Page 3 - Activitatea_1903_02_05

Nrul 5 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

membrilor lor. Răspunderea limitată a drepturile creditorului, faţă cu ceialalţi eminente juridice, orator dexter cum era, cu P e lângă polul nordic. Ziarul rus
fost primită mai mult de băncile Schulze- membrii; el se poate adresa tot aşa la o memorie neîntrecută, a dat mult de lucru «Nowoje Wremja* a adus o ştire despre Si­
majorităţii săseşti. beria nordică, care ştire pune în vedere schim­
Delitzsch, ear’ repartisarea nelimitată altul pentru despăgubire şi aşa mai
Despre el cuvine-se a să scrie mai pe bări mari în temperatura pământului, ba se
este o formă foarte puţin răspândită. departe. Adecă la urma urmii, tot de cătră
larg. Fie-i ţărîna uşoară şi memoria vecînică| presupune, că pământul se va răci, va îngheţa.
O bancă Raiffeissen se întemeiază toţi au să fie plătite datoriile; aceasta Estimp a început de vreme earna în
aşa: săteni harnici, cinstiţi şi fără viţii o ştie fie-care; de aceea când sar Siberia. Când oamenii cosiau earba, a început
Invitare. Subsemnatul comitet in­
sau patimi urîte, bogat şi sărac se unesc întâmpla aşa, ar fi siliţi să-şi dea dela deja să ningă, ear’ când oamenii strângeau
vită cu toată onoarea la balul filantropic
şi se legâtuiesc să răspundă cu tot început părţile şi primejdia n’ar putea fi. ce să va ţinea Joi în 12 Februar n. în „sala fânul, deja rîurile erau îngheţate şi un ger
mare să lăsase asupra ţării. La începutul lui
avutul lor, toţi pentru unul şi unul Privirăm aci caşul cel mai rău, de gimnastică*1. Venitul curat este destinat Octomvrie, când poporul băştinaş a început
pentru toţi, iscălesc acest legâmânt- presupuserăm o primejdie care nu poate pentru «fondul studenţilor morboşi*. Blaj, să prindă peşti, atât de necesari pentru ei
la 27 Ianuarie 1903.
statute şi aleg dintre ei persoane de avea loc în băncile Raiffeissen şi iată în timpul ernei, era un frig de 25 grade, rîu-
Comitetul aranjator: Dr. Ambrosiu
încredere care să represinte obştea. de c e : Mai întâiu într’o bancă Raiffeissen, rile şi lacurile erau acoperite de un strat gros
Cheţian, preşedinte. Dr. Ioan Raţiu, secretar. de gheaţă.
Acestea persoane împuternicite pierderea capitalurilor împrumutate de Octavian Bonfiniu, cassar. Iacob Murăşan.
Earna a bătut la uşă înainte de a să
caută bani cu împrumut pentru obştea bancă e cu neputinţă; aceasta se va Octavian Prie. Flaviu C. Domşa. Ioan Fodor,
începe toamna. In Noemvrie şi Decemvrie
răspunzătoare — pentru bancă. vedea din cele ce vor urma în viitor. controlor. Gavrilă Precup, Emiliu Sabo, Eugen frigul s’a urcat la 50 grade, rîurile mai mici
Bani să găsesc cu uşurinţă când Pe de altă parte banca ia împrumuturi Pantea, Alexandru Ciura, Augustin Caliani, au îngheţat până la fund, ear’ cele mari au
Ioan Băgăian. începutul Ia 8 ore seara. Preţul
e vorba de chezăşia tuturor membrilor mai numai dela membri, sub formă de fost acoperite cu o scoarţă de gheaţă groasă
de întrare: de persoană 2 coroane, de familie
unei bănci cu tot avutul lor, căci nu-’i depuneri de economie şi numai ce nu 4 coroane. Suprasolvirile se primesc cu mul- de 3 urme. Mii şi mii de pasări şi feare săl­
vorba de un om şi de o singură garanţie, găseşte la ei caută aiurea; aşa încât e ţămită şi se vor cuita pe cale ziaristică. batice au înţelenit de frig. Locuitorii ţării
şedeau în colibele lor lângă foc şi pentru
ci cinci-zeci o sută ori două de per­ cu neputinţă cererea neaşteptată a ba­ toată lumea n’ar fi cutezat să easă afară.
soane — de un sat cu tot avutul: nilor împrumutaţi băncii, cu atât mai Redactor şerb condamnat. La cur­ Turmele le-au lăsat în ştirea Domnului.
păment, cară, vite, unelte, îmbrăcăminte, mult ameninţarea vre-unei primejdii. tea cu juraţi din Seghedin s’a ţinut eri în 6 Causa frigului grozav e căutată în gră­
cinste s. a. m. d. Dar nu poate fi mai puternică Februarie procesul de presă al ziarului sâr- mezile colosale de gheaţă, mânate astă toamnă
beşe «Branik* din Neoplanta. Redactorul I. de valuri la ţărmurii Siberiei, unde au rămas
Ori unde să găsesc bani cu împru­ dovadă daspre folosul şi lipsa de vre-o
Periei a fost condamnat pentru «agitaţie con­ lipite de ţărm. Massele mari de gheaţă, ve­
mut când stă chezaş un sat cu tot primejdie a răspunderii nelimitate, ca
tra naţiunei* la închisoare de o lună. nite de pe marea arctică, au umplut marea
avutul seu. aceasta: Germania are aproape 13 mii carică deja în timpul verei şi au adus cu
de bănci pe răspunderea nelimitată şi
Aşa găsesc băncile Raiffeissen Necrolog. Subscrişii sfâşiaţi de durere sine pe coastele Siberiei o sumedenie aşa de
numai vre-o două mii întemeiate pe mare de urşi de gheaţă, încât şi Samoiezii,
banii pe cari îi dau cu împrumut mem­ vestim tuturor cunoscuţilor şi prietinilor, că
cărora de altfel nu le pasă de nimic, au în­
brilor lor pe 5— 10 ani şi cu dobândă răspunderea limitată; mai toate băncile soţul, fiiul şi nepotul nostru Victor Popp, cleric
Raiffeissen sunt cu răspunderea nelimi­ abs. şi funcţionar provisor la societatea căilor ceput să tremure de frică.
de 4— 5 la sută; aşa înfloreşte o gos­ Emile aspre sunt tot mai dese în Si­
podărie rurală, un sat, o ţeară; aşa să tată a membrilor şi nici odată în timp ferate austr.-ung. a secţiei din Reşiţa, nu mai beria nordică, şi se pare, că se vor întâmpla
de 50 de ani, de când sunt băncile este între cei vii, trecând la 6 Februarie n.
ridică o ţară la înălţimea la care s’a a. c. la 4 ore p. m., după un morb înde­ schimbări mari de climă pe pământul nostru.
urcat Germania prin băncile popu­ Reiffeissen, nu s’a arătat acest fel de lungat, la o vieaţă mai fericită, în etate de Samoiezii, cei mai buni cunoscători ai Nor­
garanţie, mai puţin folositor într’un loc dului, povestesc, că brazii scad mereu in
lare. 38 ani şi în al 9 an al fericitei sale căsătorii.
decât într’altul. Siberia şi se depărtează mereu spre Sud. In
O bancă Raiffeissen condusă cu Rămăşiţele pământeşti ale iubitului de­
locul lor să sporesc tufele din regiunile polare.
înţelepciune de oameni de bună cre­ De vre-o nenorocire pricinuită de funct, se vor aşeza după ritul bisericii gr.-cat.
dinţă, schimbă în câţi-va ani de zile răspunderea nelimitată a membrilor nu Ia 3 ore p. m. în cripta familiară din Geoa-
giu. Sibiiu, la 8 Februarie st. n. 1903. Paulina Case de hârtie. întrebuinţarea hâr­
satul cel mai sărac, şi nu e nici un se pomeneşte, şi nici că s’a pomenit
Popp ca soţie. George Popp ca tată. Aurelia tiei devine din ce în ce mai variată. Noi
sat în care să nu se poată întemeia o când-va în îndelungata istorie a băn­ Popp, Anica Popp ca surori. Rozalia Neumann Europenii am rămas la cutiile de carton şi
bancă Raiffeissen. cilor Raiffeissen. ca bună. Ioan Madarasi ca cumnat. Carol la gulerile de hârtie. In America se între­

Prin răspunderea nemărginită a Sătenii noştri se înfrăţesc mai cu Neumann ca unchiu. Rudolf Neumann ca văr. buinţează în fel de fel de chipuri şi în fel
de fel de moduri originale. Intr'o usină din
membrilor, prin garanţia tuturor pentru uşurinţă, ba sunt totdeauna fraţi; aceasta
Springfiels de exemplu, se fabrică butelii de
toţi, se poate întemeia cu uşurinţă cea o arată şi în vorbă şi în faptă — Mymen. D-şoara Eva Ionuţiu cu dl hârtie destinate pentru păstrarea laptelui.
mai frumoasă bancă în cel mai sărac ceea-ce nu putem lăuda la nici un po­ George Almăşan, cleric abs. îşi vor sărba cu­ Acestea butelii sunt impermeabile şi de un
sătuleţ. Pe lângă netăgăduita valoare por din lume. nunia Joi, 13/26 Februarie a. c. la 3 ore p. preţ atât de bagatel, încât nu e mare pa­
m., în biserica gr -or. din Bucium-Poeni. gubă (?) chiar dacă să lapădă butelia după
a respunderii membrilor pentru găsirea
Deci dar’, prin introducerea răs­
banilor de împrumutat, nu trebue să punderii nelimitate şi a băncilor Raiff întrebuinţare. In Dessan o nouă usină pro­
uităm nici folosul moral al unui ast-fel eissen, la noi s’ar legifera ceea-ce — Maria Muntean şi Avram Budoiu duce în abundanţă pantofi de hârtie, cari
se vând eftin de tot, aşa că de acuma
de legământ intre consăteni. Fie-care există de fapt: fraternitatea şi legămân­ îşi vor celebra cununia la 9/22 Februarie a. înainte hotelierii vor putea pune la disposiţia
se simte legat de vecinul seu, are drep­ tul între săteni. c. la 1 oră după amiazi în biserica gr.-or. din oaspeţilor pantofi de aceştia, pe cari îi va
turi şi datorii cătră el, e supraveghi at Toltia-mare. putea lua oricine cu sine. Se fac însă şi
1. Pătrăfcoiu.
şi-l supraveghiază şi el pentru a nu fi case întregi de hârtie. Un rus bogat a co­
Lipsea.
întrebuinţaţi fără folos banii luaţi cu Tinerimea universitară română mandat la New-York o asememea casă. Casa
din Cluj învită cu toată stima la concertul a fost construită în Savinowka şi a costat
împrumut pe răpunderea tuturor; fie­ împreunat cu dans, ce să va ţinea la 1 Martie 80,000 ruble. Ea are 16 încăperi şi va putea
care se fereşte de apucături rele, de NOUTĂTI st. n. 1903. Cu prea graţiosul concurs al mult resista tuturor intemperiilor. In Norvegia s’a
deprinderi urîte, se lasă de trândăvie stimatelor: D-soara Virginia Gali, absolută construit o biserică pentru 1000 credincioşi,
şi de ori-ce nărav care l-ar opri să facă a conservatoriului din Pesta; D-şoara Aurelia în care afară de clopote totul e de hârtie
„Tribuna“ condamnată. Fostul re­
Gerbert, absolută a conservatoriului din Pesta;
parte dintre membrii băncii. Intre mem­ dactor responsabil Mohan a fost condamnat
Doamna Victoria Popoviciu; D-şoara Ersilia
brii aceleiaşi bănci se naşte o legătură de tribunalul de presă cu juraţi din Cluj în
Popoviciu, absolută a conservatoriului din
mai puternică şi mai adâncă: simţul 7 1. c. la un an şi trei luni temniţă şi 11.000 Bucureşti; Domnul Cornel Popoviciu şi D-şoara Serate de-ale meseriaşilor români.
cor. amendă şi spesele de proces.
de frăţie şi de dragoste frăţească. Delia Olariu. In pausă să va juca »Căluşeriul«
In vederea procesului intentat pentru Sibiiu, 1 Febr.
Aşa să face o putere mare din şi «Bătuta*. Venitul curat este destinat pentru
articolii dlui Raica (profesor în România), Mă găsesc din nou în plăcuta posiţiune
câte-va puteri reslăţite şi adese ori duş­ înfiioţarea unei biblioteci pe seama tinerilor
redactorul Mohan a fost imediat şi deţinut. de a pune un nou lucru, săvîrşit de «Reu­
mănite între ele. universitari. Preţul pe întrare: de persoană niunea sodalilor români din Sibiiu*, — la
4 cor., de familie 10 cor. Oferte marinimoase
Dar’ sunt mulţi deprinşi să vadă să primesc cu mulţâmită şi să vor cuita pe răvaşul activelor acestei Reuniuni. Joia tre­
f Dr. Ştefan Păcurar. înregistrăm
numai partea cea rea a lucrurilor; aceştia cu părere de rău moartea advocatului Dr. cale ziaristică. [Adresa cassariului Vaier Or- cută (29 Ian. n. c.), s'a ţinut adecă prima şe­
dace, strada Wesselânyi Miklds nr. 25] Pro­ dinţă literară la Reuniune cu un program,
vor vedea în răspunderea nelimitată cea Ştefan Păcurar din S biiu, întâmplată Marţi,
gramul detailat al Concertului să va publica care fără sfială, putea fi executat la ori-ce şe­
mai mare primejdie pentru membrii unei întristata familie anunţă tristul eveniment ast­ dinţă publică. Şedinţele acestea, se vede, că
bănci. fel : Ermina Păcurar născ. Balomiri ca soţie, la timp în toate ziarele şi se va distribui au ajuns o necesitate indispensabilă pentru o
Leontina şi Alma ca fiice, anunţă cu cea mai seara la cassă. NB. Onoratul public este
Ei vor vrea să creadă că răpunde­ rugat a să presenta în interesul propriu la mare mulţime din publicul nostru din toate
adâncă întristare tuturor consângenilor, ami­
rea e cu atât mai primejdioasă cu cât terminul precisat, căci intrarea în decursul clasele. Ele şi sunt cercetate nu se poate mai
cilor şi cunoscuţilor, că adoratul soţ, respec­ bine şi decurg de aşa, încât toţi participanţii
e mai nemărginită. tive tată Dr. Ştefan Păcurar, advocat, depu­ concertului nu să va admite.
rămân satisfăcuţi şi cu dorul de a ne găsi
tat al universităţii săseşti, etc. a adormit în
Din fericire însă nu este aşa. E earăşi în ultima Joi a lunei viitoare.
Domnul după lungi şi grele suferinţe în 3
adevărat că creditorii (împrumutâtorii) Nevestele să nu mai cocheteze! Convingerea ce ’mi-am câştigat de astă-
Februarie la D/a ora p* m., în etate de 61
unei bănci se pot adresa fie-căruia In o causă divorţială pertractată zilele trecute dată este, că conducătorii Reumunei să se
ani. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului de­
Curia a enunţat, că cochetăria femeii formează gândească cu o zi mai curând la reedificarea
dintre membrii ei pentru a-şi scoate funct vor fi aşezate Joi, 5 Februarie la 21/i
motiv de divorţ. In motivarea acestei sen­ aripei din stânga a edificiului, ce azi e pro­
banii împrumutaţi. Dar’ tocmai de aceea ore p. m spre repaus etern în cimiterul bi-
tinţe supremul nostru for judecătoresc zice, prietatea Reuniunei, unde sâ-’şi zidească o
răspunderea tuturor e mai folositoare sericei gr.-or. române din Suburbiul-Iosefin. că cochetăria şi peste tot purtarea unei femei sală mare spaţ oasă, pentru diferitele întruniri,
şi iată cum: chiar dacă am presupune Dr. Ştefan Păcurar a făcut epocă în căsătorite faţă cu bărbaţi străini în mod in­ ear’ în parter s’ar putea zidi câteva sale
analele universităţii săseşti, începând dela anul
că sunt şi creditori, cari conduşi de compatibil cu posiţia ei de soţie, provocă- pentru masa învăţăceilor meseriaşi, lăsaţi în
1868 şi până acum. El a fost cel mai aprig mâna şorţii.
vr’un duh de răutate ar alerga să-şi tor, ba apt chiar şi a deduce din el infi­
luptător în acea corporaţiune, representând delitate faţă cu soţul ei, formează motiv de Se ’nţelege, că la toate acestea neapă­
ceară banii numai dela unul, să nu
aproape neîntrerupt cercul său natal în cali­ divorţ. rată este mărinimia oamenilor noştri buni,
uităm că şi acest membru are la rându-i tate de deputat. Bărbat învăscut cu calităţi cari şi până aci au întins mâna de ajutor