Page 3 - Activitatea_1903_06_21

Nrul 21 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

lua parte, poate, la alegerea din Dobra. amiazi a văzut lumina zilei în strada rioade de timp. Aşa a fost timpul martirilor, baterea lor, şi aceasta e mai grea decât
Numai păcătoşii se pot teme, cetăţenii Ciorogarilor din Orăştie şi este înflora­ timpul cruciatelor, al cuceririlor, al reformei constatarea răului. Noi nu vom putea refor­
liberi, în stat liberal, nu duc atare tul stil a penei simbriaşe, a feciorului religionare la alte neamuri, al revoluţiilor, al ma lumea, cu atât mai puţin nu, căci nu
frică. popii din Nozsag, care şi el a ajuns naţionalismului, în fiecare din acestea pe­ prea aflăm ajutor în lupta noastră; trebue
Banda din Orăştie ?! popă în un oraş, şi care cu multe alte rioade de timp oamenii erau animaţi de însă să facem ceea-ce ne stă în putinţă. Dacă
să ocupă, numai cu popia nu. câte o idee (religionară, de mărire, de li­ omul e sărac, noi nu-’l putem face bogat;
Oare acăpărarea de bandă stă în
legătură cu programul partidului na­ Nu-’i vorbă, a ajuns el la treapta bertate naţională) care-i însufleţea şi-’i împu- dacă e dator, noi nu-’i putem plăti datoriile;
primă şi se va mai urca, cu ajutorul lui terea la luptă pentru ajungerea idealului dacă însă îl vedem mergând spre lux şi ri­
ţional? Oare ce ar zice moşul candi­
D-zeu şi a penei sale, şi mai sus! O timpului. Azi nu să mai găsesc martiri, azi sipă, îl putem sfătui, dacă îl vedem desnă-
datului Dr. A. Vlad, fie iertatul Geor-
giu Bariţiu, acel politician calm, acel faţă bisericească, care să propage cu­ un Carol ori Napoleon cel mare ş. a. m. ar dăjduit, îl putem mângâia şi încuragia; dacă
istoric neparţial, acel prototip al abne- vântul adevărului în mod pervers nu fi imposibil, tocmai pentru-că altul e acum vedem că are idei eronate, cercăm a’l clari­
poate avea alta, Archidiecesa Ardea­ spiritul timpului. Azi e timpul Rotschilzilor fica şi capacita; dacă îl vedem şovăind pe
gaţiunii de sine, dacă ar fi în vieaţă,
că nu mai târziu decât câţiva ani, ne­ lului. şi Vanderbildţilor. Tot aşa stăm şi cu oficiul calea morală; îl vom spriginl cu sfatul şi în­
Alea jacta est. şi activitatea pastorală noi Românii din văţătura ; dacă îl vedem umblând să facă da­
potul seu, Dr. A. Vlad, acuiră banda
din Orăştie, ca ajutor la alegerea sa „Drapelul" dela 2 Iunie N r. 58, Ungaria. Pe timpul iobăgiei, când ţăranul torii pentru împlinirea unor trebuinţe închi­
de deputat dietal ?! Să întrebăm pe la care cu atâta fudulie sâ provoacă legat de glie era judecat de acelaşi stăpân, puite, îl vom sfătui să fie moderat în pre-
autorul programului, pe îngârbovitul „Libertatea“ şi foaia — pamflet „L a care-1 bătea şi-’l mâna cu biciul la muncă tensiuni ş. a. m. Asta e tot ce putem face
politician român, pe dl Vincenţiu Babeş, Dobra" îl ta la refrec pe luminatul grea, el — bietul ţăran — nu afla altă scă­ cu cuvântul. Dar’ tot cuvântul nostru va
că în conferinţa alor 30 bărbaţi dis­ candidat naţional (?) D r. A. Vlad\ zi­ pare decât la stăpânul tuturor, la D-zeu, cu suna în pustiu, ba va produce efect contrar,
tinşi făcut-a cineva numai amintire, ca când între altele: „ Cetind articolul atât mai vârtos, că doară singur servitorul dacă vieaţa noastră şi faptele noastre nu
alegerile de deputaţi să se facă cu aju­ „A lta jacta est" din N r. 20 al „.Liber­ Domnului, preotul nu-’l asuprea, că-’i spunea sunt în conformitate cu cuvintele noastre.
torul bandelor de ţigani ? Oare nu tăţii“ subscris de a l doilea Iuliu Cesar vre-o vorbă de mângăere. Şi numai forma Aşa să luminăm noi poporul cu lumina
toată ziaristica română a combătut, (sîc) am râmas mâhnit, foarte mâhnit serviciilor divine, cari într'o vreme să făceau noastră, că văzând el şi faptele noastre con­
combate şi va condamna totdeauna (primul semnat de D r. V. Branisce). în limbă străină era îndestulitoare pentru ţă­ forme cu învăţătura dală lui, să ajungă la
ranul ţinut în ignoranţă, ca să-’i abată pe convingerea că aşa e bine, căci vede că e
tămbălăul la atare manifestare seri­ M ai departe zice: „trebue sâ recunosc,
oasă? Oare ce zice Excelenţa Sa dl că la o astfel de motivare a trecerii în câtva timp atenţia dela miseria vieţii lui de bine aşa cum spune «părintele* lui sufletesc,
Metropolit la aceste idei profesate de activitate şi mai ales la un astfel de rob şi să cugete la o altă lume ideală, unde şi atunci va lăuda şi va sl'ma pe acest «pă­
un popă prin rostul foii sale volante ton, nu m’am aşteptat. toţi sunt fraţi. Şi cu cât serviciul divin dura rinte* şi va preamări pe părintele ceresc.
mai mult, cu atât mai bine îi cădea sufletu­ Cuvântul şi exemplul, acestea sunt ar­
„L a Dobra"? „D l D r. Aurel Vlad s’a rupt de
lui lui năcăjit. mele, cu cari trebue să luptăm în contra
Curată comedie junimistică profe­ partid, dar acest pas nu-’l îndreptăţeşte
sată şi importată dela străini şi con­ ca sâ insulte d-sa partidul şi actuala Astăzi nu mai e aşa. Spiritul timpului curentului materialist, care caracterizează spi­
damnabilă din punct de vedere româ­ conducere a partidului. Asta-'i lumea a pătruns şi în poporul de rând, şcoala ritul timpului de azi. Materia e idealul lumii
nesc. întoarsă. — bună-rea cum a dat D-zeu — şi-a făcut prozaice de azi, materialismul e stimulul ei,
şi ea datoria bine-rău cum a putut; ţăranul şi — în lume suntem — acel materialism
Departe o să ajungem, dacă după Recunoaşte D r. V. Branisce, că nu mai e în ignoranţa de mai înainte, căci pare a fi întrat şi în biserica cea vie a
un Apel atât de călduros şi cu atâta înflăcăratul D r. A. Vlad a desconsi­ dacă n'a învăţat în şcoală ceva bun, dar’ în Domnului şi pare a tinde să ocupe asemenea
emfasă scris şi adresat cătră alegătorii derat principiile fundamentale ale vieţii vieaţă, în contact cu câte venituri au năpădit rang cu idealismul, cu spiritualismul propriu
români, vine acea pleiadă a tinerilor noastre politice naţionale, a călcat dis­ pe sate, în contact cu diferite elemente la bisericei. In contra acestei tendinţe a mate­
să iee ajutorul bandei din Orăştie. ciplina şi solidaritatea de partid, dar
nu înţelegem nici într’un chip ce rost miliţie, etc. a învăţat şi multe mişelii printre rialismului datorinţă avem cu toţii să luptăm
Dela comedianţi numai comedii unele lucruri bune; la tot caşul a tăcut din ţoale puterile, căci el e duşmanul de
poţi aştepta. are, ca dl Dr. A. Vlad sâ se facă de »şcoală*, spiritul lui s’a agerit, s’a săturat cu moarte al puterii spirituale representate prin
cătră pădure. E i bine, contra cui por­
Trist, dar adevărat! idei puţin sau rău înţelese şi să crede «grozav* biserică.
neşte dl D r. A. Vlad la luptă? con­
Douâ compăgnii de cătane! Ştiu tra adversarului comun, sau contra de cuminte. Nimic însă nu e mai primej­ Ear’ pentru a da importanţa şi locul
dios ca o idee mare într’un creer mic. Căci cuvenit predicei, ar trebui să se mai scur­
partisanii programului naţional (?!) şi partidului din care a eşit? ideile şi cunoştinţele, pe cari omul nu le teze ceva din serviciul divin, căci şi aşa e
aceea, că din Orăştie pe lângă Banda „Şi totuşi dl D r. A. Vlad ţine sâ înţelege deplin, sau şi dacă le înţelege, dar’ prea lung şi lumea de azi — dedată la o
lor o să meargă şi 2 compăgnii miliţie. trateze pe aceşti bărbaţi onorabili cu nu le ştie sau nu le poate întrebuinţa, vieaţă rapidă — nu e mulţumită cu servicii
Promit însă, că alegătorii vor fi pacl- o insolenţă, care credeam, că a eşit din sunt cel mai sigur mijloc pentru a face lungi şi decât să se obosească stând atâta
nici şi aşa nu le va fi frică. Apoi banda modă în jurnalistica conştientă română. din om un revoltat, un nemulţumit cu timp în biserică, mai bine nu merge acolo
din Orăştie cu-’i va zice? Cred ei, că Regretăm mult, foarte mult acea­ sine şi cu lumea. Aceasta nouă direcţie de Şi de fapt, decât un serviciu lung, obositor
alegătorii uscaţi de sete şi flămânzi au sta aberaţiune la un bărbat, care sâ gândire, ca şi nouele condiţii de traiu sunt şi pentru preot şi pentru public, mai bine
lipsă de bandă? Ori dacă vor bea, îi simte chemat (1 ?) a inaugura o „eră proprii a sgudul şi chiar a nimici atât cre­ un serviciu scurt, săvîrşit însă cu toată evla­
vor putea înfrâna dela fapte nesocotite ? nouă“ în luptele noastre politice. dinţa religioasă, cât şi conştienţa morală. via şi demnitatea şi însoţit de predică.
Ce conduşii aievea copilăreştii „Atitudinea aceasta a dlui D r. Vlad O cântare predată cum să cade mai
Aşa se vede, că partidul naţional nu este aptă a trezi sim patii în cer­ Pe lângă acestea mai vin a să consi­ curând îşi află drumul prin urechi la inimă,
dela Dobra inaugurează corupţia pe curile serioase ale neamului nostru... dera şi nouele condiţii de traiu. Ţăranul de decât zece cântări luate cu fuga; o cuvân­
toate căile. După-cum reiese din acea­ Bărbaţii, cari stau în fruntea neamu­ azi, inficiat şi el de binefacerile civilisaţiei, tare predată liber are efect tnzăcit mai mult
sta noutate, apoi gendarmi şi miliţie au lui nostru, ori-ce părere ar avea dl Dr. nu să mai mulţumeşte cu traiul şi îmbrăcă­ decât o cazanie cetită de un cantor, de
să fie scuturaţi de alegătorii partidului A. Vlad despre activitatea lor, merită mintea simplă a părinţilor şi moşilor săi. El
naţional român-junimist. Departe o să barem atâta, ca sâ fie luaţi în serios. vrea să trăiască mai bine, să se îmbrace mai multe-ori rău şi fără înţeles.
meargă trebile. Afund o să bage carul Nu vede dl D r. A . Vlad, că insultând frumos, în care privinţă mai ales femeile Formele cultului trebue să le păstrăm,
cei mai noi politicastri! înainte numai, pe aceşti bărbaţi, insultă întregul neam sunt virtuoase. Ear’ şansele de câştig sunt să fie întreg şi armonic şi pătruns de spiri­
tul evlaviei şi credinţei. Aşa putem spera, că
urmările le veţi vedeai românesc... Ş i apoi poate fi on-şi-ce, slabe şi nu să sporesc în proporţie cu tre­
dar politiceşte nu are nici un rost a buinţele; acum ori abzice de împlinirea în­ şi cei-ce asistă la ceremoniile religioase, vor
Inim osul tin&r loan Jug a, fi pătrunşi de evlavie şi adiaţi de spiritul
rupe în mod inutil după sine toate chipuitelor trebuinţe — ceea-ce e rar — ori
că ar fi tras jos steagul unguresc, la podurile... mai bine face datorii. Şi într’un cas şi în religios.
tot caşul şi-a aprins paie în cap. Lu­ „Şi încheie, ear de „acţiuni", cari altul îşi îngreunează sufletul cu o povară, Gelmar, 11 Martie v. 1903.
cruri nesocotite poate face ori şi cine. în loc de resultate „politice“ ne-au care produce depresiune morală. Şi dacă ar loan Popovlci,
Cu fapte nechibzuite nu vom ajunge adus scisiuni şi terfeliri, credem, că vedea măcar exemple edificatoare în jurul preot gr.-or.
departe! Altele sunt căile prin cari s’a săturat fiecare Român de bine !" săul Dar’ vieaţa însăşi îi arată, că oamenilor
vom putea ajunge la ceva. Neîntrecutul naţionalist luminat şi cu tendinţe ideale aproape totdeauna le Inaugurarea
însufleţit a l erei nouă a prim it hapu­ merge rău în lumea aceasta şi pe când
Luaţi aminte\ activităţii episcopului JPapp.
rile cele mai meritate chiar dela acela, speculanţii şi cei fără scrupuli morali înain­
Că ce are de gând să facă comisia elec­ la care sâ provoacă cu atâta emphasă tează în bunăstare şi vază, pe atunci omul
Un veteran şi vrednic preot ne roagă
torală, încă şi aceasta o ştie redacto­ în obscura foae volantă â la Schreib- de omenie dă înapoi, toţi îl înşală, toţi îl să publicăm următoarele: «întristat până în
rul proclamaţii „L a Dobra 1“ Moritz, popa pincescu — botezată „L a împing, nimeni nu-’l ia în seamă. Acest fel adâncul sufletului meu Vă scriu, că P. S. Sa
Adecă va întreba pe fieşte-cine, Dobra". de pilde nu pot fi ia nici un cas edificătoare. episcopul Papp prin faptul, că pe călugărul
care de câţi ani e. Să ştie, că identi­ Nu-’i vorbă, cine după ce umblă Lupta pentru existinţă e mai înverşu­ Roman Ciorogariu l’a denumit director defi­
tatea persoanei are să o constate pri­ capătă. nată decât mai nainte, pentru-că lumea s’a nitiv la seminar şi l’a încins cu brâu roşu,
marii comunali. Lucru basat în lege, ne-a vulnerat inimile şi a strivit în noi ori-ce
Ne cuprinde mirarea cum bărbaţi se­ Înmulţit, dar’ proprietatea de pământ aceiaşi sentiment nobil şi înălţător. Cine nu ştie
pentru care de atâtea-ori ne-am plâns rioşi sâ mai pot demite a sta de vorbă cu a rămas; dările de tot felul au crescut, pe cine este Ciorogariu? Ne având nici chiar
în public. Nici aceasta nu le place na­ un om, care sufere de grandomanie, ca şi când venitul în multe caşuri a scăzut, pe diplomă învăţătorească, cerută de legile ţării,
Dr. Aurel Vlad, discipolul adict al politicei
ţionaliştilor înflăcăraţi ? popii M oţa ? / deasupra mai vin datoriile: aşa că ţăranul azi îl vedem director preparandial al acelei
Aceştia sunt articlii, cari în mod când îşi vede rodul muncei sale de un an falnice preparandii, unde a servit odinioară
proclamatoric înfrumseţează paginile foii de zile, nu simţeşte nici o bucurie, nici o un Gavra, Cichendeal, Iorgovici şi Babeş...
Trimis pe banii diecesei la studiu s'a
supliment »La Dobra» şi prin cari ti­ satisfacţie, pentru-că făcându-’şi puţină soco­ întors acasă fără titlu academic şi azi îl ve­
parniţa nouă din Orăştie să năzueşte Cnferenţa preoţească teală, că trebue să dea şi colo, să dea şi colo dem director de teologie, al acelei vechi
a acăpăra alegătorii pe seama candi­ din tractul Orăştiei ţinută la 13/26 şi dincolo, tot să dea, şi în urmă el rămâne teologii, unde a funcţionat un Russu, Popescu,
datului Dr A. Vlad, reproducând cele M artie 1903. cu nimic, în desperare şi pe sine s’ar da Romanul, Goldiş, Gurban, Hamsea, Dr. Trai-
scrise tot de ei şi în alte foi contra — — — (Urmare). cuiva, numai să fie cine să-’l ia. Din aceasta lescu, Dr. Putici...
candidatului Dr A. Muntean. Dornic de ceartă, devenit vestit prin
înaintaşii noştri au lucrat conform spi­ stare desperată nu-’l scot pe ţăran nici cele duel, alergător după petreceri şi deliciuri tre­
încheie foaia Rusu-ide, Moţa-ide ritului timpului lor, ear’ noi cei de azi tre­ mai bombastice toaste ţinute Ia banchete cătoare, fotografatu-s'a acest individ cu ţiga­
cu ultimul apel cătră alegători, ca să bue să ne întocmim activitatea în conformi­ culturale şi neculturale pentru slava poporu­ nii, ear’ azi îl vedem în fruntea seminariului
voteze în 6 Iunie numai cu Dr. Aurel tate cu spiritul timpului de azi. lui, talpa ţării; îl scoate însă beutura care îi ridicat de actualul metropolit Meţianu şi fii
Vlad şi nu pe Dr. Aurel Muntean, care Căci spiritul timpului e o putere imensă, întunecă mintea, îi subminează sănătatea şi diecesei Aradului cu atâta jertfă 1
să îmbulzeşte la mandat. e ca un torent în contra căruia ori-ce luptă precipitează călicirea lui. Mai dispune P. Sânţite episcoape Papp,
ca fotografia lui Ciorogariu cu ţ ganii să se
Foaia-pamflet este redigiată şi a e aproape zâdarnică. Şi acest spirit al timpu­ Aflând astfel căuşele decadenţei reli-
picteze în mărime naturala, dispune să se ia jos
eşit sub semnarea «Dobrenii», care nici lui nu e staţionar, el e in continuă desvol- gioase-morale şi materiale a poporului, va de pe frontispiciul seminariului inscripţiunea:
n’au văzut Dobra şi care numai ieri după tare şi supus la modificări după diferite pe­ trebui să ne îndreptăm activitatea spre com­ ,,Literis et Virtuti", şi dispune, că în locul