Page 3 - Activitatea_1903_03_10

Nrul 10 ACTIVITATEA Pag. 3.

nu puteai scrie, şi astfel de mai multe-ori când se va pertracta procesul să vii să spui mână i-a trimis o adresă semnată de toţi Earăşi condamnare la moarte.
m’ai chemat pe mine de ţi-am scris, pentru judecătorului că drept că manuscrisul e al membrii care i-s’au presentat de o delegaţiune- Tribunalul din Zala-Egerszeg, după o
un simplu „mulţumim.“ I Şi-apoi îţi vei aduce meu, dar nu l-am conceput [stilisat] eu, ci Istoriografii i-au predat un album, în semn pertractare de 3 zile înaintea curţii cu
şi aceea aminte, că multe prânzuri le-am luat numai l-am copiat de pe al altuia, ca să nu de distincţiune pentru meritele literare. La
eu în tipografie, sau absolut n’am luat, nu­ se cunoască scrisoarea în tipografie şi astfel teatru naţional s’a dst un mare banchet de juraţi, a condamnat la moarte prin
mai din causa DTale, căci te trezeai tot­ eu voiu căuta pe o a treia persoană care să peste 500 tacâmuri în onoarea lui, oferin- ştreang pe vâduva lui Francisc S o 6 s ,
deauna în ora a 12-a ca se mai dai ceva în se dee de autor şi căreia dându-i ceva pa­ du-i-se din partea partidei liberale statua ear pe amantul ei Ioan B a li la tem­
foaie şi aşa ca să nu se întârzie expedarea rale pentru aceasta, haid cu el la — puşcărie Vigilanţei, operă premiată la exposiţia din niţă pe viaţă. Femeia lui So6s a stat
ei, mă rugai se fac ce pot, şi eu atunci pe şi eu rămân liber 1 Dar’ văzând că eu nu Paris. Dorim şi noi ilustrului bărbat vieaţă în relaţiuni de amor cu Bali şi ca să
când DTa îţi umpleai burdnşu, te îndopai, sunt de părerea d-sale, şi-a luat coada între îndelungată pentru binele şi fericirea ţării
nu mai fie conturbaţi în dragoste, a
munceam din greu, aşa zicând flămând, nu­ picioare şi pe ci ţi drumul, băete! sale I
îndemnat pe Bali să omoare pe băr­
mai să-ţi împlinesc dorinţa. Aşa-i că aşa e, Nu e aşa, on. cetitori, că e tare inven-
sfinţia ta ? O pot dovedi cu mărturii. ţios popuţa nostru ? Asta vezi îi şcoală [ce­ batul ei. Bali a şi comis crima, dar a
Necrolog. Sâmbătă în 14 1. c. st. n.
Multe ţi-am făcut şi atunci, şi de aceea lebră] nu glumă I Săracă lume I la ce te în­ fost prins, ear acum amândoi au să-’şi
a repausat Nicolau Radu, forestier dominial
cred că n’ai mai avut nas să-mi ceri restul deamnă acest părinte sufletesc ! espieze amar păcatul.
în Beiuş, lăsând în urma sa pe soţia Jenni
pentru pardisiu, până în ziua de azi, când Macaveiu cel norocos. Lieweh şi pruncii: Elza, Vaier şi Cornel în
te-ai acăţat de chestia lui ca să te scoţi din
In adevăr, când arunci o reprivire asu­ doliu adânc, precum şi multe alte rudenii.
noroiul în care ai ajuns în urma multelor Im prudenţă fatală. Din Bucureşti
pra tuturor ocupaţiunilor cu care acest po- Ca unuia, care a sprijinit foaia noastră
rîvne după tot felul de geşeft. să scrie: Locotenentul Popescu din şcoala
O întrebare. puţă s’a îndeletnicit până astăzi, apoi vrând- dela început, îi zicem »D-zeu să-l ierte", ear’ de artilerie şi geniu s’a sinucis în împrejurări
nevrând îţi vine în minte istoria lui Macaveiu stimata familie primească sincerile noastre
cu totul tragice. Dumineca trecută, pe când
Spune-mi adevărat, die părinte, că DTa cel norocos, care servise odată şapte ani la
condolenţe I era la şcoală, simţindu-se rău, s’a dus în in-
ai făcut răspunsul ce mi-l-ai dat în nrul ul­ un stăpân şi căruia acesta când l-a ajuns do­
fermerie ca să ia un purgativ. Ne găsind pe
tim al foii matale, ori nu? Căci acela a fost rul de casă i-a dat un bulbuc de aur scump,
«Tribuna* la Orăştie. După cum nimeni, deschise dulapul singur şi luă 3 pilule, pe
aşa de mane şi de nesucces, încât eu mai dar’ el acela l’a schimbat pentru un cal, calul
curând sunt aplicat a crede că l’a făcut vre-un cu un viţel, viţelul cu o gâscă, gâscă cu o sâ svoneşte, pleiada bătrânilor politi- care Ie crezu că conţin doctoria de care avea
băiat din tipografia noastră, d. e. Gavrilă, tocilă, căci îşi gândea: „Roata umblă, banii ciani români, adecă restul comitetului nevoe. Aceasta imprudenţă ’l-a costat vieaţa.
îndemnat de culegătorul Suciu, care te com­ pică, eu nu ştiu ce-i voia rea“, până-ce în naţional, ar fi capitulat şi ar fi dat Au fost pilule, cari conţineau clorat de pota­
pătimeşte văzând în ce stare încurcată ai cele din urmă a aruncat şi pe aceasta într’o cârma politică celor grupaţi în jurul siu. A fost chinuit toată noaptea, ear’ altă zi
ajuns, şi DTa numai l’ai subscris. Deoare-ce tântână, şi astfel a ajuns acasă cu traista a murit o moarte grozavă.
«Libertăţii* din Orăştie. Aceasta s’a
dacă în adevăr acela e răspuns dat de DTa, goală. Aşa şi popuţa nostru, din toate câte
întâmplat în Cluj, când cu prilejul pe­
care te ţini a fi unul dintre cei mai buni le-a avut, a ajuns acum la tipografie, la roată
trecerii dela 1 Mărţişor. Am înţeles şi Băieţi sfâşiaţi de porci. In comuna
manuatori de peană, apoi zeu că trebue să aşa zicând, căci îşi gândeşte, bagseama, şi
ungurească Szamos-Ujlak înainte cu vr’o două
recunoască fiecare, că e rnai slabă otava ce mnealui cum a gândit Macaveiu, până-ce mai mult. Să zice, şi unii să laudă pe săptămâni un câne ce vagabunda pe hotar
o ai DTa în glavă, decât pleava ce ai zis că într’un târziu să va sătura şi de ea. Deose­ aici prin Orăştie, că însăşi «Tribuna «
a muşcat câţiva porci din turmă. Porcarii
o am eu. Şi-apoi dacă ai stat a răspunde, de birea numai între Macaveiu şi el este, că nu
din Sibiiu va fi dată cu inventar în au alungat cânele, fără să dee atenţiune deo­
ce nu ai amintit toate lucrurile despre care va rămânea ca acela cu nimica, căci e in-
seamă activiştilor mai proaspeţi din sebită întâmplării. Vinerea trecută apoi câţiva
am scris eu, d. e. chestia cu angajarea mea venţios şi ştie D-zeu drăguţul cu ce ne va
Orăştie, ear’ «Libertatea* se va preface porci din turmă erau foarte neliniştiţi şi me­
la tipografia matale, chestia cu d-na Adamo- mai surprinde azi ori mâne. reu se năpustiau asupra celorlalţi. Porcarii
vici etc. De ce ? Ori doar' ţi-a fost ruşine Tatăl nostru. în »Răvaşul« şi se va muta la Cluj (cu
crezând că neliniştea provine din presimţirea
de cetitorii foii matale ca să le descoperi popuţa Moţa cu tot?) — Aşa va de­
Ca de încheiere, fiindcă şi d-sa a repe­ vr’unui vifor, au mânat în sat turma cu
faptele negre ce le săvîrşeşti ? tat de nou în răspunsul d-sale că nu e su­ veni Orăştia „Buricul** Românilor Un­ mult înainte de vreme. Ini sat porcii s’au
Şcoală celebră. părat pe mine, declar şi eu că nu sunt nici gureni, cu care „Calicul** şi „Vulturul** năpustit asupra câtorva copilaşi cari se jucau
eu supărat pe d-sa, ci din contră îi simpati-
Popuţa nostru îşi sfârşeşte răspunsul va avea să steie de vorbă şi să nu-i în stradă şi pe trei dintre ei i-au sfâşiat
sez, şi chiar din aceasta causă îi atrag aten­ oribil. La ţipetele copilaşilor au alergat oameni
cu unele aiurări, că anume eu tot ce fac nu privească pe Orăştieni peste umăr.
ţia, ca la serviciul D-zeesc, mai ales că e şi şi împreună cu porcarii au isbutit să scape
fac cu dela mine pornire, ci la îndemnul altora,
sfântul post, în urma multelor gânduri ce Suntem curioşi cum se vor aranja
şi că aici în Orăştie este o şcoală celebră în copilaşii din gura porcilor. Fiind de tot sus­
are din prilegiul arangiării tipografiei, să nu redactorii şi redactoarele, apoi adminis­ pectă sălbătăcirea subită a porcilor, stăpânii
privinţa asta.
mai lase vre-odată pe «Tatăl nostru* afară, tratorii foii cuotidiane, pentru că abo­ lor au chiămat pe veterinariul, care a con­
Fie însă liniştit şi sigur dl Moţa, că eu
cum a făcut-o aceasta mai an, când îi sta statat că porcii sunt turbaţi. Turbaseră în
în chestii private de-ale mele nu am cerut namentele nu mai pot fi manipulaţi
gândul la asigurări.
încă sfatul nimănui, ci am făcut după a mea ca odinioară cele ale „Revistei Orâş- urma muşcăturii primite dela cânele vaga-
O rugare.
bună chibzueală. Şi-apoi doar’ atâta ceti şi bund înainte cu două săptămâni. S’au luat
Şi-apoi mai am şi o rugare, şi anume: tiei“ prin părintele Moţa.
scrie cât trebue la un răspuns-apărare unui îndată toate măsurile pentru împedecarea lă­
Ştiu, cinstite părinte, că eşti cam certat şi
biet popă ca d-sa, am învăţat şi eu, har Nu-i vorbă, politicianii, cari nu ţirii turbului; cei trei copilaşi însă sunt per-
cu Dămuţu dela «Ardeleana*, îngrijitorul duţi: sunt răniţi aşa de oribil, că nici nu mai
Domnului. Dar’ fiindcă a amintit de şcoala vor încape în Orăştie, să mai pot
Casinei, de vre-o 4 ani, DTa vei şti de ce, pot fi duşi la Budapesta în institutul anti-
celebră la alţii, la care nu există, să fac logia şi prin Pricaz şi Căstău.
te rog drept aceea, ca să nu fii supărat nici
eu cunoscută pe cea care există la d-sa. rabic.
pe el, ci să vă împăcaţi şi-apoi toţi trei, fiind­
Eată anume ce ştie popuţa nostru : „A doua
că ne-am împăcat, vom numi o zi, în care
zi după-ce-i dasem de ştire că am spus că Bancnotele vechi de 10 floreni. Câtă vrem e să uită m uierea în
să aranjăm la «Central* un banchet comun,
el e autorul articolului încriminat, venind la oglindă ? Un învăţat care zice că cu­
unul în onoarea celuilalt, îmbrăţoşindu-ne Am amintit deja, că bancnotele de 10
tipografie şi chemându-mă afară, mă întreabă noaşte bine femeile — măcar că noi zicem
frăţeşte, căci doar — toţi suntem muritori. florini au perdut valoarea lor cu data
că am dat şi manuscrisul ? I-am spus că că pe femei nu le poţi nici când cunoaşte
Să auzim de bine, stimate părinţelel de 28 Februarie a. c. După aceasta dată
da. Vezi asta e rău, zice popuţa nostru. Dar’ bine — a statorit următoarele :
Orăştie, I4 Martie n. 1903.
dacă vreai DTa, mă mai poţi scăpa încă nu se mai pot face plăţi cu aceste banc­ Fata între 6— 10 ani stă la oglindă
chiar şi acuma. Cum ? l-am întrebat eu cu­ Ioachim Munteanu. note nici chiar la cassieriile statului, nu­ cam 7 minute pe zi; între 10— 15 ani stă
rios ? Bine! Eată cum: DTa nu ai decât mai Banca austro-ungară (şi sucursalele cam un pătrar de oră; între 15—20 ani stă
ei) le mai primeşte pe lângă petiţie, până 22 minute; între 20—25 ani stă 25 minute;
Mai merg ei ce merg, apoi încep din nou NOUTĂŢI
cântecul: la 31 Martie. Dela 31 Martie încolo între 25 până 30 ani chiar jumătate de oră;
Zumai, zumai! apoi nu mai au valoare. între 30—35, 24 minute; între 36—40 ani
Laibăr negru, laibăr alb stă la oglindă 18 minute; între 40—50 ani
Nou institut de bani. Inteliginţa
Zumai, zumai. etc. stă 12 minute; dela 50 până 60 ani 6 mi­
română din Petroşeni şi jur a ţinut la 12
— Se vede ceva 1 1. c. o conferinţă sub presidiul dlui proto­ Nouă ani nevinovat în temniţă. nute, ear’ de aci încolo tot cam 6 minute
stă pe zi la oglindă.
— Cine vine ? pop Ştefan Rădic, cu care ocasiune s’a Economul Petru Ha l y c z din S t a n i s l a u
— Este gardistul (poliţaiul.) decis înfiinţarea unui institut de credit şi (Galiţia) fusese pedepsit la 20 ani temniţă
economii pentru Petroşeni şi jur. Au luat pentru omor. Nouă ani a stat nefericitul în
Tăcerea e adîncă.
parte : Avram Stanca, Izidor Saturn, Petru temniţă, deşi era nevinovat. De curând s’au
Eară faceţi larmă, mişei ce sunteţi, care-i
Preda, Vasilie Socol, Toma Enciu şi alţii. aflat âdecă adevăraţii vinovaţi în persoana
acela, să-i dau eu lui. Act de recunoştinţă.
Pentru preparativele de lipsă s’a emis o alor 3 ţărani. Tribunalul în şedinţă secretă a
Nimic nu se aude. comisie de trei bărbaţi. Era şi timpul suprem, pertractat din nou procesul lui Halycz, pe
Mai tac ei ce tac, apoi încep toţi se ca acel ţinut espus din toate punctele de cei 3 vinovaţi i-a condamnat, ear pe Halycz
In nemărginita durere causată nouă
strige, ca dintr’o gură hui hui ear’ bietul vedere să se emancipeze, cel puţin pe tere­ l-a scos din temniţă.
prin trecerea la cele vecinice a bunului
gardist trebue să tacă, că-i e cam frică de nul economic, de sub influinţa străinilor.
şi în veci neuitatului nostru tată, res­
cojoc, că ce-i drept, sunt mulţi, ce vreai, si Felicitările noastre 1 Păxiţi-vă de fem ei frum oase. Un pective frate Dr. Daniil P. Barcianu,
»unde’s mulţi puterea creşte.* funcţionar dela banca austro-ungară, călă­ nenumăratele acte de condolenţă şi pie­
— S’a dusl strigă unul. Jubileul m inistr. Sturdxa. Dl Di- torea dela Belgrad spre Viena cu trenul tate, adresate de număroşi prietini şi
Ear’ ceialalţi îşi continuă flueratul, mitrie Sturdza, ministru president al Româ­ expres-oriental. Pe tren a făcut cunoştinţă stimători ai decedatului balsam vinde­
niei şi secretar general al Academiei române, cu o femeie frumoasă, cu care s'a şi împre-
cântatul şi chiuitul. cător au fost pentru inimile noastre
şi-a serbat Marţi a 70 aniversare a naşterii. tinit îndată. Când a ajuns la Bruck, ofician­
Acum sunt aproape de piaţă, halaiul sdrobite. In neputinţă de a ne împlini
Din acest prilej ’i-s’a făcut foarte frumoase tul a simţit mari dureri în cap. Atunci fe­ recunoştinţa şi mulţumită cătră fie-care
se cam domoleşte, lumea circulă, în dreapta
ovaţiuni. Regele i-a adresat o scrisoare au­ meia — drace mi-te — să’l vindece, i-a ţi­
şi în stînga, carăle zurăe, ear’ ei să despart In particular, le adresăm tuturor pe
tografă foarte afectuoasă, adăugând la ea şi nut la nas o batistă mirositoare. Oficiantul această cale sincerile noastre mulţumite.
unul de altul şi merg care încotro.
portretul său în miniatură, împodobit cu de loc a căzut în un somn greu. Când s’a Dumnezeu, mângăetorul tuturor, răsplă­
Aceasta este bucuria lor care o simte în
petri preţioase, de asemenea l’au felicitat deşteptat aproape de Viena, văzu că-i lip­ tească actele creştineşti cu înaltă îndu­
cei 3—4 ani care îi are de a-i împlini la
prin scrisoare princeasa Maria şi micii prin­ sesc 30.000 franci şi 2 hârtii de valoare. rarea sa.
stăpânul lor. cipi. Prinţul Ferdinand s’a presentat în per­ Frumoasa ortacă, îl adormisă, îi fură banii
Gogu. Si bi i u, 9 Martie 1903.
soană spre a-i aduce felicitări. Telegrafice şi se scoborî la vre-o staţiune din cale. Po­
i-a urat îndelungă vieaţă Monarchul nostru, liţia o caută pretutindenea. .Tainica familie.
apoi Goluchowski şi Btilow. Academia ro­