Page 1 - Activitatea_1903_07_25
P. 1

Anul  III.                                                    Orâştie,  2  Iulie  n.  1903.                                                           Nr.  25




               IN SERŢIU N I:                                                                                                                                A B O N AM EN T:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/s  an 3 cor.
                   reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari— ţărani  pe an
                                                                                                                                                               4  coroane.
         Manuscriptele sunt a seadresa
         redacţiei  şi  acelea  nil  să  îna­
                                                                                                                                                        Pentru  România  şi  străinătate:
                   poiază.
                                                                                                                                                             Pe  an  16  franci.

         Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani


            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e     în    fiecare        Joi.
              D r.  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                     L a u r i a n  B e r c i a n


              3  Iulie 1866.                        le-am  cuprins  însă  în  notiţe  şi  rînd  pe  teaptă-te  Române",  care  făcea  o  impre­ au  căzut  la  primul  atac,  al  batalionului
                                                    rînd  le  voiu  publica.
                                                                           Bine  ar  fi,  ca  să  siile  foarte  bună  asupra  soldaţilor  noş­ I.,  care  fu  condus  la  asaltul  cu  bajo-
                                                    se  scrie  cât  de  multe,  căci  culese,  la  tri  şi  curajul,  apoi  entusiasmul  creştea,  neta,  în  urma  tacticei  usitată  în  armata
                                                    timpul  său,  toate  într’un  mănunchiu,  încât  cugetai,  că  înaintăm  la  atare  ce  austriacă.   Mai  multe  atacuri  şi  mai
              Mâne  să  împlinesc  37  ani  de  când
                                                    ar forma  adevărata istorie nepărtinitoare. paradă.  Nu  lipseau  glumele  împrumu­ mult  expus  au  fost  batalionul  3,  com­
         regimentul  nostru  de  casă  Nr.  64  Cari
                                                         Regimentul  64  înainte  de  răsboiu  tate  făcute  de  ficiorii  noştri.  Regimen­ paniile  13— 18.  Despre  aceste,  precum
         Alexander,  Grossherzog  von  Sachsen-
                                                    se  afla  în  Viena  şi  până  la  câmpul  de  tul  înainta  prin  holdele  cu  grâu  în  co­ şi  despre  conducerea  bună,  rea,  apoi
         Weimar-Eisenach,  acum  Freiherr  von
                                                    bătaie  a  mers  pe  jos,  pe  când  multe  loane  pe  batalion,  ear’  în  urma  noastră  despre  multe  bravuri  speciale  de  ale
         Mărtens,  înfiinţat  după  răsboiul  din
                                                    alte  trupe  folosiră  calea  ferată.  —   Dru­ spicele  rămâneau  culcate  la  pămănt. detajamentelor  acestui  regiment  vom
         anul  1859  din  cadrele  altor  trei  regi­
                                                    mul până la Gablencz şi Zwikau l-au  făcut     Am  suit  o  colină,  după  care  am  scrie  în  viitor.
         mente  ardelene,  au  primit  botezul  de
                                                    în  trei  săptămâni.   Acest  marş  a  ajutat   scoborît  în  alta  vale,  având  din  nou   Scopul  acestora,  după  cum  am
         sânge  pe  câmpul  Bohemiei  şi  aceasta
                                                    mult  la  oţelirea  trupei  şi  au  suportat   înaintea  noastră  un  deal  lipsit  de  ori  amintit  şi  la  început,  este  ca  s6  îm-
         cu  prilejul  bătăliei  decizătoare   dela
                                                    mai  cu  înlesnire  ostenelele  răsboiului,   şi  ce  cultură,  însă  cum  era  rîpos,  cu  prospetăm  aducerea   aminte  a  zilei
         Konigrâtz.
                                                    mai  cu  seamă  retirarea  pe  aceeaşi  dis­  mare  grăutate  puteam  înainta.  Lupta  de  3  Iulie  1866  care  cade  chiar  pe
               Bine  este  a  se  revoca  în  memo­
                                                    tanţa  a  făcut-o  regimentul  în  abea  7   curgea  în  toată  puterea în  spre  stânga  ziua  de  mâne.
         rie  acelor  puţini  combatenţi  de  atunci,
                                                    zile  în  urma  desastrului  suferit  de  ar­  dela  noi,  numai  după  ajungerea  pe
         cari  se  mai  află  în  viaţă,  precum  şi                                                                                                                        f i
                                                    mata  întreagă.
          acelora,  cari  azi  sunt  In  şirurile  acestui                                    vîrful  colinei  să  auzi  o  granată  şuerând
                                                         In  3  Iulie  firmamentul  era  des  de  pe  de-asupra  nostră.  Abea  acum  ne-am   Maghiarisare  pe  toată  linia.
          regiment.
               Celea  scrise  aici  sunt  întemeiate   dimineaţă  încărcat  cu  nori  grei.   Tru­ împărţit  în  tirailori  de  câte  o  jumătate
                                                    pele  îşi  vedeau  de  ocupaţiile  lor,  ce  de  compânie.
          pe  unele  notiţe  de  a-le  lui  Alexandru                                                                                         In  interesul  maghiarisării  firmelor
                                                    se  usitează  în  câmpul  deschis  şi  parte
          Savul,  cadet  în  regimentul  Nr.  64,  cari                                            Cu  acest  prilej  înaintând,  câteva  neguţâtoreşti,  comitatul  Borşod  a  făcut
          din  întâmplare  a  rămas  în  posesiunea   sub  corturi  improvisionate.   Nime  nu   jumătăţi  de  companie  au  fost  rupte  representaţie  cătră  dieta  din  Buda­
                                                    avea  idee,  că  încă  în  aceeaşi  zi  să  se
          mea,  ca  a  unui  camerad  al  său,  cu                                            de  cătră  grosul  regimentului  şi  cum   pesta.  Aceasta  scrisoare  arată,  că  me-
                                                    înceapă  răsboiu 1.   Se  aşezase  castroa-
          care  împreună  am  servit  în  acest  re­                                          nu  cunoşteam  bine  linia  duşmanului,  seriaşii-industriaşii  şi neguţătorii  folosesc
                                                    nele  cu  carnea  la  foc,  când  de  o  dată
          giment.                                                                             o  jumătate  de  companie  condusă  de  pe  lângă  limba  maghiară  şi  alte  limbi
                                                    să  aude  o  detunătură,  apoi  a  doua,  a
               Notiţele  sunt  conduse  în  limba                                             locotenentul  Horvath  a  fost  prinsă  de  străine  pe  tablele  lor.  —   Cum  unii  nu
                                                    treia  şi  mai,  multe,  toate  dela  aripa
          germână,  pentru-că  Savul  era  înainte                                            Prusaci.  Pe  la  ameazi  şi  până  cătră  1  se  folosesc  nici  decum  de  limba  ma­
          de  înrolare  absolvent  al  Ludoviceului   stângă  a  armatei.   S’a  suflat   alarm,   oră  era  lupta  încinsă  pe  toată  linia  ghiară,  ceea-ce  să  atribuie  indiferinţii
                                                    aproape  în  10  minute  regimentul  era
          din  Viena,  ca  atare  puţin,  ba  foarte                                          şi  ficiorii  erau  deja  dedaţi  cu  bubuitu­ şi unor prejudiţii  necualificabile.  —   Pro­
                                                    în  picioare,  gata  de  răsboiu.
          rău,  ştia  limba  sa  maternă.   Era  fiul                                         rile  asurzitoare  ale  tunurilor  şi  puş­  punerea  coramisării  astorfel  de  oameni
          dragomanului  austriac  de  Savul,  aplicat    Era  la  7  ore  dimineaţa,  o  ploaie  tilor.                                 sună:
          la  consulatul  din  Iaşi  şi  a  fost  crescut  cu  picuri  mari  cădea,  care  ţinu  până   In  urma  unei  conducerii  necores­  1,  Cetăţenii  supuşi  dării  de  câş­
          nemţeşte.  Tiner  cult,  pianist  rutinat,  cam  cătră  11  ore.  —   Bubuiturilor  de  punzătoare,  corpul  nostru  2  de  armată,   tig  clasa  III.)  cari  se  folosesc  afară
          în  urma  căreia  însuşire  aveam  Intrare  tunuri  nu  se  dădea  mare  atenţiune  la  care  opăra  la  aripa  dreaptă,  era aproape
                                                                                                                                        de  limba  maghiară  şi  de  altă  limbă
          la  multe  familii  distinse  din  Godoio  şi  început,  însă  preparările  să  dispuseră  să  fie  luată  (cuprinsă)  de  inimic  pe  din
                                                                                                                                        străină  p e  tablele  lor  (firme))  să fie   în­
          mai  târziu  în  reşedinţa  comitatului  Go-  pe  toată  linia.                     dărăpt.  Numai  atunci  şi  în  momentul   sărcinaţi  încă  separat  prin  lege  cu
          mor,  unde  eram  staţionaţi  după  66.        Regimentul  nostru  să  ţinea  de  cor­ ultim  s’a  dispus  retragerea,  care  a  mân­
                                                                                                                                        / o %   dare  de  întregire  (suplem entară).
               Cadetul  Savul  a  făcut  campania  pul    doi   de   armată,   ear’   Brigada  tuit  totul  de  nimicire  aproape  completă.
                                                                                                                                             2.  însuşi  prin  lege  să  se  decre­
          dela  încep it  şi  până  la  sfîrşit.   Repro­ consta  din  regimentul  nostru,  80  Holl-  Incunjurul  aripei  noastre  drepte  s’a  fă­
                                                                                                                                        teze  ,  că  negoţul  de  monopol  al  sta­
          ducătorul  acestor  evinimente  abea  la  stein,  un  batalion  de  venători  nr.  23,  cut  la  disposiţia  comandei  principelui
                                                                                                                                        tului  (cârcimă)  sare,  tăbaC)  şi  timbre)
          23  Iulie,  ziua  ultimului  atac  avut  la  o  baterie  cu  tunuri.  Comandantul  Bri-  moştenitor  din  Prusia,  care  înainta  ne­
                                                                                                                                        să  se  deie  numai  acelor  cetăţeni,  cari
          Blumenau,  aproape  de  Pojon,  am  so­ gadei  Br.Safran  dete  comanda de  „marş  văzut  cu  trupele  sale  împrejur  de  noi.
                                                                                                                                        posed  limba  maghiară  şi  sunt  în  stare
          sit  la   regiment.   Tot  ce  am  auzit înainte".  Aşa  înaintam  cu  marşul  „Deş-     Cei  mai  mulţi  feciori  de  ai  noştri
                                                                                                                                        a  servi  m uşterii  în  aceasta  limbă.
                                                    nopolei  (1453)  Grecii  imigrează  în  mare  nu­  Elementul  slavon împuţinându-se, n’avea  nî  ţară  se  produce  un  curent  literar  pentru
                  F01Ş0 ARA                         măr  in  ţările  române,  ca  în  unele  cari  p’a-  cine  să  mai  predea  iimba  slavonă  în  şcolile  redeşteptarea  conştiinţei  noastre  naţionale.
                                                    ceste  timpuri  se  găsiau  în  lupte  cu  Turcii,  de  popie.   Grecii  nu  voiau  să  se  ducă  la  Originea  romană  a  poporului  român,  unita­
                                                    întocmai  ca  părăsiţii,  cari  perzănd  un  corp'  bisericile  sărace  de  la  ţară,  ocupând  tot  lo­  tea  neamului  şi  stăruinţa  lui în  Dacia  traiană:
                    româna  —                       aleargă  şi  se  acaţă  de  altul,  ei  găsiră  aci  un  curile  grase  de  pe  la  bisericile  din  oraşe  şi  iată  cele  3  idei  fundamentale  ale  românis­

                         şi  mrîuririle  streine.   nesecabil  izvor   de  speculă  şi  de  câştig.  mănăstirile  bogate.   Eram  ameninţaţi  a  nu  mului,  cari  fură  aduse  la  lumină  şi  susţinute
                                                    La  sfinţirea  mănăstirii  Curtea  de  Argeş  slu­  mai  avea  preoţi,  cari  să  săvîrşească  cele  re­  de  cronicarii  secolului  XVII,  între  cari  cităm
                                                    jesc  1.000  de  preoţi,  mulţi  veniţi din  răsărit,  ligioase  la  ţară.   In  faţa  acestei  primejdii,  mai  de  seamă  pe  Grigore  Ureche,  Miron
                          (Urmare).
                                                    astfel  că  încă  de  la  Neagoe  Basarab,  Grecii  Mateiu  Basarab  şi  Vasile  Lupu  pun  să  se  Costin  şi  Dimitrie  Cantemir.   Din  cunoştinţa
               Însemnatul  fapt  al  Introducerii  limbii  se  Încuibează  din  ce  în  ce  mai  mult  în  mă­  tipărească,  în  tipografiile  înfiinţate   de  ei,  lor  au  eşit  alte  trei  idei,  din  cari  Românii
          române  în  locul  celei  slavone,  se  face  din  năstirile  ţării,  ear  pe  timpul  lui  Mateiu  Basa­  cărţi  bisericeşti  în  limba  românească,  pe  cari  îşi  constituiră  un  ideal:  eşirea  din  starea  în­
          cause  deosebite  la  Românii  de  peste  munţi  rab  şi  Vasile  Lupu,  în  mare  parte  călugării  preoţii  români  n'aveau  nevoe  să  o  mai  În­  josită  în  care  ne  găsiam  pentru  a  ne  face
          şi  la  acei  din  principate.            slavoni  sunt  înlocuiţi  cu  călugări  greci.  veţe  pentru  a  o  înţelege.   Mai  presus  de  demni  de  strămoşii   noştri,  unirea  Intr’un
               Peste  munţi,  Saşii,  primind luteranlsmul                                    toate  nu  trebue  să   uităm  că  pe  lângă  singur  stat  a  tuturor  Românilor,  resleţiţi  de
                                                         Limba  lor  se  întinsese  asa  de  mult  la
          şi  voind  să  întoarcă  la  a  lor  credinţă  şi  pe                               aceste  trebuinţe  neapărate,  limba  română  îşi  vremuri,  şi  dreptul  ce  avem  asupra  acestor
                                                    noi,  In  cât  Paul  de  Alepo,  secretarul  patri-
          Români,  pun  de  traduc  pe  româneşte cărţile                                     pregăteşte  terenul  la  noi  şi  prin  deşteptarea  pământuri  ca  adevăraţii  lor  moştenitori.
                                                    archului  Macarie  din  Alexandria,  ce  venise
          lor  sfinte  şi  le  impun  Românilor.   Deci  pro­                                 naţională  a  noastră.   Deja  în  1577,  Coressi         (Va  urma).
                                                    după  milostenie  în  ţările  Române  pe  timpul,
          paganda  luterană  fu  causa Introducerii limbei                                    tipărind  Psaltirea  în  iimba  românească  zice,
                                                    lui  Mateiu  Basarab  şi  Vasile  Lupu,  ne  măr­
          române  în  locul  celei  slavone  peste  munţi.                                    că  a  tradus-o  »ca  să  fie  de  învăţătură  tutu­
                                                    turiseşte  că  el  aci  la  noi,  s’ar fi Întărit  foarte                                         Sfaturi.
          Dincoace,  Ia  noi  însă,  altele  fură  căuşele  ce                                ror  Românilor*  ;  ear  Metropolitul  Varlaam,
                                                    mult  în  cunoştinţa  limbei  greceşti  pe care  nu
          înlesniră  furşiarea  limbei  române  pe  pămân­                                    în  a  sa  carte  românească  de  învăţătură,  (Iaşi   Văpselc  pentru  podele.  Adunăm  cât
                                                    o  prea  ştia  d’acasă.                                                             de  multe  coji  verzi  de  nucă,  le  lăsăm  gră­
          tul  ei  natal.                                                                     1643)  spune  că  a  compus  cartea  »ca  să  fie
                                                         Pentru  pregătirea  preoţilor  era  nevoe                                      madă,  p.ână  putrezesc,  apoi  le  ferbem  bine,
               Aci  în  locul  înrlurirei slave o  alta  căuta                                de  învăţătură  pentru  toată  seminţia  romă   le  strecurăm  şi  cu  aceasta  zamă  văpsim  po­
                                                    ca  viitorii  apostoli  ai  creştinismului  să  fie
          a-şi  lua  întâietatea,  înrîurirea  grecească.   Şi                                nească*.                                  delele  de  două  ori.  Până  nu  s’a  sbicit  le
                                                    cunoscători  în  ale  slavonei.  învăţătura  se
         dup&-cum  este  ştiut  că  atunci  când  doi  se                                          Astfel  limba  română  luă  locul  celei  sla­  ungem  cu  uleiu  de  in.  Podelele  să  fac  foarte
                                                    dădea  la  câţi-va  ucenici  de către vre-un preot                                  frumoase  şi  văpseaja  ţine  mult.
          ceartă  al  3-lea  câştigă,  tot  astfel  din  lupta                                vone,  însă  numai  în  bisericile  sărace,  pe               *
                                                    sau  dascăl  mai  cărturar  de  la  vre-o  biserică.
         dintre  slavonism  şi  grecism,  limba  română                                       când  în  cele  bogate  fu  înlocuită  peste  tot
                                                                                                                                             Dă  copilul  tău  la  vre-un  meşteşug, care
         câştigă  în  puteri,  urzindu-şi  pânze  mai  te­  Locul  unde  se  Impărţia  această  învă­  cu  greceasca,  ce  se  ridicase  din  ce  în  ce   este  una  din  cele  mai  preţioasă  averi  şi  co­
         meinice  în  plutirea  ei  cătră  adevăratul  lîman  ţătură,  era  vara,  tinda  bisericii;  ear  iarna,  mai  mult.   Ca  o  sfidare  a  predomnirei  sla-  mori,  pe  cari  le  putem  lăsa  copiilor  noştri.
         al  românismului.   După  căderea  Constanti-  probabil  casa  preotului  Însuşi.    vonismului,  cu  Introducerea  limbei  române
   1   2   3   4