Page 2 - Activitatea_1903_08_30

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 30

în parlamentul maghiar, trimiţând acolo pe curat naţională maghiară; că parlamentul cu proprie strada Ciocrac Nr. j 2. curate şi nevătămate şi pentru partea avisat
Aurel Vlad, pentru-că acest domn (faţă cu purtarea sa imediat i-a resturnat declaraţiu­ Casa e încungiurată de toate laturile cu şcolarului el e responsabil.
care partidul poporal a dovedit surprinză­ nile şi de alt-fel nesincere. Să o ştie, că şi curte şi grădină, cari earăşi se mărginesc cu 4) Fie care şcolar e dator a îngriji de
toare simpatie, ceea-ce caracterisează partidul alegerea lui au ajutat-o nişte împrejurări de­ grădinile vecinilor, prin urmare e situată la curăţenia sa şi de a veştmintelor sale.
poporal şi nu face decât să ne întărească în parte de personalitatea lui. Că nu şi-a des- un loc plăcut şi higienic. 5) Scuipatul prin odăi şi pe galerie,
vechile noastre opinii despre el) peste tot descoperit programul asta face să crească Museul (sala de învăţământ) şi dormi­ afară de scuipători, e interzis.
n'a aviit nimic de spus, şi rămâne o simplă neîncrederea faţă cu el şi să-şio însuşească toarele vor fi în catul I. — Plata la lună 6) In internat trebue să existe o cură­
taină, de ce a şi vorbit? (Răsumându-i vor­ şi aceia, „cari au avut intenţiuni curate faţă pentru întreagă întreţinerea în Internat a ţenie exemplară, de aceea nu e permis a
birea încheie): cu întreprinderea lui". Individualitatea lui unui şcolar va fi numai de 40 coroane, plă­ murdări sau vătăma păreţii, mesele, scau­
— Cu aceasta s’a pus pe bancă dl Vlad simpatică nu se va putea validita, decât atunci, tiţi aticipativ. nele din internat. Asemenea nu e permis a
şi îndată s’a convins că dieta maghiară nici când se va şti, că principiile îi sunt con­ De oare-ce numărul inrernistilor e li- se arunca pe jos rămăşiţe de fructe, hârtie
t
de cum nu se sparie de ameninţarea lui, că gruente „cu ninuinţele naţionale maghiare mitat, mă rog ca anunţările de primire în In­ etc. Acestea se vor arunca in un loc anume
vor mai ajunge alţi mulţi deputaţi de naţio­ Hazânk. „După pausă Aurel Vlad pri­ ternat si se facă la subscrisul cel mult până destinat.
nalitate valachă în parlament, pentru că a mul deputat de naţionalitate română, într’o la iţ August a. c., ca să pot comanda mo­ 7) Obiectele internatului, ruinate sau
biliarul necesar până la începerea anului stricate din nebăgare de seamă sau din pe-
luat cuvântul Râtkay L. care a redus la ade­ vorbire, scută, goală, a pretins dela guvern
şcolar. tulanţă, se vor repara sau face din nou de
vărata sa valoare declaraţiunile lui Vlad şi executarea legii de naţionalităţi. Deşi a de­
de alt-fel a învitat pe Valachi să poftească clarat, că a venit în dietă pe basa unui nou Condiţiuni de primire. cel ce a făcut paguba.
8) Fie-care şcolar din internat e dator
numai în dieta maghiară, a schimba idei, program nici cu un cuveni nu s’a declarat 1) Pentru întreagă întreţinerea (viptul
a primi inspecţia când îi vine rândul. Inspeţia
pentru-că lucrul acesta e fără îndoială cu asupra programului siu, deşi cu de-adinsul adecă dejunul, prânzul, ojina şi cina, spăla­
se începe după terminarea prânzului şi durează
mult mai cinstit decât a merge în străinătate i-se cerea aceasta din toate părţile”. tul, cuartir şi luminat până la 10 ore seara)
şi a spune acolo neadevăruri despre apăsare se va plăti de elev anticipativ câte 20 fi. v. până în ziua următoare pe acel timp.
> Magyar Hirlap«. „Om nou, numai
şi decât a să alia cu Liga din Bucureşti*. a. == 40 coroane. Şcolarul de inspeţiune îngrijeşte pentru
în săptămâna trecută i-s’a presentat mandatul susţinerea curăţeniei şi va fi dator sub res-
2) Pentru saltaua de paie întocmită
»Fiiggetlen Magyarorssâg«. »După pausă în cameră şi vorbirea i-a fost întimpinată cu ponsabilite a duce în îndeplinire cele de
anume pentru paturile de fier din dormitoare,
a urmat un episod delicios pentru cei-ce au mare interes. Cu toate că da avut nimic ce sub p. 13 şi a îngriji de obiectele din
se plătesc la intrare odată pentru totdeauna
simţ pentru picanteriile politice. Vlad Aurel, spune. Nici n’a spus nimic, şi tocmai pentru aceea museu.
trei coroane.
primul activist după timp îndelungat, a pă­ pagubă, că prea stimaţii domni deputaţi au 10) Interniştii sunt datori a se ţinea de
şit azi în acţiune. Am aşteptat lup, dar el conturbat cu întreruperi acest debut, căruia 3) Fie-care şcolar trebue să aibă rufă- următoarea ordine de zi:
s’a dovedit fieară de un fel cu mult mai numai chiar întreruperile i-au dat un cuprins. ria de lipsă, vestmintele de pat (perină, cear­ a) Sculatul in lunile de earnă va fi la 6
ceafuri, plaponă (ţol) şi o velniţă pentru aco­
blând de cât aeela. Program politic întru E caracteristic pentru pătrunderea de mare ore, eară vara Ia 5 ore a. m.
perirea patului şi cel puţin 4 ştergare şi 2
adevlr nici nu a dat\ în vorbirea sa de abia bărbat de stat a presidentului, contele Aponyi, b) După sculat, spălat şi îmbrăcat, fie­
şervete, precum şi perii pentru vestminte şi
i/a ceas a atacat sistemele de guvernare de că în mod fin a şi dat casei a înţelege acest care internist îşi va aşterne patul seu.
ghete.
până acum. A condamnat pasivitatea de pană lucru, provocând pe deputaţi ca să asculte c) La 61/a dejunul, după care urmează
aci, dar pentru aceea nu şi-a desfăşurat punc­ pe orator fără a-1 conturba...” 4) Fie-care şcolar trebue să aibă o lă- plecarea la şcoală.
tul slu de vedere activist*. diţă sau cufăr cu cheie pentru păstrarea ru-
»Magyar Nemzet«. (Semioficios). „Casa d) Dela 121/*—1 oră prânzul.
feriei etc.
Intr’alt loc aceeaşi foaie apreciază astfel a ascultat cu mare atenţiune vorbirea înce­ e) Dela 1—V j% liber.
5) Toţi şcolarii la Intrare în internat
vorbirea d-lui Vlad: pătoare a tinărului deputat, care a constat f) Dela l 1/*—3 ore p. m. silenţium
vor subscrie o declaraţiune prin care declară,
A spus o vorbire scurtă de o jumătate numai din câteva fragmente de idei. . . . pentru aceia, cari nu vor avea în acest timp
că cunosc regulamentul acestui internat şi se
de ceas, în care cu limbaj unguresc destul prelegere etc.
vor supune tuturor disposiţiunilor din el fără
de bun şi cu o înferbinţeală ce-1 caracteri­ „Casa a respins cu întreruperi unele nici o contrazicere. g) Dela 3 —5 liber.
sează a declarat, că faţă cu actualul guvern părţi ale vorbirei, dar sgomotoasă şi energică 6) Părinţii vor da o declaraţiune prin h) La 5 ore ojina.
nu are încredere. Casa a aşteptat cu mare a devenit respingerea, mai ales din partea i) Dela 5J/S—7 ore silenţium.
care constată, că fiiul lor a Intrat în internat
interes vorbirea lui Vlad, pentru-că fie-care partidului liberal, atunci când vorbitorul des­ j) Dela 7—71/a ore cina.
cu ştirea şi învoirea lor şi că se vor sili a
credea, că noul deputat va expune un pro­ făşura, cum că într’o ţeară liberală fie-cine . k) Dela 71/a—9 silenţium.
plăti anticipativ taxa lunară, precum şi îm­
gram, în care se vor limpezi acele tendinţe are dreptul de a forma partid conform con­ /) La 9 ore rugăciune şi mergerea la
prumuturile făcute de fiiul lor la susţinătorul
şi principii politice, pe basa cărora activiştii vingerii sale, ori care ar fi aceea, fiind-că le­ culcat.
internatului aici în Braşov la cas că acesta
să gătesc a pătrunde în parlament, şi pe gea garantează acest drept... 11) Fie-care internist e dator a păzi
are o împuternicire specială dela părinţi de
cari presa şi opinia publică română le-a în­ Acestea protestări foarte motivate au a da bani cu Împrumut fiiului lor. împrumu­ liniştea cea mai mare în timpul de silenţium
curcat grozav în cei din urmă 5 ani. Vorbi­ scos încâtva din ogaşe pe ti nărui vorbitor a se supune ordinului prefectului de museu.
turile făcute de şcolari la susţinătorul inter-
rea lui Vlad n’a satisfăcut aşteptărilor legale de a naţionalităţilor; el a voit să se ajfrere 12) Interniştii, cari vor conturba li­
ternatului se vor petrece de şcolari în 2 con-
de ea, ba şi cu maniera sa de a vorbi contra lor, zicând că el întru adevăr să de­ niştea din museu sau dormitor, sau cari
dice (una se păstrează de elev şi alta de
deputatul român a arătat mai mult, că doară clară de bun patriot. Pentru partida liberală vor lucra contra disposiţiunilor din acest
susţinătorul internatului.) In acestea condice
nici da voit sl spună chia ceea-ce a spus, a fost în tot caşul onorifică conclusia vorbi­ Regulament, la intrevenirea mea, se vor
şcolarul e dator a petrece ociectul pentru
s’a confundat şi s’a încurcat in băsada sa. torului că nu e de acord cu ea şi nu poate arăta direcţiunei sau profesorului de clasă.
care s’a făcut împrumutul.
Aserţiunile lui au fost vechi frase banale, sprijini pe d. prim-ministru”. 13) Interniştilor în timpul liber li-e
R egulam ent
cari au rlsunat fără ori ce efect şi pe cari Cine doreşte să cunoască exact vorbirea permisă eşirea din internat, numai aceasta
în aceeaşi formă le-au spus şi alţii altădată. dela 8 Iulie, să recapituleze „Orszdggyiilesi pentru internatul elevilor dela şcoalele române ort. trebue anunţată mai întâiu gazdei.
res. din Braşov,
Vlad însă s’a putut convinge din prilegiul firtesitd” dela 9 Iulie, supliment la „Buda- 14) începutul silenţiumului şi înceta­
vorbirei sale de azi, că ce cunoştinţe de pesti Kâzlony” nr. 154. 1) Şcolarii din internat se vor plasa în rea lui se va anunţa de prefect cu clo­
drept public nereale a avut asupra puterii museu şi dormitor, încât va fi cu putinţă, poţelul.
— KD+—
naţionale maghiare şi că cât de mult a greşit după categoria şcoalei şi după clasa în care 15) Timpul de silenţium se va petrece
în aprecierea stărilor politice ungureşti, când Un internat în Braşov. se află. în museu în cea mai perfectă linişte, învă­
cu o superficialitate copilărească a atins ches­ 2) Fie-cărui şcolar la întrare în internat ţând, cetind etc.
tiuni, cari pretind studiu mai îndelungat şi Cu ştirea şi învoirea On. Direcţiuni a i-se avisează locul în museu şi dormitor, pre­ 16) Interniştii, cari vor lua meditaţie
pregătire mai serioasă11. şcoalelor medii, subscrisul sunt decis a des­ cum şi locul pentru cufăr, lădiţă, etc. Locul în irtternat, în timpul liber vor refera.
In restul entrefiletului i-se spune lui chide im Internat, cu începerea anului şcolar avisat numai cu ştirea şi învoirea subscisului 17) Directorii şcoalelor medii şi popo­
Vlad, că s’a putut convinge, că în dieta un­ 1903—4, pentru elevii dela şcoalele centrale se poate schimba. rale, profesorii şi învăţătorii dela şcoalele
gurească nu se poate validita decât politica române ort. răs. din Braşov, în casa mea 3) Obiectele internatului au să se ţină centrale române ort. răs. din loc, alte auto-
Cântarea morţii triste s’aude ’n bubuire, Stăm gata. îmi luasem şi apă şi mâncare, Mărăcineanu, Şonţu, stau gata de atac.
In ţipătul urgiei şi-a lumii în peire, Trist aşteptam pe gânduri gornistul de plecare. — »Acuma Mătrăgună să mi te faci copac!..«
înaintăm cu pază, săpend din greu la şanţ; Tăceam cu toţi în fronturi. Nu se auzia o vorbă; Tot şirul strigă: ural.. Şi ’naintam cântând,
Ades rănit de moarte, cădea un dorobanţ... Cartuşe pe trei zile avem la noi în tolbă. Nu ne pasă de moarte, avem un singur gând:
Voinic era duşmanul şi priceput la toate; Dac’am scăpa de moartei La gândul mîntuirii, * Mai bine morţi cu cinste in luptă ’nverşunată,
Dar cu Curcanul nostru, nici leul nu se poate Senină mi-era faţa de farmecul iubirii. *De cât s’avem pe frunte a mişeliei pată/..«
Să se măsoare ’n luptă... îmi fulgeră prin minte icoana mamei mele;
Ear floarea mea gătită cu salbă şi mărgele,
Ploua. O ceaţă deasă ni s’aşeză în cale.
Miratu-s’a ’mpăratul îmi răsări în faţă, frumoasă ca o zînă: Se auzia în fronturi cânt, chiot şi urale.
S’au minunat străinii ce liu are Carpatul. Cânta, torcând cU jale din furca ei de lână, — »Băeţi,tot după mine» — striga Mărăcineanu.
Dar mulţi din noi periră — căzut-au mulţi tunari, Ce parcă ’n brîu o prinse... Dar din visarea mea, Darvai! un glonţ străpunse de moarte Căpitanul...
Peri* şi Stan şi M itru şi mulţi alţi Câciulari. A trâmbiţii strigare mă deşteaptă îndată, Urlam nebuni de furii, loviam fără cruţare,
Carîmb rănit de moarte zăcea în nesimţire, Şi mă trezii pe cale spre Gxiviţa turbată. Lăsând în urma noastră pe Turc fără suflare.
De el în vălmăşeală dăduiu din fericire; Făcui plin de nădejde prea sfîntul crucii semn; Ca fulgerul căzurăm de sus, pe parapete,
Zăcea întors pe spate, ţinând la sîn strîns steagul, O doină începusem ca să-’mi mai fac îndemn. Dădeam cu patul puştii, trăgeam la baionete.
— Semn sfînt de vitejie, de slavă, şi toiagul Surd răsuna văzduhul de gloanţe şi ghiulele,
Pe care 'n bătălie se razimă norocul; De gemete şi strigăt, de cântecele mele.
Să moară ’n luptă bietul!... Aşa îi fu norocul!... Cutremurând pământul pe deal vre-o opt baterii, Venia spre mine un paşă, călare pe un zmeu —
Erau opt luni de zile, de când plecat de-acasă, Umpleau cerul de pară, şi oştimea de răni grele. Dar când să mă doboare — l’am doborît tot eu.
Mă prinse iarăşi dorul de mamă şi mireasă.. Abdul-Kerim- Tabia, reduta Hafiz-Paşa,
Sufla ca iarna vântul. Bura — vreme de moină Se arătau trufaşe, — iar Plevna uriaşă — »Nu vă lăsaţi! Nainte!« striga Maiorul Şonţu,
Din fluer începusem să-i zic duios o doină. Rînjea grozav, sălbatec cu valea-i sîngeroasă. »C’apoi ne ieau muscalii reduta...« şi ca glonţu
In glasu-i trist durerea şi jalea mea erau. Ce moarte ’ngrozitoare!.. Ce noapte fioroasă!.. Ne furişăm prin şanţuri, călcând la Baji-Buzuci\
Plîngeau nu mine codrii şi văile plîngeau. Tuceniţa prin tunuri urla ca un balaur, »Alah!..« strigau Cerchezii — ai noştri făceau cruci.
Dar trîmbiţa de alarmă chemându-mă la luptă, Dar Căpitan Lupaşcu puternic cât un taur, Culcam mereu cu patul pe Arapii cei buzaţi,
îmi amărî şi suflet şi inima mea suptă. împrăştia din dreapta, atât pîrjol şi foc Şi ochiam mereu în fesuri pe Turcii spăimîntaţi...
Şi dorul de căminul ce l’am lăsat departe Că tunurile Paşii, nu se auziau de loc. ... Atâta ştiu din lupta ’ndîrjită de pe deal —
Era mai mare-acuma, când mă duceam la moarte. Când mă trezii în urmă zăceam într’un spital.
Dar viaţa mi-e legată, de a ţerii mele viaţă. Forma colona ’ntâia: batalionul unu La patul meu sta Mama răniţilor, cea bună,
La lupta grea se duce cu fruntea sus, sumeaţă... Divizia a treia — oşteni voinici ca tunul. — Şi-l mîngâia pe frunte pe bietul Mătrăgună,