Page 2 - Activitatea_1903_07_25

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 25

j . Cele cuprinse sub p. /., s i se lare. Am dori să-i auzim glasul şi în Proprietatea mare s’ar putea folosi usitată în America de nord, Germania,
extindă şi asupra acelora, cari pres­ congregaţie în acelaşi ton şi jargon de secere numai unde are la disposiţie Ungaria, Rusia, cu deosebire acolo,
tează servicii spirituale, advocaţi, me­ precum şi scrie. multe braţe ieftine, sau că pe timpul unde este lipsă de braţe. In Banat şi
dici etc., dacă afară de limba maghiară La fine îşi trage seama şi nete­ secerişului vin cete de secerători am­ Ungaria de sud aproape tot grâul şi
mai folosesc pe firm ele lor şi altă zeşte pe foişpan cu cuvinte măguli­ bulanţi din alte regiuni şi ţări, şi iau orzul se coseşte numai cu coasa împe­
limbă. toare. lanurile de secerat în acord. Acest decată. La noi însă ea este mai puţin
In numărul 3 pune la cale ins­ sistem este foarte usitat şi se practică usitată. Cu coasa împedecată putem cosi
Intoleranţa oficioasă. trucţiunea publică şi strigă asurzitor pe o scară întinsă în toate ţările. To­ pe zi la cerealele de toarnă 0,5— 0,75 ha,
după şcoală de stat. Impută tuturor ne­ tuşi darea secerişului în acord nu este la cerealele de primăvară 0,63— 0,95 ha.
O foaie din comitat este plină de prevăzătorilor de până acum şi descrie de recomandat, fiindcă ei ca să termine Cu coasa împedecată tăiem buca-
primejdia la care este expusă ca 2— 300 mai curând şi să câştige mult, seceră
amărăciune, că Rdbi din D eva n a fo s t tale în două moduri: sau dela semă­
familii maghiare din Haţeg şi jur faţă şi noaptea pe lună, dimineaţa pe rouă,
invitat la masa ce s'a dat în onoarea nătură în lături, şi punându-le în brasde,
de cele 20— 30 mii străini (?!) cari pe ploaie etc. şi grăbindu-se să lucreze
Archiducelui Iosif, când visită honve- sau cătră semănătură, şi atunci răzimăm
cochetează cu vecinii de cătră miază-zi. mult, ei lucrează rău, şi după ei, rămân
zimea de aci. Vice-comitele a pus vina plantele tăiăte de cele ce stau în pi­
Arată cum toţi Ie-a promis câte o mulţime de spice, ear’ bucatele sece­
pe primarul oraşului, acesta sâ scuză, cioare, pentru ca ele să nu se încurce
şi mai câte, fără de-a şi împlini. Sunt rate ude să încing apoi şi cresc în
că el nu a avut nici un amestec la şi nici să se scuture lovindu-se de
compunerea listei onoraţiorilor, de oare-ce sătui de promisiuni goale. La fapte! clăi. Ca să nu se întâmple aceasta, ei Pământ- (Va urma).
vice-comitele a aplacidat’o şi măiestrul la fapte! ar trebui des controlaţi, şi suprave-
Adecă „Kozârdek" caută să ajungă ghiaţi de aproape. Şi earăşi ca să-i
de curte a trimis-o la cei invitaţi.
stăpâni, cei 2— 300 inşi, pe cei 20— 30 plătim în bani cu ziua, încă nu este
Casus beli/ Să întreabă acum cine Prospectele secerişului.
este autorul ofensei? Cui are s i mul­ mii de cetăţeni. Ce mai Kdzdrdek!! consult, fiindcă ei nu lucrează în de
ajuns; aşteaptă numai ca să le treacă
ţumească comunitatea izraelită acest
E C O N O M I E ziua. Şi într’un cas şi altul, controlul Atât în Europa, cât şi în America
afron ? Aşa se crede, că persoana Ra­ de nord să poate deja prevedea resul-
de aproape este foarte necesar.
binului nu intenţionat s’a omis, pentru-câ tatele secerişului din acest an. Luat şi
el este aşa un patriot, aşa o indivi­ Recolta cerealelor. La rapiţă şi alte plante uleioase, privit peste tot ţările producătoare, apoi
cari ziua pe căldură să desfac şi se
dualitate onorifică, ca şi ori care re- nici una nu va ajunge la resultatul
desghioacă uşor, este mai avantagios
presentant al altor confesiuni. Pentru
(Urmare). anului trecut. In Francia sunt de prospete
ce au procedat astfel conducătorii co­ să le secerăm noaptea pe lună şi di­ mijloc, în Germania de nord semănăturile
Cu secerea firele se aleg bine, se mineaţa şi seara pe rouă, ear’ lucrăto­
mitatului, ca în era aceasta »liberală« sunt slabe, în o parte însemnată a Ru­
descurcă unele de altele şi se taie rii în ameaza mare să se odichnească,
s i ofenseze în aşa mod brusc pe stîlpii siei încă nu sunt mulţumiţi cu semănă­
uşor fără de a se scutura prea tare căci rouă şi ploaia să strecoară mai
nu cei mai r ii ai dinastiei?... Conce­ turile, România şi celelalte state Balca­
sau de a încurca firele deja tăiate, ci uşor printre tecile ei, decât printre
tăţenii izraeliţi au rispuns cu aceea, că nice se aşteaptă la o recoltă slabă,
ele se arangează şi depun frumos spic spicele şi paiele de cereale. De aseme­
unii au dat jo s treicolorul de p e căsi. abea de jumătate.
la spic, şi cotor la cotor, ceea ce la nea vom secera noaptea pe lună şi
Deocamdată aşa şi-au exprimat sim­
treeratul cu mlăciul sau călcatul cu atunci când tecile ei sunt prea trecute, Ce priveşte prisoasele anului trecut,
ţămintele. Dar unde duce aceasta po­
vitele, înainte vreme usitate peste tot, de să scutură în căldură mare. acelea le-au consumat recolta slabă din
litică comitatensă? Ce cugetă prea cin­
era de mare importanţă sau absolut Cu mult mai spornic şi mai eftin anii precedenţi răi, încât foarte puţine
stitul nostru vice-comite cu inaugurarea
necesare. Astăzi însă, unde treeratul decât seceratul cu secerea, ne vine co­ bucate vor rămânea în magazine. Cu
politicei de om itere a ajunge? Şi oare
se face mai mult cu maşinile, cari situl cu coasa simplă sau cu coasa toate aceste piaţele internaţionale de
acceptează şi mai mult cinstitul comite-
ajung şi treeră spicul ori şi unde s’ar împedecată, cu care încă putem aduna bucate îngrijesc tare puţin aprovisiona-
suprem aceasta direcţiune păgubitoare,
afla el în snop, ea şi-a perdut mult spicele şi paiele binişor şi economisim rea, ce s’ar aştepta dela cei chemaţi.
care până acum nu s’a usitat?
din importanţa ei de odinioară. Seee- din timp şi spese. Coasa simplă la re­ Chiar şi prospectele din ţeara
Aşa zice proverbul, că cui îi dă
rea a rămas absolut indispensabilă nu­ colta de cereale nu se întrebuinţează noastră, în urma ploilor din luna Iunie,
D -zeu oficiu, pe acela îl provede şi cu
mai pe terenurile, unde holda este de decât numai la orz şi ovăs, când aces­ sunt slabe; pe multe locuri să iveşte
mintea recerută. Maşter a pr’ocedat de
tot căzută şi culcată la pământ sau tea sunt prea mici, de nu le putem deja rugina. Un expert ecenom dela
altcum şi D-zeu cu comitatul nostru,
încurcată şi invescută cu burueni şi lega, apoi la meiu, mazăre, linte, mă- noi afirmă la positiv, că semănăturile şi
până acum am ştiut însă că întunere-
măzăriche, încât cu maşina sau coasa, zâriche, sămânţa de trifoiu, şi lucernă agrii lucraţi rău şi fără multă trudă,
cul, intoleranţa confesională, nu a cu
nu o putem descurca şi tăia. etc., adecă la toate acelea plante, pe vor fi mai bune ca cele lucrate bine
prins pe cei dătători de ton ai comi­
Deşi tăiatul cu secerea este foarte cari de obiceiunu le legăm. şi corăspunzător.
tatului. încheie apoi cu provocări la pa­
uşor, totuşi fiindcă de-odată nu putem Totuşi pentru cositul bucatelor, la
triotismul dovedit de atâtea ori. —
cuprinde cu ea şi tăia multe fire, ele coasa obicinuită, de ordinar se mai
Oare noi aşa facem?! Michail Jurevici Lermontov.
trebuesc adunate şi învăluite într’un adaogă o mică greblă cu 2— 3 colţi
mănunchiu mare, pentru a nu perde de câte 20— 30 cm. lungime, sau nişte
0 nouă foaie polilioă.
mult timp cu depunerea continuă a beţişoare de lungimea coasei, cari au Michail Jurevici Lermontov, celebru ro­
lor. Invălitul şi formarea mănunchiului, menirea ca să prindă şi adune paiele mancier şi poet rus, s’a născut la Moscova
„Kdzdrdeku să cheamă o foaie la 2 Octomvrie 1814 şi a murit în Caucas
se face cu mâna stingă prin aceea, că . tăiate de coasă, pentru a le pune pale
nouă săptămânală, ce apare în Haţeg, cu policele sau degetul cel mare dela fără de a le încurca. la 15 Iulie 1841.
redactată de Dr. Nagy Ignâcz. Am mâna stângă, tragem paiele tăiate din Coasa astfel garnisită o numim de El şi-a perdut mama ca copil încă şi
bunică-sa îl luă la dânsa spre a-1 creşte: dar’
primit deja trei nri până acum. nou peste cele mai vechi, pentru a le obiceiu coasa cu greblă, său coasa îm­ văzând sănătatea şubredă a nepotului ei, îl
In primul număr sub rubrica „D es­ ţinea laolaltă şi dacă nu le putem cu­ pedecată. Ea este nu numai mai grea, duse la vârsta de 11 ani în Caucas, ale că­
făşurarea stindardului‘ se presintă pu­ prinde cu mâna, pe când în mâna decât coasa simplă, ci şi mult mai rui privelişti măreţe şi sălbatice îl impresio­
blicului, ca şi care va lupta numai atunci, dreaptă purtăm secerea şi cu ea tăiem. greu de umblat şi cosit cu ea, şi re- nară adînc.
dacă lucrurile nu vor merge corect şi Invălirea mănunchiului este partea cea cere un lucrător încercat şi inteligent. După un an de zile el se întoarse la
Moscova şi fu dat în internatul unui liceu,
patriotic. Arată că cu mandatele de mai dificilă la seceratul cu secerea. Se­ De aceea nu ori şi cine poate cosi cu
unde stătu patru ani, fiind remarcat pentru
deputaţi să face monopol în cele pararea firelor din cele încurcate ce coasa împedecată In schimb însă sunt ciudata-i fire şi trufaşa-i sinceritate.
şase cercuri ale comitatului, întru­ voim a tăia, se face totdeauna cu lucrători, cari îţi strîng şi depun tot La 1832, în urma unei isprăvi studen­
cât sunt cucerite toate numai pentru secerea şi cu mâna stângă numai le aşa de bine bucatele cu coasa împede­ ţeşti, fu silit să părăsească universitatea din
anumite familii. Semnalează primejdia ţinem pentru a le putea reteza dela cată ca şi din secere. Moscova şi plecă la Petersburg, unde întră
ce-i aşteaptă, dacă nu se vor îngriji, basă. Fiindcă la cosit cu coasa punem îritr'o şcoală militară. După doi ani ieşi cu
grad din şcoală, fiind cunoscut prin câteva
ca în listele electorale să nu fie sus- Un mare inconvenient al secera­ în mişcare şi ne servim de amândoue
piese »murdare«, când un succes neaşteptat
cepuţi câţi toţi, (auzi acolo 1 oare-cari tului cu secerea este puţinul spor ce mânile şi de întreagă forţă musculară îl îndrumă de odată pe făgaşul literaturei.
sunt câţi toţii aceia? nu cumva moşte­ avem la muncă, căci un om mare d’a- a corpului uman, putem să tăiem cu Unul din conşcolarii lui îi luase manuscrisul
nii autochtoni 1 pentru-câ câţi traficaşi bia seceră pe zi cu secerea 11/ 2— 2 ea de-odată şi pe zi mai mult de­ Kagi-Abrek şi-l tipări cu numele autorului.
şi cârcimari sunt deja alegători?!) In clăi de bucate (40— 60 snopi), şi ca să cât cu secerea. Grâu, orz, ovăs şi în­ Lermontov, încurajat, începu să scrie
articlul „Memento“ trage luarea în samă secere un hectar de loc îi trebueşte doituri toate pot fi cosite cu coasa îm­ composiţii remarcabile: ca Mascarada, Melo­
dia evreească, Gladiatorul murind, Ruga că­
a izbândei dela Dobra, totodată trage 10— 15— 20 zile; ear’ la rapiţă şi la pedecată, pentru ca să poată fi legate
lătorului, etc.
clopotul cel mare ca de foc, să îngri­ alte plante oleioase, un om poate se­ în urmă. Săcara este însă mai bine, să
Tristul sfirşit al poetului Puşkin făcu
jească toţi cei chemaţi, căci primejdia cera câte 0,15— 0,3 ha pe zi. o tăiem cu secerea sau cu maşina, decât pe Lermontov să scrie o poesie asupra mor­
bate la uşe. In nr. 2 luptă pentru De aceea seceratul cu secerea re- cu coasa împedecată, din causă că pa­ ţii lui, în care atacă pe membrii familiei im­
dreptul de vorbire liberă. Mânecă dela cere mult timp şi ne vine foarte scump. iele ei sunt prea lungi, şi cu coasa periale.
ultima adunare comitatensă, in care Ea să potriveşte mai mult pentru pro­ chiar împedecată fiind, nu le putem El fu arestat şi trimis în Caucas într’un
regiment de dragoni. Acest surghiun îl tăcu
corniţele suprem a detras cuvântul prietatea mică, care are puţin de se­ mâna înainte de ajuns şi să le depu­
celebru. Poeziile sale erau citite pe între­
unui jude regesc, pentru-că s’a încume­ cerat şi ţăranul o poate face cu mem­ nem fără ca să se încurce.
cute , ear el fu socotit ca urmaşul lui Puşkin.
tat a polemiza cu preşedintele — foiş- brii familiei sale, sau acolo, unde sunt Cu coasa împedecată câştigăm In Caucas el scrise frumoasa-i poemă
pan — vorbeşte scriitorul ca de-a că­ multe braţe şi ieftine. enorm din timp şi spese. Ea este foarte Diavolul, compuse Megri şi tot acolo găti