Page 2 - Activitatea_1903_05_18
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T EA Nrul 18
şi de asemănări potrivite scopului pen seminariul archidiecesan este deja in 10 învăţători, dintre cari nici unul n’a ţinut ci din interes şi atracţie simţită, trebue coside-
tru care s’a întrunit preoţimea, des trodus studiul »Ceremoniologic« sub să-’şi scuze absentarea, rămâne a să aplica rându-le de o adevărată şcoală, dela care toţi
chide conterenţa şi propune a se con numirea de liturgică, ear’ uniformitate faţă de dînşii pedeapsa meritată. se duc lămuriţi şi cu bogate cunoştinţe pe
Conferenţa noastră din Orăştie şi în dagogice şi în alte multe chestii de interes
stitui biroul. La propunerea membrului să se facă când servesc mai mulţi
anul acesta ca totdeauna, fiind condusă de şcolare.
Nicolau Andreiu, se alege de notar: preoţi; Ilie Popovici susţine, că confe bărbaţi de şcoală, cari sunt la culmea chie- R aportorul.
Ioan Armean, bărbaţi de încredere : renţei nu-i stă în drept a face unifor măriilor, s’a dovedit de folositoare. S’au pre
Ioan Popovici şi Nicolau Andreiu. mitate, ci aceasta să se ceară din centru; dat şi tractat mai multe tractate, disertaţiuni Ordinea examenelor publice
După constatarea celor presenţi > Adam Teodor susţine, că numai la în şi lecţii practice cu elevii şcoalei din Orăş
tie, şi discuţiile ce au urmat asupra acestor la şcoalele elem. popor, confesionale din
Prea onoratul Domn protopresbiter mormântare să se facă uniformitate;
tractate au fost foarte animate, instructive şi tractul Orăştiei cu finea anului şcolar 1902/3.
învitâ conferenţa a alege o comisiune Ioan Botean cere a se trece peste acest
interesante, cu deosebire discuţia asupra ela
pentru a designa temele asupra cărora obiect la ordinea zilei. boratului înv. Ioachim Cerbicean, despre
va avea a se discuta, se aleg P. O, Domn Presidiul reasumează pe scurt des- aplicarea treptelor formale în învăţământ. Joi 1/14 Maiu Petreni dela 8—10 ore
a. m., Simeria dela 2—4 ore p. m., Vineri
protopresbiter Vasile Domşa, Ioan Po baterile şi părerile asupra uniformităţii Ioachim Cerbicean s'a dinstins prin aprofun 2/15 Maiu Boiu dela 8—10 ore a. m., Bo-
povici, Nicolau Todea, Nicolau Andreiu, serviciului şi conferenţa e de părere darea materialului ce şi-a ales, a şi fost feli bâlna dela 2—4 ore p. m., Duminecă 4/17
citat atât din partea Dlui comisar cât şi din
Nicolau Terhetea şi statoresc următoa să se ia act la protocol, ear’ propune Maiu Câstău dela 9—11 ore a. m., Sibişel
partea conferenţei pentru seriositatea cu care
rele teme: 1. Preotul este săvâşitor a rea a 2-a a lui Nicolau Todea privi dela 2—4 ore p. m., Luni 5/18 Maiu Ro-
şi-a lucrat tema sa. Cu viu interes au parti
sfintelor taine şi ocupă funcţiunea cea toare la locul de întrunire o pune la cipat la discuţii înv.C. Baicu, I. Branga, P. mos, dela 8—12 ore a. m., Romoşel dela
mai onorifică în societate. 2. Preotul vot şi maioritatea decide a rămânea Nicoară, A. Basarab, S. Safta, G. Daniil şi 2—6 ore p. m., Marţi 6/19 Maiu Vaideiu,
dela 8—12 ore a. m., Pişchinţi, dela 2—4
este supraveghetor şi director peste locul de întrunire şi pe mai departe A. Dubleş.
ore p. m., Mercuri 7/20 Maiu Binţinţi, dela
şcoala confesională. 3 Preotului nu-i Orăştia, contra acestei decisiuni Nico Cu prelegeri bine studiate s’au presen 8—10 ore a. m., Gelmar, dela 2—4 ore p.
tat I. Fleşeriu, A. Dubleş şi Nicolae Voina,
este ertat să se ocupe cu afaceri, cari lau Todea insinuă vot separat. m., Joi 8/21 Maiu Beriu, dela 8—10 ore
cari după predare cu elevii şcoalei din Orăş-
nu se ţin de funcţiunea sacerdotală şi Membrul Ioan Popovici ceteşte a. m., Orăştioara-de-jos, dela 2—4 ore p. m.,
ştie după treptele formale, după unele obser
cu de acelea, cari îl fac dependent tema despre căuşele decadenţei morale vări făcute din partea Dlui comisar, s’au decla Vineri 9/22 Orăştioara-de-sus, dela 8—10
ore a. m., Ludeşti, dela 2—4 ore p. m.,
afară de sfera de dependenţă şi disci a poporului, conferenţa ascultă cu plă rat pe deplin reuşite.
Duminecă 11/24 Maiu Şibot, del 8—12 ore
plina prescrisă în organismul bisericesc. cere şi-’i exprimă mulţumită protoco După terminarea agendelor puse la
a. m., Balomir, dela 2—6 ore p. m., Luni
Se insinuă cu studiarea lor membrii lară rugând totodată pe autor a o ordinea zilei, în firul propunerilor cu plăcere 12/25 Maiu Pricaz, dela 7—9 ore a. m.,
Ioan Popovici la punct 2. şi Nicolau preda biroului pentru publicitate. luăm la cunoştinţa propunerea comisiunei: Turdaş, dela 10 —12 ore a. m., Foit, dela
C. Baicu, I. Cerbician şi P. Nicoara, cari
Terhetea la punct 1 şi 3. Presidiul mulţumind membrilor, 2—4 ore p. m., Marţi 13/26 Maiu Renghet,
Membrul Nicolae Todea face ur pentru-că s’au adunat într’un număr aşa după unele modificări, în principiu confe dela 8—10 ore a. m., Mada, dela 2—4 ore
mătoarele propuneri insinuate la presi- mare şi pentru atenţiunea cu care au renţa primeşte proiectul de statute a dlui p. m., Mercuri 14/27 Maiu Ardeu, dela
profesor Dr. Blaga «fondul de ajutorare a vă
diu înainte de începerea conferenţei. urmat desbaterile conferinţei, ridică şe duvelor şi orfanilor rămaşi de preoţi şi în 8 —10 ore a. m., Balsa, dela 2—4 ore p.
1. Uniformitatea de serviciu în şi atară dinţa. văţători* ca foarte salutar. m., Joi 15/28 Maiu Voia, dela 8—10 ore
a. m., Porcurea, dela 11—1 oră p. m., Alma-
de biserică, ca să se delăture scăderile (Va urma) Conferenţa primeşte propunerea învăţ şul-mic, dela 2—4 ore p. m., Vineri 16/29
antecesorilor. 2. Conferenţa să se ţină G. Daniil, în scopul de a se eternisa memo Maiu Poiana, dela 8—10 ore a. m., Alma-
alternativ în Orăştie şi Geoagiul-inferior. ria marelui şi adânc regretatului fost profe şul-de-mijloc dela 2—4 ore p. m., Sâmbătă
Ambele propuneri mai în detail se ală Conferenţa inveţătorilor la Orăştie. sor şi referent şcolar Dr. D. P. Barcian, să 17/30 Maiu Almaşul-mare, dela 8—10 ore
fie învitate toate conferenţele învăţătoreşti, cum a. m., Glod-Nădăştia, dela 2—4 ore p. m.,
tură la protocol. La discuţia asu
şi toţi amicii şi sprijinitorii şcoalelor noastre Duminecă 18/31 Maiu Cibu, dela 8—10 ore
pra acesto r propuneri iau parte: Mercuri în 23 Aprilie (6 Maiu) a. c. de a întemeia, prin contribuiri benevole, cum a. m., Băcâia, dela 11—12 ore a. m., Bozeş,
Nicolau Terhetea, care susţine, că pro şi zilele următoare, s’a ţinut conferenţa în- şi pe alte căi, o fundaţiune care se poarte dela 2—4 ore p. m., Mercuri 21 Maiu v.
punerea pentru uniformitatea serviciului văţătorească anuală sub conducerea comisa numele marelui defunct şi să fie administrată (3 Iunie n.), Vinerea, dela 8—12 ore a. m.,
se cuprinde în tema designată de co rului consistorial On. Domn profesor D. prin Ven. Consistor Arch. Vineri 23 Maiu v. (5 Iunie n.), Dâncul-mare,
Comşa, deschizând şedinţa la 11 ore a. m. Colecta să se înceapă prin dl proto dela 8—10 ore a. m., Dâncul-mic, dela 1—3
misiune, ear’ locul de întrunire se re-
prin o vorbire potrivită şi acomodată scopu pop tractual cu ocasiunea examenelor a- p. m., Tămăşasa, dela 4—5 ore p. m., Sâmb.
mână Orăştia; Manasie Iar este de lui ce urmăresc conferenţele învăţ. nuale. 24 Maiu v. (6 Iunie n.), Mărtineşti, dela
părerea a se ruga Preaveneratul Con- La serviciul divin cum şi la aceasta In fine On. Domn comisar prin o 8—10 ore a. m., Măgura, dela 11—12 ore
sistor pentru introducerea studiului conferenţă au participat O. D. Dr. G. Vilt, vorbire acomodată, prin care se declară mul- a. m., Marţi 27 Maiu v. (9 Iunie n.), Bă-
»Ceremoniologie«, ear’ referitor la locul subinspector reg. ung. de scoale din comit. ţămit şi în parte deplin mulţumit cu mersul căinţi, dela 8—10 ore a. m., Ceru-Băcăinţi,
de întrunire propune, că chestia să se Hunedoara, protopresbiterul tractual Vasile şi resultatele conferenţei, îndemnând pe în dela 2—3 ore p. m., Valea-mare, dela 4—5
dea unei comisiuni spre studiere până Domşa şi mai mulţi preoţi din tract şi oaspeţi. văţători la bărbăţie şi menţinerea ordinei, la ore p. m., Mercuri 28 Maiu v. (10 Iunie n.),
La cuvântul de deschidere răspund: împreună lucrare frăţească alăturea cu preoţii Bulbuc-Curpeni, dela 8—10 ore a. m., Ho-
la poxima conferenţă; Simion Secărea
protopresbiterul tractual, apoi On. Domn şi mai presus de toate la împlinirea cu morod, dela 2—4 ore p. m., Joi 29 Maiu v.
acceptează cele zise de Manase Iar la subinspector în limba maghiară şi în sfîrşit rigoare a datorinţelor impuse. (11 Iunie n.), Mermezău, dela 8—10 ore a.
propunerea primă, ear’ referitor la tim C. Baicu, înv. dir., accentuând toţi trei nece Mulţămesc dlui comisar C. Baicu, dl m., Vineri 30 Maiu v. (12 Iunie n.), Geoagiu,
pul de întrunire propune a se alege sitatea şi importanţa conferenţelor învăţăto- V. Domşa, protopresb. tract., care accentuiază dela 8—10 ore a. m., Feredeu, dela 2—3
începutul postului Paştilor şi împărţi reşti şi adresând comisarului consistorial între altele trebuinţa neapărată de a lucra ore p. m., Duminecă 8/21 Iunie Orăştie.
rea preoţimei în 10 cercuri, cu care oca- cuvinte calde de binevenire şi stimă. învăţătorii cu preoţii mână în mână şi în La fiecare examen sunt îndatoraţi se
Conform »Instrucţiunei« consistoriale şi colegială armonie la edficiul culturei ro participe ca delegaţi cei mai deaproape doi
siune preoţimea dintr’un cerc să se adune
la invitarea comisarului, conferenţa se consti- mâneşti. învăţători din comunele vecine, cari au cua-
într’o comună aleasă şi să se mărturi tue, alegând de notari ai sei pe învăţătorii: Putem constata cu toată conştiinţa su lificaţiunea prescrisă, şi pe cari oficiul paro-
sească, dând prin aceasta un exemplu Ioan Fleşeriu şi Ioachim Cerbicean. După fletească, că acestea conferenţe, la care în- chial concernent îi va învita.
viu poporului; Ioan Popovici ştie, că la cetirea apelului nominal să constată absenţi văţătorimea din tract participă nu „din oficiu11, Orăştie, 24 Aprilie 1903.
T. Domşa,
— E adevărat, că alegerea domnitoru a ghici impresia produsă de răspunsurile Eşind din cabinetul ministrului, mă protopresbiter.
lui, atât In Moldova cât şi în Valahia a mele, însă nu putui descoperi nimic. simţii cuprins de o tainică grije. Cu cât îmi
resultat din voinţa unanimă a camerelor, ear’ — Domnule conte, îi zisei sculându-mă repetam convorbirea mea cu contele, cu atât
nu din vr’o înrîurire ocultă, exercitată asupra de pe scaun, daţi-mi voie a vă adresa o în mi-se părea, că adevăratul caracter al ei nu A P E L
deputaţilor ? trebare: In urma convorbirei ce am avut era încurajător. Ministrul într’adevăr, că se
— Adevăraţi onoarea a ţinea cu Escelenţa-voastră, putem arătase foarte amabil, însă nu mai puţin
— Insă, după-cum ştiu, în vremea ale noi Românii să sperăm în sprijinul ei, pen diplomat, căci să ferise a să lega prin vre-o Dorul de a deschide cale de în-
gerii erau mai mulţi pretendenţi de tron. tru actul alegerii din principate? promisiune cât de mică. «Totul atîrnă dela naintare pe teren economic poporului
împăratulI*, îmi zise el drept conclusie... Fie! nostru adăpostit în văile Jiurilor, unde
— Aceasta, răspunse contele zimbind,
— Acei pretendenţi au cercat într’ade- Mai bine să ai a face cu Dumnezeu, decât întunerecul veacurilor abia a început să
atîrnă dela împăratul.
văr să ajungă la tron, dar’ ei nu represen- cu sfinţii, spune Românul în înţelepciunea sa; se resfire, dorul de a ridica cât mai
tau decât ambiţia lor personală şi naţia era — Prea bine; voiu putea oare să am dar’, când va sosi oare ziua aceea fericită curând şi acest colţ de ţeară pe treapta
onoarea de a vedea pe Maiestatea-Sa?
sătulă, disgustată chiar, de astfel de ambiţii în care voiu putea aborda geniul încoronat, luminatului present, — ne-a îndemnat,
— Aveţi vre-o scrisoare pentru Ea?
egoiste. Ea aspira la încoronarea unui prin care ţine soartea noastră în mânile sale?... îngânaţi de cele mai surizătoare spe
— Am şi scrisoare din partea Dlui
cipe mântuitor, ear’ nu la simpla înălţare a ranţe, să punem la cale înfiinţarea unui
Cuza şi însărcinare de a presenta verbal Mă dusei să fac o preumblare la Bois
unui om. De aceea, când a sunat ora ale institut de credit şi economii cu sediul
omagele sale respectuoase. de Boulogne, ca să-’mi alin neastâmpărul şi
gerii, toţi deputaţii au fost însufleţiţi de ade mă întorsei la hotel pe la cinci ore. Portarul în Petroşeni.
văratul patriotism şi s’au arătat demni de — E greu să fii presentat împăratului îmi dete un plic, în care găsii următorul bilet: Dornica şi însufleţită muncă por
patriotismul lor. în zilele acestea, observă contele, căci Maies nită şi spriginită de toţi binevoitorii
tatea-Sa e foarte ocupat şi nu cred să fii »Maiestatea-sa împăratul va primi în
— Dl actual era şeful vre-unui partid înaintării poporului nostru din acest
primit înainte de 15 zile. audienţă particulară pe domnul Vasile Alexan
politic, până a nu li ales? ţinut, precum şi lipsa unei bănci în
— Voiu aştepta până când Maiesta- dri mâne la unsprezece ore.
— Nici de cum; era simplu soldat în centrul întinselor văi ale Jiurilor, adum
rangurile partidului naţional, ca noi toţi. te-Sa va putea dispune de câte-va minute Ducele de Bassano*. brite în preponderanţă de caracter ro
în favorul meu; tot ce vă rog însă, domnule
— Şi credeţi, că represintă în conştiinţă (Va urma). mânesc, garanţă ne este, că acest in
ministru, este, să aveţi bunătate a spune
principiul pentru care v’aţi luptat cu atâta stitut folos va aduce în scurt timp, atât
împăratului, că sunt venit într’adins cu o
energie? Credeţi, că va respecta convenţia? poporului, cât şi acţionarilor.
misie la Maiestatea-Sa.
— O da, credem I — Cu plăcere! Chiar astăzi îl voiu in In firma credinţă, că ştim. D-ta
Contele rămase câtă-va vreme gândi forma despre sosirea D-voastră. La revedere încălzit eşti de acelaş dor de progres,
tor. Eu îl priviam cu luare aminte, cercând domnul meul de care şi noi încălziţi suntem, apelăm
