Page 3 - Activitatea_1903_04_13

Nrul 13 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

trebuesc făcute la timp; ori-ce întârziere a topop V. Domşa, asistat de capelanul mili­ Animale cari prevestesc timpul.
acestor lucrări este în dauna bunei desvoitări tar Ioan Broju dela Sibiiu şi preotul al doi­ Adesea suntem nedumeriţi şi voim să ştim
a porumbului; să se vadă numai ca pămân­ lea din loc. La casa mortuară dl Broju a ce timp va urma pentru ziua următoare;
tul în momentul prăşirei să fie svântat. Pră- ţinut un potrivit discurs funerar, ear la groapă bătrânii de altă-dată, nu se serveau de ins­ ® Crapă de închiriat. ®
şitul făcut îndată după ploi şi când pămân­ un batalion întreg *a dat salvele prescrise. trumente de precisiune, pentru că nu le erau
tul este prea jilav, are cusurul că sâ bă­ Decedatul a fost fiiu de grăniţer, fâcându-şi încă cunoscute şi spre a şti ce timp va veni
tătoreşte locul şi afară de aceasta o m are primele studii în şcoala grăniţerească din în ziua următoare, se basau pe observaţiuni
Casele subscrisului din capul
parte din burueni s’ar prinde numai de Biserica-albă. Ajungând apoi pe cariera mili­ asupra diferitelor animale, eată dar’ câte-va
cât. tară şi având o diliginţă rară, a avansat la din observaţiunile lor: înainte de ploaie. — uliţei Beriiului, cu orâşmă şi loc
Când porumbul s'a semănat în rânduri înaltul grad de loc.-colonel. Era un suflet Rândunicile sbor pe lângă suprafaţa pămân­ de locuinţă pentru ospătar, având
cu maşina sau cu mâna în urma marcatorului, bun şi se întreţinea cu plăcere cu feciorii tului. — Guşterii se ascund. — Pasările îşi 4 odăi din cari una arangeată fru­
suntem folosiţi la lucrările de întreţinere români, îndemnându-i la bărbăţie şi fapte de lustruesc penele. — Muştele înţeapă cu tărie. mos cu biliard şi mobiliar frumos,
putându-se face atât prăşitul I-iu cât şi al glorie. Pe răposatul, pe lângă soţie şi o co- — Găinile se ciugul şi se scald prin praf. cugnă etc., luminată cu electrici­
II-Iea cu prăşitoarea mecanică, deşi lucrarea piliţă, îl deplâng prietenii şi cunoscuţii. — Peştii sar afară din apă. — Raţele şi
executată cu prăşitoarea este mai puţin bună Odichnească în pace! gâştele dau din aripi, ţipă şi pare că se tate, şi având c u g lărie , g r a jd ,
de cât prăşitul cu mâna, are însâ marele scaldă. — Vitele cornute ţin nasul în vânt şo p ro n mare
Executor orăşenesc al Orăştiei a
folos că se poate face mai iute, eftin şi la pentru a respira aer; dacă sunt la păşune
fost ales, în şedinţa comunităţii de Luni, dl
timp. ele se reunesc în cireadă pe la colţurile iz­
In afară de secetă, cultura porumbului Laurenţiu Perhaiţia. lazurilor sau pe la un adăpost oare-care,
mai sufere des şi de insecte. Mijlocul cel punându-se cu capul în dosul vântului. —
întărirea alegerii dela Arad. Pot fi luate în folosinţă deja dela
mai bun de a ne scăpa de acestea, e nimi­ Oile părăsesc păşunatul cu regret. — Ca­
Mercuri a primit Esc. Sa Metropolitul Ioan 1 April v. a. c.
cirea ouâlor de insecte, aşa cum s’a practi­ prele aleg loc de adăpost. — Măgarii sbiară
Meţianu din Sibiiu decretul regal, prin care
cat şi pe moşia Şcoalei de agricultură din lung şi des dând din urechi. — Cânii par Contractul pe cel puţin 3 ani.
P. Cuv. Sa Archimandritul Ioan I. Papp e
Armăşeşti. întărit de episcop al diecesei Aradului. Dec­ amorţiţi. — Cocoşii bat din aripi şi cântă la
Aceasta s’a făcut în modul următor: retul a fost subscris de Maj. Sa în 27 Martie nişte ore neobicinuite. — Păuni ţipă de pe A se adresa subscrisului
In luna Iulie, îndată după seceratul n., ear’ ministrul Wlassics l-a trimis Metro- înălţimea pomilor. — Vrăbiile se adună în George Bogdănesou, propr.
cerealelor să se facă o arătură în faţă îngro­ politului în 30 Martie n. (sub Nr. 22,862) cu stoluri număroase pe pământ sau prin gar­ în Orăştie (Szâszvâros).
pând miriştea. Această arătură are de scop adausul, că noul episcop are să se presinte duri şi scot toate împreună ţipete necurmate.
atât nimicirea ouâlelor de insecte prin căl­ cât mai curând pentru a depune jurământul — Broaştele orâcăesc. — Prihorii se apro­
dura provenită din schimbarea culorei supra­ de fidelitate. pie de locuinţe. — Albinele părăsesc stupii
feţei solului faţă de razele soarelui, căci se cu neîncredere şi nu se îndepărtează. —
ştie că miriştea menţine mai mult sau mai O Româncă doctor în filosofie. Furnicile transpoartă cu iuţeală ouăle lor.
puţin o temperatură constantă pentru ouâle Din Berlin se anunţă: Eleonora Străţilescu — Melcii cei mari ies la iveală. — Când Sz. 234— 1903. tlkvi.
de insecte, cât şi desvoltavea (clocirea) ouâ­ din Huşi a fost promovată în mod solemn va fi frumos: Ţinţarii sboarâ, seara în co­ Ârveresi hirdetmeyi kivonat.
lor, cari negăsind plante pentru a se hrăni, Doctor în filosofie. Acesta e primul cas la loane număroase cari se ridică în aer. —
se vor nimici dela sine. universitatea din Berlin, când o femeie ' e Brotăcelul captivat în borcanul de sticlă se A szâszvârosi kir. jbirosâg mint
Cultivând porumbul de timpuriu şi în con- promovată Doctor în filosofie. ridică pe scara lui. Semne care arată vreme telekkonyvi hatosâg kozhirrâ teszi, hogy
diţiunile arâtate, va avea timp sâ se coacă rea şi vânt: — Vitele cornute fac salturi a bâbolnai keriileti gor.-kath. esperesi
mai bine, putând a recolta în bune condiţiuni Casarme de cavalerie în Sibiiu dând repede din cap. — Mieii devin nebu­ âs papi alap vâgrehajtatonak Neamcz
de păstrare. Cu aceasta am îndeplini şi re­ şi Sebeş. Ministrul de honvezi, în conţele- natici şi se împung. — Porcii iau paie în Iuon âs târsai vâgrehajtâst szenvedo
gula higienică, căci să ştie : cât de dăunătoare gere cu cel de răsboiu din Viena, a primit gură, ţipă şi dau din cap. — Pisicile sgărie elleni 440 kor., tokekovetelâs âs jâr.
e pentru sănătate, hrănirea cu porumb crud ofertele presentate de oraşele Sibiiu şi Sebeş pomii şi stâlpii. — Gâştele încearcă să sboare irânti vâgrehajtâsi iigyâben a dâvai
şi mucigăit. pentru zidirea de casarme pentru husari. sau întind aripile lor. — Porumbii bat tare kir. torvânyszâk (az algyogyi kir. jârâs-
Resumând cele spuse despre cultura Sibiiu va căpăta un stat major de regiment din aripi sburând. — Rândunicile se ţin pe o birosâg) teriiletân levo Csigmon fekv<5
porumbului e de datoria cultivatorului lumi­ şi de divîsie, trei escadroane, plutonul de singură parte a pomului, ca să se hrănească a csigmoi 56 sz. tjkvben a 1 f rd 50
nat să ştie că: pioniri, scoale de suboficeri şi de voluntari cu insectele cari se adăpostesc în partea hrsz. 120 kor., a f 2 rd 107/2 108/2
Lucrările de pregătire din toamnă a Sebeşul un stat major de divisie şi trei es­ opusă vântului. — Coţofenele se reunesc în hrsz. 373 kor., a f 3 rd 564 hrsz. 41
pământului, timpul şi modul de îngropare a cadroane. mici stoluri şi lehăie între ele. — înainte de kor., a f 4 rd 652/1 hrsz. 24 kor.,
seminţei, precum şi lucrările de întreţinere furtună Sturzul cântă tare şi lung. — Rân- a f 6 rd 807 hrsz. 12 kor., a f 7 rd
ne pot asigura o bună recoltă chiar în anii Necrolog. La 22 Martie a. c. a repau- dunelele de mare părăsesc ţermurile spre a 922/2 hrsz. 38 kor., a f 8 rd 1160/2
secetoşi. sat în Timişoara Ioan Vulcan, un preot şi se adăposti în cuiburile lor făcute în maluri- hrsz. 6 kor., a f l i rd 1304/1 hrsz.
Al. V. P oppean u. protopop emerit în etate de 75 ani — Lăstunii se depărtează dela oraşe şi sbor 114 kor., a f 15 rd 1739/1 hrsz. 16
Profesor-Armăşeşti. pe deasupra câmpurilor ţipând cu putere.
Nepot al episcopului Satnuil odinioară kor., a f 16 rd 1843 hrsz, 4 kor., a f
Vulcan, decedatul s’a născut în Blaş la anul 17 rd 1874 hrsz. 26 kor., a f 19 rd
1828, din părinţi plugari. Răscoală contra Englezilor. Din 2069 2070 hrsz. 25 kor., a f 20 rd
NOUTĂTI întreaga înmormântare a fost o mani­ Port of Spain (insula Trinidad, Antilele mici 2100 hrsz. 1 kor., a f 22 rd 2426
? festare vedită a stimei, ce i-a datorit die- engleze) se telegrafează, că răscoala contra hrsz. 4 kor., a f 25 rd 2656/2 hrsz.
cesa. Englezilor a fost acolo teribilă. Toate pala­ 11 kor., a f 26 rd 2670/2 hrsz. 2 kor.,
. f Vincenţiu Visoina, locotenent- Actul funebral a fost condus de dl tele autorităţilor au fost aprinse. Poporul de a f 27 rd 3061 hrsz. 24 kor., a f 28
colonel la Reg. de Inf. Nr. 64 din loc, a Nicolae Nestor, canonic în Lugoş, pe lângă jos s’a încercat să ardă de viu pe guvernator rd 3153 hrsz. 7 kor., a f 29 rend
răposat Vineri, la 3 Aprilie n., în etate de o asistenţă număroasă de preoţi şi aderenţi în palatul seu, după-ce stropise palatul cu 3409/2 3438/2 3439/1 hrsz. 34 kor.,
55 ani. înmormântarea a avut loc Luni in a defunctului. petrol. Alergând soldaţii, au tras focuri asif- tovâbbâ az u. o. 367 sz. tjkvben a f
6 1. c., cu cuvenita pompă militară, partici­ Fie-i ţărîna uşoară şi amintirea neui­ pra mulţimii, care încunjura palatul. Au fost 1 rd 2014/2 â s2015/2 hrsz. ingatlanra
pând şi o mulţime de cetăţeni fruntaşi. Ser­ tată. mulţi morţi şi răniţi. 89 kor., tovâkbâ az u. o. 261 sz. tjkv­
viciul funerar a fost sâvirşit de on. dn pro- ben a f 2 rd 1176/2 hrsz. ingatlanra
— Cadou de JPâşti. Eminescu şi Coş buc 35 kor., a f 3 rd 1220 1227 hrsz.
pumnal scurt, ştii, cum Dore deseamnă lucru­ Beleidigung der Koniglichen Majestăt, da, lucrarea comparativă a tînărului profesor ingatlanra 76 kor., a f 4 rd 1414/1
rile aceste. Acest Dorâ are mai mult talent Konighch ! Cum armoniază asta cu princi­ Alexandru Ciura, binecunoscut cetitorilor hrsz. ingatlanra 39 kor., a f 5 rend
decât gust bun. — Acest saltimbanc, precum patul electoral f întreabă de Metternich şi noştri, a apărut într’un drăgălaş volum. Lucra­ 1479/2 hrsz. ingatlanra 47 kor., a f 6
se vede, e iubit pe la voi. — Un aeronaut soţii sei din 1815. Din soarta de care avu rea tractează în un stil uşor, cele două cu­ rd 1512 hrsz. ingatlanra 25 koronâban
care cade, crede că va cădea ca într’o suliţă. parte bietul Phaâton resultă că bătrânul prin­ rente stăpânitoare în literatura noastră mai ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban
O, voi ceialalţi oameni, voi cu greu vă pu­ cipe, a cărui cetăţeni fuseseră vânduţi Engli- nouă. O recomandăm cu căldură tuturora, ca elrendelte âs hogy a fennebb megjelolt
teţi face o ideă luminoasă despre ce va să terei, lucrase rău conservând ţârii cei doi o lectură plăcută şi recreatoare. Lucrarea s’a ingatlanok az igoj. dvi dpnlis hâ 15 .
zică a cădea, voi, cari mereu simţiţi sub pi­ strămoşi, cari cu ajutorul unui şir de moşi tipărit într’un număr restrîns de exemplare. napjăn d. e. g orakor Csigmo kozsâg
cioarele voastre pământul solid! Impretineş- dăduseră vieaţă acestui intendant. Parol pri­ E una dintre cele mai frumoase broşuri ce hâzânâl megtartando nyilvânos ârverâ-
te-te niţel cu idea asta. O să-’ţi fie de folos, vind la oamenii nevânduţi te prinde mila se pot vedea în piaţa noastră de cărţi. Se sen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi
când vei fi ajuns procuror-general, mare-ma- de cei cari i-au cumpărat pe ceialalţi. Osta­ poate căpăta la Librăria Tipografiei Semina- is eladatni fognak.
gaziner al moralei publice... Hîml şii vânduţi s’au bătut în America vitejeşte, o riale din Blaş. Ârverezni szândâkozok tartoznak
Dar’ spune-mi acuma ce s’a ales din ştiu I Dar’ asta nu’i dă afacerii un aspect az ingatlanok becsârânak 10%-ât kâsz-
acest aeronaut ? mai curat!.. Ce-i mai revoltant: vânzarea în pânzben vagy az 1881. âvi LX. t.-cz.
— Gândesc că poporul a scos strigăte sine sau indolinţa josnică cu care ’la-şi fi 42. §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott
vândut? Cu o minimală parte din vitejia
de bucurie, stăpâne. âs az 1881. âvi november hâ 1-ân
desvoltată împotriva eroilor neatârnării ame­ 3333 sz. a. kelt igazsâgugyminiszteri
— Poporul, poporul, vecinicul tău popor!
ricane, ai fi putut alunga zece principi elec­ A V i s . rendelet 8 §-âban kijelolt ovadâkkâ-
Poporul strigă cum strigă cu ori ce prilej.
torali. Dar’ asta ei n’au îndrăsnit-o... Vechia pes ârtâkpapirban a kikuldott kezâhez
Poporul îşi petrecuse. Nu-mi vorbi de stri­
istorie despre uncţiune şi graţia lui Dumne­ leteni, avagy az 1881. LX. t. cz. 170.
găte de bucurie. Asta nu înseamă gar nichts. zeu. Eu nu’s orbit de nepotism şi nu ţin
Poporul tot aşa jubila când împăratul Nero La subscrisul sâ primeşte §-a ârtelmâben a bânatpânznek a bi-
parte unui principe pentru-că mi-e nepot; rosâgnâl eloleges elhelyezâsârâl kiâlli-
dădea comedii sau când a aprins Roma. numai decât un învetăcel
dar’ totuşi mai bine îmi place încă să facă tott szabâlyszeru elismervânyt âtszol-
O să-ţi spun eu ce s’a întâmplat.
el parte din familia mea decât să fiu moşul (ucenic) de meserie. 3_ galtatni.
Cea dintie urare de binevenire ce-o acestui intendant şi a unei mulţimi de indi­
primi bietul naufragiat, după ce-şi făcuse vizi cari seamănă allerunterthănigst acestei O r ă ş t i e , Martie 1903. Mirâl ârdekeltek ârtesittetnek.
drum prin coperiş şi căzuse leşinat pe scân­ creature. Ei sunt cei cari cresc principi ne­ A kir. jbirosâg mint tlkvi hatosâg.
durile podului din Hoftheater a fost o înju­ vrednici. Un principe nu’i stâncă de sare şi J^tirel ^apiu, măcelar Kelt Szâszvâroson, I9O3. âvi ja-
rătură şi o ameninţare. Intendantul teatrului nu poate, să rămână, el unicul, sănătos, piaţa-magistraiului. nuâr ho 18. napjân.
îl numi: nen frechen Hund, care pusese mână când totul în jurul lui e putrede.... Sohalmy,
sacrilegă an einern Kurfiirstlichen Gebande! kir. albiră
O să-l ducă înaintea tribunalului pentru: