Page 2 - Activitatea_1903_06_21

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 21

gram liberal, îi declar de obraznici, „Că denunţarea aceasta iscodită de rău­ «Revista Bistriţei*, fiind şi cam Dr. A. Muntean nu a căutat însuşi
malcontenţi şi înrăutăţiţi. voitori a mânecat dela oameni mici la suflet departe, nu cunoaşte pe deplin stările candidatura, pentru-că pe atunci nici
de aici, a dovedit-o cel mai mare propaga­ actuale din cercul Dobrii şi toate armele nu era acasă, ci se afla prin România.
»Deoare-ce toţi aceia, cari nu pri­
mesc programa conferenţei din anul tor al românismului, savantul european re­ combatanţilor de pe câmpul de luptă. De altcum am mai zis că înainte de
1881 din literă în literă nu pot fi par­ cunoscut Vasile A. Urechiă, care l'a atacat »Foaia Poporului« din Sibiiu are asta cu 2 luni a fost anume invitat
tid naţional, aşa nici candidaţi cu pro­ în mod vehement în una din foile sale de numai o dorinţă justă, însă apucăturile din partea a doi inteligenţi cu scop de
gram naţional nu pot fi. Eu şi dacă acolo. junimiştilor noştri, apoi chiar şi foaia a reflecta la deputăţie. înşişi conducă­
voiu fi ales după aceste vederi numai „Candidatul Dv. de azi a şi scris vede­ «La Dobra« încă amiroasă a usturoi. torii cei lăudaţi în rubrica «Spre ştire*
deputat cu program, afară de partide, rile sale acelui bărbat distins, dela care ne- Batjoeura / recunosc, fără multă încunjurare, că el,
amînat a primit răspunsul în formă de scusă Dr. A. Muntean, este mai chemat şi
pot accepta şi numai ca atare pot în­ nu prea este batjocură, pentru-că ade­
pentru nemotivatele presupuneri. Aşadară posede mai multă rutină şi dexteritate
tră în dieta ţării. Nici mandat cu mâni vărul nu este pe partea junimiştilor,
legate nu pot accepta, pentru-că ce ideea de activitate parlamentară deşi exista întrucât de 1000 (o miie?!) Români de a representa chestia română în
de mult, numai el a avut curagiu a o îm­ dieta ţării, de cât însufleţitul Dr. A.
este spre binele poporului, care mă la vorbirea de program nici vorbă.
brăţişa cu căldură si în mod vădit. Dovada Vlad. Scusa — prioritatea celui din
alege şi căruia aparţin şi eu voiu primi, • > i Au fost mulţi şegârţi comandaţi de în­
pentru atari chestiuni voiu lupta, mâ­ cea mai eclatantă este revista politică-literară urmă! Ca formă — drept, ca realitate
„România Ilustrată* din Bucureşti, care în văţătorul T. Roşu. Au fost şi preoţi, în­ însă, nu!
nece acele dela ori-ce partid. Voiu văţători şi ţărani în pavilonul lui Eber-
să-mi păstrez caracterul de Român nr. 3 din an. 1901 reproduce pe lângă fo­ genyi, însă numărul acelora abea ajun­ Se ştie prea bine, că mai toate
adevărat şi rolă şovăitoare nici când tografia fie iertatului Dr. Ioan Raţiu, ca re- foile române au primit şi primesc în
presentantul pasivităţii, în nr. 5 şi fotogra­ gea la 300 inşi, dintre cari alegători continuu rapoarte schimonosite, pe te­
nu voiu juca. cam 120. Cifră constatată prin numă­
fia şi vederile candidatului Dv. Dr. Aur. meiul cărora se fac apoi diferite per-
«Avem noi destui diletanţi, ceea-ce rare. In pavilonul la «Husariul* au
Muntean, ca representantul curentului activist. siflagii neîntemeiate. O apucătură zia­
cu durere constat şi în faţa D-voastre«. fost tot atunci 260 oameni, dintre cari
„Am dorit să vă conving, că cele-ce ristică vrednică de caracterul unui Russu-
Oratorul ceteşte punct de punct cuprin­ le afirmă unii tinerei şi noii politici activişti alegători 150 inşi. Aşa dară Dr. Far- Şirianul şi popa Moţa. Dovada cea
sul programului şi desluşind, apoi ilustrând sunt neadevărate şi că bucinările lor prin kas guvernamentalul, făcut din oposiţie, mai eclatantă sunt cele expuse în «Dra­
cu exemple trase din viaţa publică, declară ziaristica română de azi sunt apucături mâr­ a glăsuit cătră mai mulţi alegători ca pelul* din Lugoj.
a le susţinea toate nu numai, fără promite a şave, cari nu stau în consonanţă cu buna naţionalistul cu programul ciungărit Dr. Intre programul lui Dr. A. Vlad
lucra pentru lărgirea şi amplificarea dorinţe­ cuviinţă. De altcum dela astfel de oameni Aurel Vlad. şi cel al Drului A. Muntean nu este
lor depuse în punctul 2—9. încă necopţi în ale politicei la altceva nu ne N u v& spăriaţil nici o diferenţă. Aceasta o pot dovedi
Vorbirea a fost în rînduri întreruptă de puteam aştepta.
Cel mai mare şi mai »cuminte« cei-ce au auzit vorbirile lor. Cine afirmă
trăească la adresa candidatului şi după fi­ »Eu nu vă cer jurământul pentru ale­ jurist, care critisează toată lumea juri­ contrarul, este saturat de rea voinţă,
nirea aceleia, publicul ascultător a erupt în gerea candidatului Dr. A. Muntean, Dv. l’aţi dică, vă va apăra! Ear’ eu popa Moţa rea credinţă şi maliţie. E trist, că o
repeţite urale. văzut, l’aţi ascultat şi îi cunoaşteţi vederile din Orăştie vă scutesc sub revereanda foaie ca »Drapelul« este atât de neobiec­
Imediat a luat loc la tribună redacto­ sale, faceţi aşa, cum vă dictează inima şi in­ mea cu şlep. Chiar dacă veţi ajunge şi tivă şi atât de unilaterală şi se lasă a
rul »Activităţii» Laurian Bercian, care a zis teresele Dv. bine chibzuite. în temniţă, acolo încă voi îngriji de voi, fi sedusă de anumiţi Schreib-Moritz în-
cam următoarele: «Trăind într un stat liberal, cu legi libe­ ci-că după-cum ştiţi şi acolo am drept reverendaţi şi laici, profesionişti în ale
„Domnilor şi fraţilor alegătorii Societa­ rale, ca cetăţeni liberi, învăscuţi cu drept de de întâetate! întortocherilor.
tea omenească încă din timpurile cele mai alegere, nu trebue să duceţi frica armelor R um un prost! Tenacitatea «Gaz. Trans.« pe lângă
vechi avea lipsă de conducători, toate dispo- sclipitoare şi penelor fâlfăitoare ale gendar-
îmbărbătarea Şirianului împreunată ţinuta politicei pasive, nu o admirăm.
siţiile de pe atunci erau însă primitive. Pro- meriei. Aceasta este însuşirea păcătoşilor, cu energia popii Moţa va face ca aceasta Noi nu o critisăm. Cinste şi omenie
topărinţii noştri, Romanii, au fost cei dintâi cari se văd urmăriţi de asprimea legilor.
nomenclatură adresată poporului nostru vederilor opuse am dat totdeauna. Noi
cari au pus temeiu legilor de drept, cari ve­ «Acestea aflatu-le-am de lipsă a vi-le pentru viitor, să peară din zilnicul dia­ nu am numit-o cucuveică, ca bună-oară
deri şi azi servesc de basă la iurişti. Caste expune, dnilor şi fraţilor alegători, ca un
lect al contrarilor noştri politici, pe mo­ «Libertatea» din Orăştie, ca mai târ­
privilegiate şi fără privilegii chiar şi sub ei gregar al politicei activiste şi care sunt
tiv, că înşişi recunosc precum că proşti ziu să ne folosim de cele scrise în fa­
existau, sub numirea de «Patricii şi plebeii*. nutrit de acea nădejde şi de acele vederi,
am fost până acum, dar’ nu mai vrem vorul sau defavorul unuia sau altuia
Tot cam aşa a fost mai la toate popoarele că adevărata politică are de a se face nu­
să fim! din candidaţi. Nu persiflăm în contra
chiar şi după era creştinismului. mai în diea ţării şi nu în birturi şi cafenelei* Auzi, auzi! aderenţilor sei din Orăştie şi Deva,
„Abia la anul 1848 s’a aprins lumina li­ despre a căror vederi cristaline de
bertăţii, egalităţii şi frăţietăţii în Francia, Savanţii politici sunt pătrunşi de atâtea-ori ne-am convins, deşi numai
prin care idee aievea creştinească, temeiu s’a credinţă, că duşmanii politici româneşti chiar în punctul activităţii faţă de par­
pus pe aceea, că între om şi om nu poate RECLAME tremură înaintea lor şi a alegătorilor. lament ne deosebim.
fi diferinţă. Russu-ide — Mota-ide. Şi mai cu seamă au răcori de popii
„Luminei tăcliei aprinsă acolo i-a tre­ * valahi. Acestea le-ar scrie «Magyar Szo« Am dori ca actualul decan al pre­
buit aproape trei luni ca să străbată treptat din Budapesta, şi strigă ajutor pentru sei române să defineze cu argumente
«La Dobra« este titula unui su­ înfrânarea popilor din Gothatea şi Burjuc, diferinţă de vederi între dnii candidaţi
până aici la noi şi resultatul a fost, că toate
privilegiile feudalităţii au fost şterse şi ioba- pliment extra-ordinar la «Libertatea# cari au jurat alegătorii că vor vota nu­ dela Dobra. După noi unul numără o
giul român, maghiar, slovac, şi sărb a fost nr. 21 din 1903, care va apărea Sâmbătă mai pe candidatul valah naţional Dr. sută, fără unu, ear’ celalalt 99! Candi-
ridicat la stare de om. Cunoaştem atroci­ în ziua de alegere şi care supliment Aurel Vlad. darea dlui Dr. A. Vlad nu poate fi a
tăţile răsboiului civil de cari era cuprinsă mai s’a expedat deja Luni în 1 Iunie alegători­ Jurămintele sunt importate pe sate partidului naţional, pentru-că conventi-
toată Europa, ştim şi urmările absolutismu­ lor din cercul Dobrii, eşit din tiparniţa dela vorbirea de program provocate mai culul din Sibiiu, Cluj, Arad, Sălişte şi
nouă aflătoare în strada ciorogarilor Orăştie nu a fost efluxul unui for che­
lui. A urmat era constituţională. S’a deschis de toţi vorbitorii politicei juninistă.
din Orăştie. mat a decide în causa specială a ale­
dieta ţării, la care au luat şi unii Români Trimbiţile strMne.
parte. Insă după trei ani de neisbutire cu Aceasta foaie volantă, pentru care gerii dela Dobra. Junimiştii, al căror
pretensiunile lor, la anul 1869 mai mulţi se va lua responsabilitatea numai peste Nici „Magyar Sz6“ şi nici bar. Bănffy, ales este Dr. A. Vlad nu sunt compe­
6 zile, conţine totul: reclame bombas­ tenţi nici a ciungări şi nici a stabili
fruntaşi români adunatu-s’au la Mercurea şi aşa se vede, nu sunt pe deplin infor­
cu motive pro şi contra majoritatea a decis tice şi pamflete iscodite de cei mai maţi despre starea faptică a procedurii programe naţionale. Ei simplaminte
resistenţa pasivă, adecă Românul să nu mai meşteri Schreib-Moriţi ai ziaristicei ro­ junimiştilor noştri, pentru-că atunci nu adoptează acum în publice programul
iee parte la croirea legilor. Tot din 3 în 3 mâne de dincoace, de-a căror isteţime ar da atâta însemnătate alegerii din eşit la iveală înainte de asta cu doi
să pot folosi, după cum e şi vremea, ani şi jumătate prin rostul Drului A.
ani până la 1881 s’au ţinut aceste conferenţe Dobra. Reclamanţii o folosesc însă cu
azi unul şi mâne altul. Muntean. Combaterea «Gazetei* şi te­
si s’a decretat tot de atâtea-ori pasivitatea, efect, expedientele folosite însă, după-
în această conferenţâ a delegaţilor tuturor Foaia reclam începe cu cum mai târziu vom vedea, sunt cam merea ei că acesta nu va putea folosi
alegătorilor făcutu-s’a programul naţional pe ca­ „Acum ori nici odată! apelând la alegătorii mârşave. intereselor mari ale poporului ca cela,
Spre ştire! este o presupunere neobiectivă.
re l’aţi binevoit a-l asculta din rostul candida­ din cercul Dobrii şi implorând solidari­
tului D-voastre, Dr. Aurei Muntean. Aşa s’a tate pe lângă dulcele şi însufleţitul Nu-’i vorbă, cercul electoral Dobra Coadă de topor.
urmat până la anul 1893, când curente ju­ candidat Dr. Aurel Vlad. Treaba lor. a întrecut în bărbăţie chiar şi pe A eşit cuiul din sac. Acum suntem
nimiste au isbutit a decide aşternerea unu1 Că voiesc să ridice steagul până ’n
comitetul central electoral, întrucât acela în curat, că odinioară, când apăruse
Memorand la împăratul şi nu la Regele naltul ceriului ne bucură, însă facă-o
de mulţi ani este disolvat, pe când aici «Activitatea#, pe ce motive scrisese
constituţional al ţării noastre, adecă la Viena aceasta pe motive cinstite, lără de-a acum s’a constituit. eruditul bărbat Vasile A. Urechiă un
si nu la Budapesta. După mine şi mulţi alţii trage în noroiu pe alţii.
Ca reclam are înţeles. Despre rea­ prim în ziarul «Voinţa Naţională* din
acest paş a fost greşit şi a tras urgia guver­ Una să se ştie! nu glasul mamei litate ne vom convinge la actul de ale­ Bucureşti, contra noastră şi contra ve­
nului după sine. Urmarea a fost procesul naţiuni îi cheamă la lupta de faţă, care
gere. Poate-că ordonanţa faimosului derilor activiste ale Drului A. Muntean.
Memorandului dela Cluj şi întemniţarea co­ nu se întemeiază pe atare ce vot, fără
Hieronymi va face excepţiune în acest In urma acestor expresiuni «coadă de
mitetului. ambiţia unor tinerei ce persiflează a- cerc. — Fericiţi, cei-ce cred! topor«, că »Activitatea« ar fi fost în­
„Urmat-a după aceasta ruptura între supra bătrânilor încărunţiţi în lupte, fiinţată la comanda guvernului unguresc
oamenii partidului naţional, pe motive de în mod vătămător. Toate foile bat în Dr. Muntean,
şi altele, numai decât s’a scris fie er-
învinuiri împrumutate. Resultatul final a fost
Urmeaxâ „Cântecul zilei", pentru-că păşeşte şi el I tatului Urechiă adevărul, şi privat, şi
caosul întunecat în afacerile politice până
poesie improvisată pentru candidatul lor în firul foii. La acestea numitul erudit
la anul 1901. luminat, nu ştim de poetul Nicu din Dreptul de candidare nu este le­ a răspuns neamânat şi încă în un ton
„Tocmai candidatul Dv. Dr. Aurel Mun­ gat numai de revereandă, clac, lac şi vrednic de autografat, cerănd scuse
tean a fost acela, care ne mai putend suferi Hunedoara, care a învăţat ritmele şi frac, ear’ dreptul de alegere încă nu pentru cele anticipate. De altcum cu
literatura poetică pe sub taraba dlui
neînţelegerile şi învălmăşala trebilor naţio­ este limitat, întrucât acela numai de
Baciu din Haţeg, ori de feciorul popii «Trib. Pop.*, ca cu o foaie cu poli­
nale române, cu jertfe materiale prestate din inteligenţi să poată fi folosit. Alegăto­ tica Jidanului rătăcitor, care dela în­
din Nozsag. Suntem curioşi de melodia,
agonisitul seu propriu a dat naştere ideii ac­ rul meseriaş şi ţăran încă este îndreptă­ fiinţarea ei a lucrat cu doi bani în
ce la tot caşul o va împrovisiona Dima
tivităţii chiar şi pentru participarea la ale­ Orăştiei, exploatatorul buzunarelor pu­ ţit a cugeta cu capul propriu. De aici trei pungi, nici nu stăm de vorbă.
geri pentru dieta ţerii. Pentru acest pas re- blicului de aici şi jur. urmează, că din candidare nu are
solut a fost apoi atăcat din toate părţile nu nimenea drept a face monopol. Princi­ Noutăţi electorale.
numai, ci a fost chiar şi dincolo, peste Car- Despre adunarea dela Dobra. piile acelor savanţi, cari au desfăşurat Celor cu apelul ultra-român, dar
paţi, denunţat cu aceea, că foaia lui este Gloasele de mărire ale » Tribunei steagul sufragiului universal, sunt înte­ cari cu prilegiul vorbirii de program
susţinută de guvern şi că dînsul s’a făcut Poporului« arată legăturile ce există în­ meiate pe massa poporului, adecă a au cam suflat în retragere, li cam frică
coadă la toporul ministerului unguresc. tre Arad şi Orăştie— Rusuide - Moţa-ide. mulţimii. de armele alor 80 de gendarmi ce vor