Page 2 - Activitatea_1903_04_13

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 13

Astfel fiind, ei au drept se se folosască C O R ESP O N D EN T A Cultura porumbului. II. A tăvălugi îndată semănătura.
de câştig numai câtă vreme sunt la­ 9 Semănatul din vreme este strâns legat
olaltă. Dobândirea unei recolte bune în anii secetoşi. de felul îngropării seminţei şi bâtătorirea pă­
Pentru Bujorelul păr. Păcurariu, mântului după semănat.
Pe de altă parte pentru micile lor Se ştie că cultura porumbului e o în­
Se ştie că o sămânţă ca să încolţească,
părţi, banca le plăteşte dividende ho- Hunedoara, 4 April 1903. deletnicire de căpetenie a celor mai mulţi are nevoe în acelaşi timp de 3 lucruri cari
Bujorelul păr, Păcurariu din Hunedoara
tărîte în procente anuale. săteni. De aceea cred că e nevoe să vorbesc ajută încolţirea şi anume: de aer, de ume­
se simte strins cu uşa şi ca să scape, în nrul
Şi-apoi ce mare folos ar fi dacă cum pot fi dânşii siguri de isbânda acelei zeală, şi de căldură. Lipsind ori-cari din
11 a. c. al «Activităţii» sub titlul „un răspuns11
s’ar împărţi între 100— 150 de mem­ zice că îşi ţine de sub demnitatea lui ca să culturi, chiar şi în anii secetoşi. acestea, de sigur că încolţirea nu se va
bri un câştig anual de 2— 3 sute de stea de vorbă cu un „neastâmpărat11, „lipsit Mijloacele firesci cu care putem ajuta putea face. De aceea unii din cultivatori
rodirea porumbului pe timp de secetă sunt au şi zis că: «Ori am semăna târziu ori din
lei bună-oară! Pe câtă vreme, adunân- de cultura sufletească11 care a „ticluit'1 singur
privitoare la: vreme, răsărirea porumbului se face tot
du-se an cu an acest câştig, se poate sub pseodonisrnul de ,,Mai mulţi parochieni 1. Felul de pregătire a pământului. odată, (bine înţeles în acelaşi fel de pă­
ai păr. Păcurariu11 corespondenţa din Hune­
aduna cu vremea un avut comun, ale 2. Timpul şi felul de îngropare a se­ mânt.)
doara, apărută în nrul 9 al „Activităţii11, Vom
cărui binefaceri nu se pot preţui. minţelor. Ca semănătura tăcută din vreme să-şi
sta puţin de vorbă cu nenea Nicolau Macrea-
Dar s6 privim în treacăt cel puţin Bujorel. 3. Lucrările de întreţinere. poată atinge scopul, e de datoria cultivatoru­
cele mai însemnate dintre foloasele pe înainte de toate, nene Macreo, însem- Felul de pregătire a pământului are o lui luminat să semene mai în faţă ca de
mare înrîurire asupra bunului început de des- obiceiu, de oare-ce se ştie că primăvara cu
cari le aduce adunarea fondului propriu neazâ’ţi: pătimeşti rthi de tot de orbul găi­
voltare a plantelor. Mulţi din plugarii noştri cât înaintăm spre vară cu atât stratul de
şi neîmpărţirea lui: nilor. se mărginesc să are câmpul numai în mo­ de-asupra se încălzeşte la o adîncime mai
a) pentru-că amintita corespondenţă nu
1. Se împedecă desmembrarea mentul când trebue să semene; alţii fac aşa mare, începând din afară în lăuntru şi cu
este o ticlueală, ci e constatarea purului ade­
băncii. In adevăr cu greu se poate ho­ văr ; e enararea simplă şi adevărată a fapte­ zisa arătură ogor tot primăvara, prin Feb­ cât suntem mai la începutul primăverei, cu
ruarie sau Martie, arând încă odată la vre­ atât grosimea stratului încălzit este mai mică.
tărî un membru să se retragă din bancă, lor săvîrşite de „tacticosul11 d-tale unchiu, —
mea semânării; ear’ alţii, şi cei mai puţini, Deci tocmai aceasta trebue să aibă în vedere
când ştie că prin aceasta se lapădă de care constatare n’o vei putea contrazice să fac o arătură toamna şi a doua primăvara plugarii noştri la semănarea din vreme. Dar’
un avut, în care şi el are parte, dacă fii d-ta înc’odatâ aşa de închipuit precum în momentul semânării. nu e de-ajuns a semăna mai în faţă şi de
eşti... în „cultura d-tale sufletească"! In pa-
rămâne membru. Ca să înlesnim însă creşterea plantei şi timpuriu, ci trebue ca îndată după semănare
rantesă fie zis: câştigată la şcoala din To-
Cu cât adunarea câştigului leagă prin urmare să dobândim bună recoltă, chiar să şi tăvălugim ; căci să ştie că un pământ
pârceall
pe membri de bancă, cu atât neîmpăr­ şi în anii secetoşi, e nevoe să facem toamna mai îndesat, absoarbe mai multă căldură
b) pentru-că amintita corespondenţă nu
ţirea lui îi împedecă de a se retrage. e productul a unei persoane, cum îţi place arături adânci ca de o palmă şi jumătate; dela soare şi pe lângă aceasta şi umezeala
Dacă o bancă numai de ar aduna să fantasezi, ci e espresia sinceră şi adevă­ ear’ primăvara, după ce s’a sbicit pământul va veni mai lesne în atingere cu seminţele,
câştigul fără să prevadă neîmpărţirea rată a mai multor parochieni iruntaşi de ai o arătură mai în faţă, şi în sfârşit o a treia de oare-ce: cu cât golurile dintre părticelele
pâr. Păcurariu, din graţia cărora trăeşti şi ai arătură înainte de semănatul porumbului. pământului sunt mai mici, cu atât şi ume­
lui la desfiinţare, ar fi ameninţată în Arătura adîncă făcută toamna e foarte zeala se va transmite mai cu înlesnire din
un post aşa de frumos la institutul „Corvi-
toată vremea să se desfiinţeze. Căci ce trebuitoare pentru îmbunătăţirea pământului. stratul de jos.
neana'M Bine îţi însemnează, că dela aceste
e mai ispititor ca banul! Cum el va sta deschis toată earna la aer, III. Lucrările de întreţinere. Asigură
persoane depinde întreaga posiţia d-tale la
îngheţat, zăpadă, ploi, şi va avea o mai existenţa şi împuternicirea plantelor până la
Când membrii ar şti, că au un a- acest institut. Mai bine ar fi de d-ta ca să deplina coacere. Acestea lucrări sunt de 2
vut comun de câteva mii de lei, pe te mai cobori puţin din sferele înalte la care mare parte din el in atingere cu acestea, i- feluri:
te-ai avântat şi să te milostiveşti a mai scă­ se vor dospi (oxida), părţile din cari se com­
care îl pot împărţi, să nu se mai în­ Prăşitul I şi prăşitul al II-lea sau mu-
riţa din „demnitatea11 d-tale, stând mai des pune pătura arabilă, aşa că sucurile ce se
doiască nimeni, că banca aceea nu poate formează, vor sluji mai cu folos la hrănirea şuroitul.
cu dânşii de vorbă, rugându-i mai cu seamă
trăi decât până când acel avut a ajuns ca să te spriginească şi în viitor. plantelor. Prăşitul întâiu trebue să se facă îndată
aşa de mare, încât să poată naşte pofta c) pentru-că în corespondenţa amintită Porumbul cultivat în pământuri arate ce plantele s’au arătat la suprafaţă şi li se
adînc de cu toamnă se va înfiripa mai bine, pot număra trei foi. Scopul acestei lucrări
de a-1 împărţi. nu ţi-a cerut nimenea ca să răspunzi I Pof­ având mai multă umezală adusă de topirea este: de a sfărâma scoarţa formată ia faţa
Intr’o bancă, care împarte câştigul teşte şi caută în întreaga corespondenţa; zăpezii şi de ploile de primăvară. De alt-fel semănăturii din causa ploilor, de a înlesni
la desfiinţare, primejdia desfiinţării e cu găseşti in ea frase ca: „Ce zici la acestea, e bine cunoscut că: pământurile arate adînc menţinerea umezelei în pământ şi pătrunde­
nene Nicolae, pardon BujoreluleP11 — Co­
atât mai mare, cu cât creşte fondul de din toamnă îşi adună şi păstrează umezala rea aerului la tinerelele rădăcini, lucru ce se
respondenţa amintită să termină cu frasa:
împărţit; tocmai dimpotrivă stă lucrul Spre orientare, nene Nicolae, pardon Bujo- primăvara până târziu. poate constata prin o coloare verde închisă
în băncile, cari nu împart câştigul la relulel Singură miopia aceasta argumentează Tot din causa arăturilor adinei, porum­ a plantelor şi o desvoltare puternică. Partea
bii îşi vor putea lungi rădăcinile şi deci vor însemnată în această lucrare este ca să se poată
desfiinţare. destul de eclatant în ce grad mare suferi
fi mai bine înzestraţi pentru traiu. face la timp şi cât mai iute; de aceea obiceiul
d-ta de boala orbul găinilorI Dacă era vorba
Aci cu cât avutul comun e mai Timpul şi felul de îngropare a semin­ ce au unii plugari de a da cu grapa îndată
de vr’un răspuns, atunci nu d-ta erai chemat
mare, cu atât e mai cu neputinţă ca ţei de asemenea are o mare importanţă pen­ ce a răsărit porumbul, este cât se poate de
să’l dai, ci unchiul d-tale, pe care atât de
membrii să se retragă cumva. tru buna rodire a porumbului. bun şi cu deosebire pentru acei cultivatori
mult ’l-ai lăudat. Ori dacă ai avut intenţiunea
Din acest punct de vedere fondul ca să răspunzi pentru unchiul d-tale, atunci Românul are zicătoarea: »Cine se scoală cari n’au destule mijloace să facă prăşila la
de dimineaţă ajunge departe», ceea-ce se timp.
de reservă e cea mai puternică temelie s’o fi făcut într’un mod demn şi obiectiv.
poate zice şi despre semănatul porum­ Prăşitul al doilea numit muşuroit, se
a băncilor Raiffeisen şi o adevărată „Răspunsul11 cel-ai publicat în nrul 11 al face îndată ce porumbul a ajuns înălţimea
ciumă pentru băncile Schulze-Delitzsch. „Activităţii11 nu e răspuns, ci e numai o bului. »Cme seamănă din vreme câştigă timp de o jumătate de metru.
apucătură „dănilească11 ca să vă scăpaţi din
Acestea din urmă împart fondul de re­ Muşuroitul înlesneşte desvoltarea rădă-
impasul, în care v’aţi înfundat. mai mult pentru desvoltarea plantelor.»
servă când se desfiinţează banca. Ca să putem semăna din vreme tre­ cinelor aeriene, serveşte de sprijin plantelor
Poftim şi te mai ocoşeşte şi altă-dată,
nene Macreo I bue să ţinem socoteală de două lucrui şi şi ajută foarte mult menţinerea umezelei la
(Va urma). anume: rădăcina plantelor.
M ai mulţi parochieni
de-ai păriyitelui Plcurariu. I. A nu semăna prea adânc şi Atât prăşitul l-iu cât şi prăşitul al II-lea

ţile orisontul se apropie de el ameninţător, alte puncte, plecând din mijloc ca să dispară ceasta, curtisană inconstantă, care numai câ­ ree unei mulţimi omeneşti. Simte exhalarea
închizându-se ca gura înfricoşătoare a unui pe la margini, sau poate tocmai sub sărma­ teva clipe mai nainte îl ridicase pe urieşul caldă a poporului...
monstru. Numai mai nainte ochiul seu ză­ nul aeronaut... şi punctele aceste iau formă nerănit până în nori, acum se lasă sfâşiată Şi cade într’una.
rise o mulţime de principate, acum nu mai reală care, nerăbdătoare şi sangvinică, se lăr­ fără să se opună. încă o clipă şi...
vede decât pământul Hessenului. Din clipă în geşte mereu, ca să facă loc execuţiunii. Din ce în ce cade mai iute. Legea des­ Ajuns la nivoul caselor mai înalte, vân­
clipă se micşorează cercul punctelor deasu­ Şi căzând mereu vede oraşul Cassel, pre căderea corpurilor e în elementul seu. tul îl mînă cătră acoperişul teatrului...
pra cărora planase şi ce văzuse ca punct se vede Wilhelmshohe şi parcul Casseler Aue... Nu-i pardon, şi mai iute, tot mai iute, până Obosit, rănit, îi mai rămâne atâta pu­
preface în cerc. întregul se micşorează, pe acest parc atât de poetic. Ăsta e locul unde la marginea extremă a iuţelii. Câteva clipe tere de judecat, ca să înţeleagă ce-i şopteşte
când singuraticele părţi devin din ce în ce va trebui să se execute judecata? Acesta? încă şi se va sfărîma. Aceste-s biserici... a- instinctul conservării: acaţă-te de ceva! aca-
mai enorme. Limpezimea progresivă cu care Până aci îşi dă seamă de situaţia sa. ceasta e o biserică... acoperişuri... hornuri... ţă-tel... şi putere deajuns să urmeze. Sfârîmă
se desprind sub el conturele, îi silabisează, Nici o ameţire binefăcătoare nu-1 împedecă mulţime. încă un moment şi va putea deo­ câteva cărămizi, încleştează un par de de­
cu o exactitate nemiloasă, judecata şi tortu- să vază pata aceea neagră... colo... sub, ell sebi indivizii: femeile de bărbaţi, un om de subtul lor, resistă loviturii balonului ce vrea
rele executării apropiate. Fiecare punct de­ Piaţa... alt om, un copil de alt copil. să-l ducă cu el... e scăpaţi
vine pată. Fiecare pată se preface în cerc. O, câteva clipe mai nainte n’ar fi pu­ Şi cadel — Pentru un om care n’a căzut încă
Cercurile prind iorme iregulare, la început tut încă deosebi un principat întreg de o Si încă tot îşi dă seamă de situaţia sa. niciodată din nori, descrierea ta nu-i rea! —
curioase şi bizare, ca-şi-când ar hesita să se piaţă mică acoperită de popor. Conştiinţa celor-ce-1 aşteaptă nu l’a părăsit îi observă Adolt rece. — Spre satisfacerea
decidă pentru o formă, dar în curând se Şi cade mereuI Deja începe a deosebi încă. Dar nu mai poate gând! destul de lim­ mea trebuie să spun că ai purces mai mult
schimbă cu iuţală, ca-şi-când ar fi hotărît în palatele de alte case. Cât de aproape trebue pede ca să doriască ceea-ce poate se va în­ din punct de vedere optic decât sentimental.
mod irevocabil să se arete în înfăţişarea lor să fie pământul ca să poţi face o astfel de tâmpla: să leşine înainte de ţinta căderii în­ Am observat, nu fără plăcere, că ai tăcut
adevărată. Ceea-ce mai nainte părea cercuit, deosebire 1 In adevăr: ursita lui se apropie fricoşate. despre copiii şi soţia sărmanului aeronaut. In
acum apare colţuros. Ce e drept se strîmbă, de împlinire! Vede şi aude încă. Nodul dela picior adevăr, destul a fost de binel Continuă nu­
ce e luciu arată inegalităţi bătătoare la ochi. La început se temuse, că nu cumva nu-1 mai strînge. mai aşa. Nizueşte să înţelegi şi să faci pe
Coborîşurile mici devin preţipişe. Undulaţiile nodul, care prin un capriciu îngrozitor ii în- Funia care îl lega de coş s’a lărgit. alţii să te înţeleagă. Sentimentul vine de sine.,,
se prefac în linii întrerupte. Vagul exact. Ce lănţuise piciorul, să se desfacă în mod tot Coşul, care nu-i mai mult reţinut de balonul sentimentul adevărat, bine înţeles. Ce priveşte
fusese întrerupt se inchiagă, şi ce părea unit atât de capriţios. Acum nu se mai teme de gol de gaz cade repede, se învîrte lângă el, cel fals... nu serveşte spre nimic... Nul Cel
se desface. Milioane de puncte, mărite prin asta. Dar nu-i ajută mult că nu mai simte deasupra lui, în jurul lui. Totul murmură, care prescrie sentimente nu le simte el în­
misterioase presiuni eşite din centrul lor, sar, teama dela început, căci sărmanul e perdut, totul tremură. Aude şueratul ascuţit al aeru­ suşi şi oamenii cari au lipsă de astfel de
năvălesc sălbatec cătră conturele lor şi peste cu sau fără coşul seu. El cade împreună cu lui ce strătaie în căderea sa. Sgomotul surd lucruri... pah! stupizi!
ele şi în urmă peste orisontul care din ce balonul seu, care după-ce şi-a perdut tot produs de mulţimea de desubtul lui îi atinge Ei da, ce priveşte optica I Ai uitat să
în ce se micşorează. Şi fiecare punct încearcă gazul, e dat pradă legii inexorabile a greu­ urechea. Sgomotul devine din ce în ce mai observi cum fieca e punct, care zăcea per­
să devină înainte de ce piere — figură; şi tăţii, fără altă contra greutate, de cât o ne- limpede. In curând va putea distinge voci în pendicular sub sărmanul om, părea a se ri­
fiecare dintre aceste încercări dă naştere la îndestulitoare frecare în atmosferă. Căci a- murmurul monoton, care îi trădează apropie- dica până ia el şi i-se înfăţişa ca vîrful unui