Page 3 - Activitatea_1903_08_30

Nrul 30 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

rităţi şcolare, părinţii interniştilor, pot visita eroic-şovinistic asupra tablei pacinice; şi cu cursurile de teologice la seminarul »Andrean« nului bulgar. In locul lui Ferdinand e vorba
internatul în ori ce timp, eară străinii numai mult eroismlj) şi bărbdţieţ!) le-a succes a o al archidiecesei noastre. După-cum suntem să vină regele Caragheorghevici şi astfel să
în timpul liber. spinteca tocmai în mijloc; apoi a mai stro­ informaţi, au intrat în acest scop 30 cereri se unească Sârbia cu Bulgaria şi împreună
18) Şcolarii externi pot visita interna­ pit-o şi cu noroiul Biata tablă, fiind ea nu­ de la tineri cu testimoniu de maturitate şi 7 să reguleze apoi chestiunea balcanică. De
tul numai cu ştirea şi învoire subscrisului. mai de lemn şi pânză, a suferit....vitejia(l) ad­ cereri de la tineri absolvenţi de 8 clase gim- câte-va zile se află în Belgrad mai mulţi ofi-
19) Fumatul în interiorul internatului mirabilă, ascunzându-se în întunerecul nopţii, nasiale, dar’ fără examen de maturitate. Nu­ ceri şi advocaţi bulgari. Se zice, că ei au ve­
e strict interzis. a râmas cu laurii seceraţi. mărul regulamentar fiind 30 pentru un curs, nit anume să pregătească terenul pentru con-
20) Eventualele plângeri sau nemulţu­ Administraţia a făcut deja arătarea de înregistrăm cu bucurie, că de astădată numă­ federaţiunea sârbo-bulgară.
miri etc. au a se aduce verbal sau în scris lipsă la poliţie; vom vedea cu ce resultatl rul acesta e plinit întreg cu aspiranţi matu-
B o ris Sara/off, vestitul revoluţionar
la cunoştinţa subscrisului. Oare averea privată nici chiar vis-â vis risanţi.
şi asasin politic bulgar se află acum în Sâr­
de casa comitatului, locuinţa vicispanului, să
Braşov, 21 Iunie 1903. M u lţu m ită publică. Mult St. Dom­ bia, după-cum ne spun ziarele din Bucureşti,
nu fie sigură în comitatul nostru ?1
Ioan Aron, De altcum vom îngriji şi noi! şi să nu nişoară Victoria Frâncu, fica, de pia memoriă de unde ar avea intenţiunea să treacă în Un­
directorul şcoalei primare dee D zeu cel sfânt.... a fostului vice-comite al Zarandului Amos garia pe la Semlin. Ministrul de interne al
de fete în Braşov. Frâncu, în 21 Iulie, a fidanţat cu dl Dr. George Ungariei a dat ordin aspru, ca să fie arestat
E un lucru trist şi caracteristic, că Ro­
mânii să nu se poată folosi de limba lor, Wilt, subinspector şcolar, şi în loc dea anunţa îndată-ce va pune piciorul pe pământul un­
NOUTĂŢI fără să se întâmple astfel de scandaluri prin bilete logodna, a binevoit a dărui în fa­ guresc. Asemenea disposiţie s’a luat şi în
agresive. vorul «Mesei studenţilor dela gimnasiul nostru Austria faţă de acest şef de bandiţi, care
rom. gr.-or. din Brad, suma de 10 coroane. cum se ştie, a fost condamnat în lipsă la
Mai este în Deva un institut român de
Primească juna păreche, pe lângă mul­ temniţă pe vieaţă din partea justiţiei române
Qdfoă oP. (L. QcUtcvi. bani; acela nici nu a cutezat să-şi pună firma
românească afară I ţumită, cele mai sincere felicitări, în procesul pentru atentatul plănuit asupra
j Brad, la 4 August 1903. regelui Carol. Disposiţiile de arestare au fost
„Dacia" însă, fără îndoeală, nu va fi
Rugăm cu tot respectul pe On. D -ni Direcţiunea ginmasiului, luate în urma cererii făcute din partea Ro­
aşa reservată, să nu-i zicem — fricoasă; că
abonenţi, cari nici până acum nu şi-au doar a-ţi folosi limba nu-i politică\ mâniei.
C âtră d l ş e f de gară in O răştie
achitat încă abonamentul, să şi-l plă­ Duminecă, în 3 1. c. casarul, care a fost în­
D isolvarea dietei. In şedinţa furtu­ Scrisoare deschisă.
tească cât si poate de curînd, avind în noasă de Mercuri a dietei premierul Khuen- sărcinat cu eliberarea biletelor, nu ne-a servit
cu bilete până-ce a sosit trenul cătră Arad
băgare de samă, că edarea fo ii este Hâdervâry, deşi oposiţia a protestat energic On. Redacţiune!
şi nu l’a lăsat să vorbească, totuşi a reuşit înaintea staţiunii, aşa că era să rămânem în
împreunată cu m aţi cheltueli. gară, credem că 2—3 inşi au şi rămas. Ne Vă rog a-mi publica următoarea petiţiune:
să schimbe ordinea de zi, adecă să aducă
din nou pe tapet proectul de indemnitate bu­ rugăm a’l trage la răspundere pentru aceasta înalte D-le Episcop N. Popea.
omitere de împlinire a datorinţei sale, care
getară. Se vorbeşte în cercurile politice, că Caransebeş.
Cine a cercat să m ituească opo- este păgubitoare pentru publicul călător. Acest
dacă nici acum nu se va resolva crisa parla­
slţia ? Acum se ştie cu siguranţă, că cel-ce cassar s’a ocupat cu compunerea unei socoatej Eşti Prea aplecat şi obicinuit a însemna
mentară, va disolva dieta chiar şi în » ex -1 e x « fiece pas S. Tale prin faceri de bine şi u-
a dat bani lui Martin Dienes, ca să mituească deşi trenul sosise deja. Abea în momentul
va ordona alegeri noui, şi nu se va lăsa până manitate, de cât să nu îndrăsnească un lipsit
pe deputatul Zoltan Papp cu scopul de a-1 suprem s’a îndurat a deschide ferestuţa, la a propune cererea sa.
nu va înfrânge oposiţia. In această privinţă
abate dela obstrucţie, e guvernorul Fiumei repeţitele noastre insistenţe. Aşa credem, că Subscrisul să ţine de plasa celor lipsiţi
îi e asigurat pe deplin sprijinul partidului gu­
contele Ladis'au Szapâty. Dânsul a declarat, zăpăceala sa în socoata ce-o face pe măsuţa de ajutor. Despoiat de toată averea, ca orfan
vernamental.
că a încercat mituirea pe barba proprie, fără unde se dau biletele, nu-i poate servi de lipsit de ajutorul părinţilor şi al amicilor, fără
ştirea ministrului president Khuen-Hâdervâry. speranţă de a-şi procura însuşi vre-o întreţi­
D l D r. V asile D a n de A pşa, scuză. Avem încredere deplină, că dl şef de nere — pătruns de mulţumire, îndrăzneşte
Contele Szapâri şi-a dat imediat demisiunea
distins advocat în Sibiiu şi vechiu membru gară, care trebue să fie rensponzabil pentru subscrisul a cere şi pentru sine această Pă­
din postul de guvernor al Fiumei şi demisiunea ajutător al »Reuniunei sodalilor români din tot ce se întâmplă acolo, va face disposiţiile rintească graţie şi să Te milostiveşti a-1 primî,
s’a primit. înaintea comisiei parlamentare, în­ şi a căpăta condiţie la Mănăstirea Călugăru
Sibiiu» ; a dat o nouă şi eclatantă dovadă de lipsă faţă de subalternul său.
sărcinată cu investigarea caşului, îşi va ex­ despre dragostea, ce o are pentru clasa noastră din codrul Ciclovei-montane, munţii dela Rol,
pune contele Szapâry motivele. C aşurile de corum pere d in Cea mai vie mulţumită va însemna toate lu­
de mijloc prin faptul, că s’a trecut în şirul crările sale şi va nâzul prin nepregetalea di-
dietă. M. Dienes, fost deputat şi redactor la
puţinilor me mb r i i pe vieaţă ai numitei liginţă a să face vrednic de înaltă graţie.
A p a m in era lă „D acia" in su lta tă . »F.-Magyarorszâg«, a publicat o declaraţiune
reuniuni, solvind taxa de 50 cor. AI Prea Sfinţiei Tale credincios şi su­
Institutul de credit şi economii „Dacia" din în care recunoaşte, că i-a dat deputatului pus serv.
Orăştie are un isvor de apă naturală-acid- Zoltan Papp 12,000 coroane, dar nu pentru C i c 1 o v a-m o n t a n ă, la 21 Iulie n. 1903.
Logodnă. Gentila şi simpatica d-şoară
carbonică, cuaiificată de membrul academiei a’l mitul şi a’l face să se lase de obstrucţie, lo ţa Periam, a Biţu.
V i c t o r i a Frâncu, fica d- l ui Amos
ştientifice maghiare dl Dr. V. Hankd pe ci pentru alt scop, pe care deocamdată îl
Frâncu, fostul vice-comite al Zarandului>
basa analisei, de o apă excelentă şi ne­ ţine în secret. Asemenea zice, că şi caşul lui Cărţi şi reviste.
nepoată a d-lui I o a n Si mi onaş, preş.
preţuită. Nessi are caracter de tot privat. — Ce să
sedr. orfanale comitatense în Deva, al doilea
Administraţia isvorului fiind acela în vezi însă ? In noaptea de Mercuri spre Joi
tată crescător, s’a logodit cu dl Dr. G e o r g e XVII. Programa şcoalei civile de fete
apropiere, e în Deva, capitala unui comitat (pe la 12 ore) Martin Dienes a plecat grab­ cu internat şi drept de publicitate a > Asocia-
W i 11, subinspector reg. de scoale în comit.
locuit aproape exclusiv de Români. nic spre Viena. Probabil deci, că Dienes s’a ţiunii pentru literatura română şi cultura
Hunedoarei, fiu de grăniţer din Haţeg.
Fiind instalarea isvorului amăsurat ce­ dus, ca să nu mai dea nici odată faţă cu poporului români din Sibiiu, pe anul şcolar.
Urăm fericire statornică I
rinţelor higienice şi moderne terminată, ad­ comisia parlamentară, însărcinată cu investi­ 1902/1903 publicată de Dr. Vasile Bologa,
ministraţia aceluia şi-a început activitatea cu L a fo n d u l D r. D. JP. B arcian u , garea acestor caşuri sensaţionale de corum­ director. Broşură, cuprinde pe 43 pagine:
liferarea apei. Câteva probleme ale şcoalei româneşti dela
creat de »Reuniunea sodalilor români din pere. Se vesteşte, că Dienes va merge la noi, de Ion Borcia.
In fruntea localului seu spre stradă a Sibiiu», cu scop de â ajutora sodalii lipsiţi America. Discursuri dela încheierea anului şcolar
afişat o tablă cu inscripţia română şi ma­ Ştiri şcolare.
de lucru, au dăruit: fostul coleg al deceda­ *
ghiară. Com plot contra p rin ţu lu i Fer-
tului profesorul Demetriu Cunţan 2 cor.,
Public de altă limbă şi aşa nu este d in a n d al B u lgariei. Ziarul «Stampa» Trei conferinţe teosofice de Dionisie
Petru Bota, măestru croitor 40 bani şi Victor Stoica. Tipografia „Poporul Român" Buda­
în Deva. din Belgrad şi «Universul» din Bucureşti aduc
Tordăşianu 20 bani. pesta VI. str. Vdrbsmarty 60a 1903.
Abea a stat tabla câte-va zile afişată; ştirea, că în Bulgaria s’a făcut complot con­ *
ce să întâmplă? nescari făptuitori ticăloşi, In­ A sp ira n ţi la cu rsu rile teologice. tra principelui Ferdinand, cu scopul, ca prin­ Legea comunală (art. XXII. 1886).
vitaţi poate de cineva, noaptea pe neştiute, Vineri (31 Iulie st. n.) s'a încheiat terminul ţul Ferdinand să fie scos din Bulgaria, ear Ediţia II. de Pavel Rotariu, advocat în Ti­
mişoara. Preţul 1 coroană.
adecă în mod laş, josnic a făcut un asalt pentru subşternerea cererilor de primire la urmaşul lui să fie eschis dela moştenirea tro­
» Virtutea M ilitară« şi »Steaua României* ...Şi-aşa trecu râsboiul cu doruri, chin şi jale,
Pe pieptul meu le prinse: — »Răsplată vitejiei Cu cântec de obuze, de fluer... şi urale!... „CARTEA ROMÂNULUI .
Ce se cuvine celui mai brav din regiment.. Cu răni şi cu durere, cu vaete şi geamăt,
La mân’aveam cusute galoane de sergent — Cu doine îngânate de-al codrilor lin freamăt...
Acesta va fi titlul Călindarului pe anul 1904. ce
M’am dumerit în urmă, că’n luptă fui rănit;
institutul tipografic „ Victoria" (proprietar Ioan P. Lazar)
— »Unde-i Dorman, Grigore şi Cioplea mult iubit ?,..« Heil.. Feţii mei!... R&sboiu-i pentr’o voinică ţară,
din Şimleul-Silvaniei va eda în decursul lunei Sep­
— »Dorman căzu în şanţuri, Grigore în redute, Ce-i cârma pentru luntre şi roata pentru cară.
»Iar Cioplea uite-1 colo brăzdat de-a rănii cute..« Credinţa noastră sfântă, a noastră limbă scumpă, temvrie a. c.
— »M6i Ciopleo, dragă frate, ai omorît mulţi câni?..« E lanţul ce nu poate nimic în veci s6-’l rumpâ... Aceasta intreprindere literară va fi un adevârat
magazin de învăţături pentru tot Românul. Pornind
— »Dă,.. Dumnezeu să-i erte — cu toate că-s păgâni..« De vei păstra de-apururi nădejdea şi credinţa —
dela vatra noastiă (Sălagiul) în anul prim vom da un
»Dar tu trâgeai viteze de drag şi nu de silă, Al nostru-i viitorul, a noastră-i biruinţa!...
scurt istoric al desvoltârii noastre naţionale, biserice ti,
»Chitit-ai mulţi paşi mândrii — halal ţie Chitilă!..« Trecut-au multe veacuri de când suntem pe lume,
culturale şi economice din Sălagiu. Acest istoric va fi
Şi ’ntr’una rîdea Cioplea — tot vesel şi glumeţ, Şi’n veci măreţ şi falnic a fost al nostru nume...
Sfătos şi bun la vorbă, şi la drăcii isteţ.... Muscalii, Nemţii, Turcii au vrut să ne înghiţâ, ilustrat cu portretele bărbaţilor noştri conducători şi a
Domniţa ca o zînă din basmele bătrâne, Dar buzduganul nostru şi spada ascuţită, instituţiunilor de mai mare importanţă din acest ţinut.
M6 mângîia cu vorbe duioase şi blajine; Veghiarâ ’n tot-deauna de la Carpaţi la Mare!.. Un grup de bărbaţi cu renume literar bine cu­
noscut, va da fel de fel de învăţături folositoare pentru
Privirea ei senină îmi lumina durerea, — E mică ţara noastră, nădejdea însă-i mare!...
Şi mă simţiam mai tare, îmi câştigam puterea... Căci dacă ţara noastră, e astăzi un regat, tot Românul, fie acela domn ori ţăran.
Ea m’asculta spunându-i de Floarea — cum mi-e dragă, O datorim cu fală Românului soldat!... In anul al doilea şi cei următori vom continua
Cum la plecarea noastră a plâns o noapte ’ntreagă... cu îmbogăţirea acestui material pus în ordinea cea mai
perfectă astlel, că cei-ce vor aduna la un loc călindarul
Cum o s6 facem nunta... Şi cum mă roade dorul... Un sfert de veac e astăzi de când n’am mai avut,
nostru în timp de câţiva ani, vor ar avea o bibliotecă
Puţin după aceea veni şi Domnitorul, Resboaie glorioase... de când nu ne-am bătut
mult folositoare în toată privinţa.
Ne strînse Ia toţi mâna, şi-apoi ne spuse-o veste: In lupte ’ncununate de mare biruinţă;
Că Plevna e a noastră, iar Osman e rănit. Avea-voiu pîn’la moarte o singură dorinţă: Atragem deci atenţiunea publicului nostru şi în­
*Ura!.. Trăiască Oastea cu Vodă-i strălucit!..» Să ne mai dee Domnul, risboaie cu mari fapte, deosebi a dlor preoţi şi învăţători de pe acuma asupra
Voinici viteji, puternici ca’n şepte-zeci şi şepte, călindarului „Cartea Românului", care pe lângă
aceea că va fi adjustat după cerinţele cele mai per­
Trei zile ’n urmă rana se vindecase bine; S i ue mai dee-o Plevnă şi-oşteni plini de mândrie,
fecte a timpului modern, va fi totodată şi foarte ieftin.
Eu şi glumeţul Cioplea plecarăm spre cămine — Sf-m i văd ţara schimbată, în mare ’mpărăţie/...«
De-o nuntă se zvoneşte în sat după o lună:
Comeliu Moldovan.
A cui? A Floricicăi cu mândrul Mătrăgună...