Page 1 - Activitatea_1903_05_18
P. 1
Anul III. O răsti e, 14 Maiu n. 1903. Nr. 18
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe */2 an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
poiază. A (TIVIT A TR a 4 coroane.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate:
Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Serbarea desvelirii îndată după terminarea serviciului, în numele guvernului; M. Pherekyde, Totdeauna punând interesul na
pânza, ce acoperia statua, cade, şi C. în numele Parlamentului; Dim. Ollă- ţiei mai presus de persoana şi intere
Statuei lui C. A. Rosetti. A. Rosetti apare, în mijlocul uralelor nescu, în numele Academiei Române; sul seu, este unul din acei cari au
şi aclamaţiunilor mulţimii. G. Assan, în numele Camerei de co făurit România de astăzi, frământând
Duminecă, 20 Aprilie, v. la orele 10 P. S. S. Archiereul Nifon să co merciu din Capitală; I. G. Bibicescu, cu sângele lor, aluatul din care mai
dimineaţa, a avut loc serbarea desvă- boară de pe tribună, merge de bine- ca publicist şi fost ani îndelungaţi târziu a eşit Regatul României.
lirii statuei marelui cetăţean şi patriot cuvintează monumentul şi-’l stropeşte colaborator al lui C. A. Rosetti la Poporul, care ştie să cinstească
C. A. Rosetti. cu apă sfinţită. »Românul«, şi, în sfîrşit dl Primar al pe cei-ce luptă pentru el şi să le vene
Cu mult înainte de ora fixată pen Statua este turnată în bronz şi Capitalei. reze amintirea, este un popor viu, şi
tru începutul ceremoniei, un public nu represintă pe C. A. Rosetti gânditor, In urmă, şcolile, societăţile şi cor- ori-cât duşmanii din lăuntru ca şi din
meros se îngrămădea pe piaţă şi în stând pe fotolul seu istoric, ţinând în poraţiunile au defilat înaintea statuei afară s’ar sbuciuma, nu-’l va putea
jurul statuei, învălită în pânză albă. mâna dreaptă un condeiu, ear’ în mâna în sunetul muzicii şi în mijlocul urale sdrobi.
Şcoalele, societăţile şi numâroase stângă ziarul «Românul». lor mulţimii. Vieaţa şi faptele lui Rosetti să ne
corporaţiuni sosesc necontenit cu stea Statua e aşezată pe un soclu de Modesta statuă, aşezată în mijlo fie pildă, de iubire de neam, de devo
gurile lor şi, după ce depun câte o piatră albă, purtând două baso-reliefuri. cul pieţii dela întretăerea Bulevardului tament, de abnegaţie şi mai presus de
coroană la picioarele statuei lui C. A. Unul represintă întrunirea ce s’a ţinut Carol cu strada Teilor, Piaţă, căreia toate de voinţă puternică, spre a pu
Rosetti, iau loc în dreapta şi în stânga acasă la Rosetti în preziua de 24 Ia consiliul comunal al Capitalei i-a dat tea aduce la îndeplinire în întregime
monumentului. nuarie 1859 şi în care s’a hotărît că, devisa pentru care el a luptat o vieaţă
S’au depus coroane din partea M. numele nemuritorului C. A. 'Rosetti, a
dacă a doua zi nu să va alege Domn fost ridicată prin subscripţiune publică. întreagă:
S. Regelui, a Guvernului, Parlamentu
Alexandru Cuza şi nu se va face Uni »Luminează-te şi vei fi! Voeşte
lui, şi a altor Instituţiuni publice şi So Măreţia acestei sărbări caută să
rea, atunci să se facă revoluţie. Celalalt şi vei putea«.
cietăţi particulare. baso-relief represintă şedinţa Adunării umple de bucurie inima ori-cârui Ro Pentru luminarea poporului a
Intre altele e de remarcat şi coroana mân. Au venit nechemaţi delegaţi din
Deputaţilor în care s’a proclamat In muncit Rosetti şi poporul pe dînsul l’a
Institutului de Arte grafice »Carol Gobl« toate judeţele ţării; ear’ poporul capi
dependenţa ţării. iubit; dar’ mai e încă mult de făcut.
s-or I. St. Rasidescu, turnată în bronz talei, fără deosebire de clase, a alergat
Statua este aşezată cu faţa spre E datoria noastră să desăvîrşim aceea
masiv şi fixată la picioarele Statuei, să fie faţă la desvălirea chipului ace
Calea Victoriei şi poartă următoarele ce marele mort ne-a lăsat ca moş
având Inscripţia: Omagiu lui C. A. luia, care aproape jumătate de veac a
inscripţiuni: tenire.
Rosetti. luptat din răsputeri pentru frăţie, dreptate
Făceau front elevii liceelor „Ma în faţă: şi egalitate. Au venit toţi şi din toate La lucru dar’, căci numai prin
tei Basarab“, „Lazăr“ şi »Mihaiu Vi- C. A. R o s e t t i părţile, să mai audă repetate faptele luminarea desăvîrşită a poporului, ce
1816—1885 vom voi, vom putea.
teazu«, ai gimnasiilor »Şincai« şi »Can- aceluia care, lăpădând haina boerească,
la stânga:
temir«, ai internatului » S-tul Sava«, 24 Ianurie 1859 în care să născuse, s’a scoborît în A lbina"). Taşcă.
precum şi elevii şcoalei superioare de la dreapta: mijlocul poporului, pe care-’l iubea din
comerciu, ai Seminarului central, ai 9 Maiu 1877 adâncul inimei sale, s’a făcut negustor, Conferenţa preoţească
Şcoalei de comerciu gradul I şi ai la spate: tipograf, lucrător, ziarist. A suferit lipsa din tractul Orăştiei ţinută la 13/26
Ridicat
Şcoalei normale de învăţători a «So şi neaverea, a îndurat exilul şi prigo Martie 1903.
prin
cietăţii pentru învăţătura poporului nirile, numai şi numai să poată vedea
subscripţiune
român*. naţională neamul Românesc ridicat din dureroasa Această conferenţă a fost convo
Asemenea iau parte număroase 1903. stare în care vrăjmaşii îl adusese. cată şi presidiatâ de Prea Onor. Domn
societăţi din Bucureşti şi delegaţiuni După terminarea serviciului divin, Ca tînăr s’a făcut militar, pentru- protopresbiter tractual Vasile Domşa
din judeţe. s’au rostit şapte cuvântări de cătră dnii: ca să ia parte la întemeerea armatei şi au luat parte la ea 47 preoţi. A
P. S. S. Archiereul Nifon Ploes- C. Nacu, în numele comitetului organi- pământene. decurs în modul următor:
ceanul, vicarul Sf. Mitropolii, oficiază sator pentru ridicarea monumentului; In mişcarea dela 1848, Rosetti ia Presidiul prin o cuvântare plină
serviciul divin pentru sfinţirea apei. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, o parte însemnată. de învăţături scoase din sf. Scriptură
al Seinei. Uşierii mă introduseră într’un salon mâni, e de natură a scoate la iveală patrio meu, că actul alegerii colonelului Cuza este
FOIŞOARA mare, ornat cu tot luxul palatelor regale: tismul lor, dar’ totodată el e şi de natură a cam abătut din calea legii.
mobile aurite şi îmbrăcate cu catifea roşie, produce grele complicări în politica Orientu — Mărturisesc ori-ce voiţi, domnule
perdele lungi de stofă de Lyon cu ţăsături lui. Ştiţi prea bine, domnul meu, câte difi ministru, întrucât voiu fi încredinţat de spri-
Extract din de fir de aur, bronzuri artistice aşezate pe cultăţi a avut a întimpina guvernul Maies- ginul Escelenţei-voastre.. Acel act, deşi consi
Trei audienţe la palatul Tuilleriilor, sobe de marmoră albă, covoare groase cu tăţii-Sale împăratului nostru la congresul din derat ca contra convenţiei, are avantagiul de
Napoleon III. tot felul de desemnuri, etc. etc. Dintre toate Paris; prin urmare vă este negreşit cunoscut, a ne deschide calea unirii, prevăzută de însăşi
ornamentele însă, cele mai demne de admi că Turcia şi Austria sunt în contra unirii convenţia şi noi credem, că am făcut un act
de Vasile Alexandri.
rat sunt portretele împăratului Napoleon şi al principatelor, că Englitera sprijineşte siste conform spiritului ei şi chiar politicei Franciei.
împărătesei Eugenia, lucrate de celebrii pictori matic politica Turciei, că Prusia n’are nici Credinţa noastră nestrămutată este, că Fran
îndată după sosirea mea în capitala Winterhalter şi Diubiuf; tablouri admirabile un interes de a fi pe partea Românilor, cât cia nu ne va părăsi, căci ea nu va voi să
Franciei*) (Februarie 1859), cerui audienţă în privinţa artei şi a sămănării Ele au totodată pentru Rusia, cred că nu mai aveţi nici o lase neindeplinit dorul de renaştere al unui
dela dl ministru al afacerilor străine, contele meritul de a representa, unul, maiestatea îndoială despre caracterul politicei sale în popor întreg, un popor de viţă latină şi care
Valewski şi a doua-zi mă presentaiu la pala imperială îmblânzită prin expresiunea de bu privinţa D-voastre. să înrudeşte cu marele popor francez...
tul ministerial, care să ridică pe malul stâng nătate a figurii lui Napoleon şi celalalt pres —• Aşa este, domnule conte, răspunsei — Nu perdeţi din vedere, că Francia
tigiul împărătesc strălucind de tot farmecul atunci, dar’ ori-cât de mari împotriviri poate e singură.
frumseţii încoronate. găsi chestia Românilor în unele cabinete ale — Singură, însă in fruntea celorlalte
*) La anul 1859, când s’a făcut unirea prin
Un uşier veni să-mi anunţe, că Esce-
cipatelor române Muntenia şi Moldova şi a fost ales Europei, noi nu perdem curajul, până când puteri. Dacă ea va recunoaşte actul alegerii
ca domn al principatelor unite colonelul Alexandru lenţa-sa dl ministru mă aşteaptă în cabine vom fi siguri, că Escelenţa-voastiă va susţi principelui Cuza, Europa va imita mări
Ioan Cuza, noul domn a găs t de cuviinţă a trimite tul seu. Intraiu dar’ în acel sanctuar atât de nea interesele noastre în conferinţele ce au nimia sa.
celor mai însemnate cabinete europene înştiinţări important, unde astăzi se înoadă şi să des-
să se deschidă în curănd, precum le-a sus Contele Valewski începu a rîde şi zise,
despre alegerea sa şi totodată declaraţii prin cari noadă firele încâlcite ale politicei europene, că popoarele tinere nu se îndoesc de nimic.
spunea, că deşi ales de cele două principate domni ţinut şi în trecut.
tor, el e gata să-’şi depună ambele sale coroane pe şi mă găsii in faţa contelui Valewski. — Dar’ ce poate face Francia singură — Ferice de ele, răspunsei, căci isvorul
fruntea unui domnitor străin, dacă marile puteri ar Escelenţa-sa mă primi cu multă ama în contra Turciei, Austriei, Engliterei şi a faptelor mari este credinţa I
voi să realiseze dorinţele poporului român, expri bilitate şi ceti scrisoarea ce-’i adusesem dela celorlalte puteri ? După o scurtă tăcere contele mă în
mate în divanurile ad-hoc din anul 1858. Şapte prinţul Cuza, apoi îmi zise: — Francia, domnule conte, e mai pu treba, pnvind drept în ochii mei, dacă e
exemplare din declaraţiile acestea au fost subscrise
— Simţămintele de abnegare ale Dlui ternică astăzi decât poate însăşi se crede. Ea adevărat, că ambele principate doresc deo
de domnitor şi expediarea lor a fost încredinţată
marelui poet V. Alexandri, bun prietin cu princi român merită toată lauda, însă ele nu pot poate arunca în cumpăna politicei europene potrivă unirea lor intr’un singur stat.
pele Cuza. V. Alexandri însuşi istoriseşte în ' cele-ce simplifica chestia principatelor. Este de netă o greutate nemăsurată: numele lui Napoleon. — Adevăraţi, răspunsei eu, în deplină
urmează, cum a umblat pe la curţile europene. găduit, că actul alegerii sale, săvirşit de Ro — Aşa este, însă mărturiseşte domnul convingere.
