fel de ciuntire e Deoare-ce articolul prim din Nr. 2 de căpetenie: să ajute pe membri dân-
urmă e atât de îndrăsneţ, încât persoana oprită prin canonul 23, care dispune:
al »Activităţii« dela 22 Ianuarie n. 1903 du-le împrumuturi şi sâ le dea prilejul
actualului Metropolit o atacă într’un mod • Clericul dacă pe sine se va ciunti »Statuă«, a născut oare-cari nedumeriri de a-şi aduna capitaluri proprii prin
obicinuit la Russu Şirianu şi la alte co- să se depună, căci e ucigaş de sine«.
în cercurile militare mai înalte compe depuneri şi economie.
fâriţe, cari îşi vând marfa în ziarul-re- Fieertatul episcop Goldiş, . care
tente, întrucât cele cuprinse în acel ar- Băncile Raiffetesen au îndeosebi
volvâr din Arad, care a ajuns prover ca episcop a făcut pentru d’alde Cio
ticlu revarsă o lumină sinistră asupra în vedere, că sătenii simţesc mai mult
bial cu seria de strohmani pe care a rogariu multe îndemânuri, pe cari în
regimentului Nr. 80, care la anul 1866 nevoia de bani decât lipsa unui loc
perândat-o pe la uşile diferitelor tri urmă, le-a regretat, în loc ca pe ereticul
era compus din Italieni; declar că le-am unde să-i depună; de aceea pun deo
bunale. Ciorogariu sâ-1 fi afurisit, ori sâ-1 fi în scris însnmi, fără nici o influinţare din sebit preţ pe mijloacele cari le înlesnesc
Cum însâ Ciorogariu e ieromonach, chis un an de zile separat, după cum
partea cuiva, întemeiat pe esperinţele putinţa de a le da ţăranilor-membri
director şi profesor seminarial în Arad, porunceşte can. 41 al sin. al VMea
proprii, auzite dela camerazii cădeţi, cu bani cu împrumut fără să le ceară şi
redactor la foaia oficioasă a diecesei, ecumenic, l’a băgat pe Ciorogariu — mă
cari după anul acela am fost în şcoala să-i silească a depune ei. Pe cât le
referent şcolar la Consistor, cuvine-se celarul — în tagma călugărească, pare
de aspiranţi de oficeri a divisiunii 16 este cu putinţă, băncile Raiffeissen nu
ca sâ îl arătăm lumii cu degetul, ca că această tagmă ar fi o adunătură de
în Kaşau. cer dela membrii lor nici părţi sau co-
astfel publicul cetitor al »Trib. Pop.« bătăuşi.
De altcum chiar şi oficerii şi sol tisaţii obligative, nici taxe de intrare;
sâ vadă cine e acela, care are tupeul Dar’ Ciorogariu, deşi profesor de
daţii de rînd ai regimentului 64, ime dar’ le dau cu toate acestea împrumu
sâ calomnieze pănâ şi pe Ex. Sa Me- teologie, cuprins de dorul de a se vârî
diat după râsboiu, aflându-me şi eu în turi pe termeni lungi, de 1 — 10 ani
tropolitul bisericei ortodoxe dela noi. în haina călugărească nu şi-a luat oste
calitate de cadet în şirurile lor, le po şi mai mult, şi cu dobândă de 4— 5% -
Călugărul Ciorogariu e un nevred neala sâ facă atent pe fostul episcop la
vesteau la toţi. Un singur lucru îl cere o bancă
nic de rasa călugărească şi e nevrednic, canonul 118 ap., care privitor la călu Raiffeissen dela membrii săi, şi anume:
Declar şi aceea, că cei mai mulţi
fiindcă a nesocotit cele mai elementare gărirea oamenilor de trampa lui Cioro
din acel regiment erau induşi în lista să garanteze toţi cu avutul lor pentru
datorinţe faţă de biserică, ascultând mai gariu dispune: »atari inşi trebue 3 ani datoriile băncii, adecă pentru banii, pe
celor dispăruţi (vermist) pe când în
sâ se cerce, fiind îmbrăcaţi în vestminte cari banca îi ia cu împrumut de aiurea
şire pierduţi, şi chiar d-ta aşa betrân cum faptă se aflau în captivitate prusească.
lumeşti şi apoi de vor fi demni, se vor pentru ei.
eşti, poţi fi lovit de uu iatagan turcesc care Lucruri proaspete se aud mai bine
putea tunde de cel mai bâtrân cu voea
te va ciopârţi. şi eu eram la 22 Iulie 1866 (ziua bă Acest fel de garanţie să cheamă răs
— Se prea poate, r&punse călugărul. archiereului. Nainte de tundere, cerce- tăliei dela B’lumenau) în regiment la pundere solidară şi este de două feluri;
In aceeaşi clipă se auziră tropote de tândul, se poate face iarăşi lumean. De
compania primă. limitată şi nelimitată.
cai, cari alergau repede spre stînci. Domnul se va documenta prin mărturia oame
Aşa cred, că despre oarecare în- 1. Răspunderea este limitată, când
sosea în galop. nilor demni de încredere, că aspirantul membrii garantează şi răspund numai
El întră pentru a-şi lua temeea, o aşează lângă fluinţare nici vorbă nu încape.
şi mai nainte ca lumean a vieţuit ca
el pe şea şi fără a grăi uu cuvânt, se avântă De altcum mai posed multe notiţe cu o anumită sumă hotărîtă de mai
şi un călugăr, acela se va cerca numai
tntr'o fugă nebună de-alungul rîului, urmat despre regimentul nostru şi de a le mele nainte. Cu această sumă ei garantează
6 luni«.
de câţi-va dintre curtenii lui credincoşi. proprii şi de a le cadetului Aleco Savul, atât faţă cu banca, cât şi de-a dreptul
Turcii urmăreau pe domn cu furie. A tăgădui trecutul anticanonic al un tiner talentat, fiul consulului austriac faţă cu creditorii ei.
Eşind dintr’o trecătoare îngustă, alergau lui Ciorogariu, ar însemna tăgăduirea de odinioară în Iaşi, cu cari voiu ieşi 2. Răpunderea este nelimitată, când
de-adreptul spre călugăr, care stătea în pi
existenţei soarelui, cu toate astea Cio la lumină în firul »Activităţii*. membrii garantează nemărginit cu tot
cioare în faţa lor 1 Caii ciuliră urechile şi
rogariu n’a fost »cercat« nici 3 ani, nici avutul lor pentru toate datoriile băncii,
stătură locului. Laurian Bercian
6 luni, ba episcopul Goldiş n’a cercat atât faţă cu banca, cât şi de-a dreptul
— Staţii strigă călugărul. Unde vă duceţiî redactor.
— Vrem să punem mâna pe domnul sâ afle nici ceea-ce a făcut Ciorogariu, faţă cu creditorii ei, în ori-ce timp.
Rareş. Pentru capul său e o răsplată de o în noaptea dinainte de tundere, când La acestea două feluri se mai
Decis ministerial principial. adaogă un al treilea fel de răspundere
mie de galbeni. Spune părinte unde e el ? cu sghilţul a trebuit prins de prin cele
j. Dacă nu spui te măcelărim I crâşme pentru a fi dus la mănăstire. numită repartisare nelimitată, când mem
Călugărul le ’iăcu semn să-l urmeze;
După un astfel de respect ce l’a Prin ordinul ministrului de interne brii răspund nelimitat, dar’ numai faţă
apoi îi conduse pe o cărare care deodată
dovedit şi-l dovedeşte Ciorogariu sfin Nr. 13 757/902 adresat unui municipiu cu banca, nu de-a dreptul creditorilor
se schimbă într’un urcuş stîncos şi alunecos,
trecând peste bolovani de granit şi trunchiuri telor canoane, sâ nu se mire nime dacă (comitat) sâ decretează odată pentru tot ei şi numai dacă avutul băncii nu
de copaci tăeţi. eu şi cu mine şi alţii mantia călugă deauna, că funcţionarul public politic este îndestulător pentru a-’i plăti toate
(Va urma). Carmen Sylva. rească a lui Ciorogariu o considerăm (ceialalţi şi de altcum sunt de mult datoriile.
de haina pâcatului, aripile ei de aripi eschişi) sunt opriţi dela funcţiile, ca Băncile Raiffeissen sunt mai toate
strigoeşti, iar nu de aripi îngereşti. Brâul membrii în direcţiunile şi comitetele de întemeiate pe răspunderea nelimitată a
