Page 3 - Activitatea_1903_08_33

Pag. 3.
A C T I V I T A T E A
Nrul 33
Sooală pentru ziarişti se va E C O N O M IE
N0UTĂTI înfiinţa lângă universitatea din Columbia
II. Din fundaţiunea „loan Daniel (Dănuţ)“.
Un stipendiu de 600 cor. (America) spre care scop Pulitzer, edi­
III. Din fundaţiunea „Lazar Baldi“. torul marelui ziar american »New-York- Recolta cerealelor.
Naşterea unui principe al
Doufe stipendii de câte 160 cor. W orld« a dat 2 milioane de dolari.
României. Marţi în 18 August st. n.
IV. Din fundaţiunea „loan Fekete-Negruţ".
la orele 101/, a m. principesa Maria a Legatul şi uscatul cerealelor.
Un stipendiu de 120 cor. Stipendiul Erată. In Nr. ultim al preţuitului D-
Romeniei a dat naştere în Sinaia unui Voastră ziar « A c t i v i t a t e a * între cei cari
acesta este destină pentru studenţi dela ori­ Cerealele de toamnă sunt de or­
copil de sex masculin. Principele Fer- au suprasolvit la petrecerea din Hunedoara —
ce institut de învăţământ din ţară ori străi­ dinand a telegrafat imediat regelui Ca- la publicarea suprasolvirilor s'a strecurat o dinar destul de mari şi de lungi, pen-
nătate; în linia primă pentru consângeni de greşaiă, anume: « I d e a l * (tipografia din loc)
rol la Gastein fericitul eveniment. tru-ca să putem face din ele legături
ai fundatorului. a suprasolvit nu 1 cor. ci 2 (două) coroane.
Mulţumindu-vă pentru bunăvoinţă sem­ şi să le legăm cu paiele lor proprii, pe
V. Din fundaţiunea loan Vancea numită D l T. V. JPăcăţian, autorul «Cărţii năm cu deosebită stimă :
„cassa archidiecesană". de aur* a fost provocat prin ordin ministe­ Comitetul aranjator. când la cele de primăvară, de cele mai
multe ori, vom fi siliţi ca să le legăm
Un stipendiu de 200 cor., destinat pen­ rial să-şi înceapă la 10 Septemvrie a. c. în
cu legături făcute din alte materiale,
tru elevele ale şcoalelor de fete. temniţa de stat din Stghedin pedeapsa de
Patru stipendii de câte 120 cor., desti­ 6 luni ce i-s’a dictat pentru «Cartea de aur* „C A R T E A R O M Â N U LU I4 . paie de săcară sau de grâu, nuiele de
nate pentru elevi preparandiali. ( Voi I. — Drept remunerare pentru ostenelele răchită, papură, teiu etc.
Acesta va fi titlul Călindarului pe anul
VI. Din tundaţiunea „Andrei Pop Liviu“. şi cheltuelile ce le-a avut. Mult vom fi ajutoraţi la legat dacă
ig o j ce institutul tipografic „ Victoria“ (pro­
Un stipendiu de 150 cor. avem legăturile făcute deja de mai na-
Sanatorul dela G-eoagiul-de prietar loan P. Lazar) din Şimleul-Silvaniei
Un stipendiu de 120 cor. Stipendiile inte, ca să nu mai perdem timpul scump
jos. Sanatorul pentru bolnavii de plă­ va eda în decursul lunei Septemvrie a. c.
acestea sunt destinate exclusiv pentru con­ Aceasta întreprindere literară va fi un cu facerea lor. Ele se pot face cu o
mâni, ce să intenţionează a să clădi în
sângeni de ai fundatorului; cari studiază la
pădurea Geoagiului spre vest, este scu­ adevărat magazin de învăţături pentru tot roată simplă sau cu mâna, pe timp
gimnas, şcoalele elementare dela oraşe, la
tit de vânturile vestice şi va fi încun- Românul. Pornind dela vatra noastră (Săla- de ploaie şi earna când n’avem alt-ceva
şcoale reale, universitate, politechnică, agro­
jurat de păduri frumoase de stejar, giul) în anul prim vom da un scurt istoric de lucru la economie. Un om poate
nomie, montanistică, silvicultură; le pot avea
aproape şi de scălzile G e o a g i u l u i . al desvoltârii noastre naţionale, bisericeşti,
şi fete. Clădirea să va începe în primăvara anului culturale şi economice din Sălagiu. Acest face pe zi 800— 1000 legături. înainte
VII. Din fundaţiunea „Alexandru Micu". istoric va fi ilustrat cu portretele bărbaţilor de legat este bine, ca să stropim legă­
viitor şi va costa câtră un m i l i o n de
Un stipendiu de 180 cor. urcat acum c o r o a n e . Comisia a fost condusă de Dr. noştri conducători şi a instituţiunilor de mai turile puţin cu apă, ca să se înmoaie
la 190 cor. Acest stipendiu este destinat pen­ Axmann Băla, comis, guvernial. mare importanţă din acest ţinut. şi să nu se rupă. La seceratul cu ma­
tru gimnasişti, elevi la şcoala comercială şi Un grup de bărbaţi cu renume literar şina de legat, legatul se face cu sfoară
eleve la şcoala superioară de fete. Avansări in armată. La academia bine cunoscut, va da fel de fel de învăţături sau cu sîrmă. Cu un chilogram de sfoară
militară au absolvat şi au fost avansat la folositoare pentru tot Românul, fie acela domn
VIU. Din fundaţiunea „Timoteu Cipariu“ - putem lega 420— 450 snopi mijlocii,
gradul de sub locotenenţi în armata comună ori ţăran.
Un stipendiu de 200 cor., destinat pen­ ear la un hectar ne trebueşte 3,5— 4
următorii români: Alexandru Lupean, Odi- In anul al doilea şi cei următori vom
tru studenţi la gimnasiul din Blaş.
seu Teban, Gustav Humiţă şi loan Gogoltan, continua cu îmbogăţirea acestui material pus chlgr. de sfoară.
IX. Din fundaţiunea »Br. David Urs*.
toţi absolvenţi ai academiei din Wiener-Neu- în ordinea cea mai perfectă astfel, că cei-ce La legat putem lega cu mâna sau
Două stipendii de câte 200 cor. Con­ j stadt, şi Petru Ionescu absolvent al Ludo- vor aduna la un loc călindarul nostru în timp mai bine cu ajutorul unui ţăruş, numit
curenţii au să dovedească cu carte de botez, de câţiva ani, vor avea o bibliotecă mult
viceului din Budapesta. p r e d e l , care se pune între îmbinarea
că sunt români gr.-cat. născuţi în vre una La şcoala de cădeţi din Sibiiu au fost folositoare în toată privinţa.
din comunele arondate în comitatele: Făgă­ numiţi cadeţi-locoţiitori de oficeri: Ovidiu Atragem deci atenţiunea publicului nostru legăturei şi cu el putem strînge legă­
raş, Sibiiu, Hunedoara; cu atestat medical Sorescu, George Ciat, loan Sârbu şi Lucian şi în deosebi a dlor preoţi şi învăţători de pe tura şi snopul cu mult mai tare decât
că sunt deplin sănătoşi, cu atestat de frecu- acuma asupra călindarului „Cartea R o m â ­ ar face o cu mânile, omul cel mai voinic.
Ionescu.
entare, că sunt şcolari în I-a clasă a gimna- nului", care pe lângă aceea că va fi adjustat Pentru legat se potrivesc atât băr­
siului gr.-cat. din Blaj, ear fetele că frecuen- O faptă nobilă. Pentru masa stu­ după cerinţele cele mai perfecte a timpului baţii cât şi femeile, numai cât femeile
tează la şcoala de fetiţe din Blaj, că au pur­ denţilor dela gimnasiul nostru rom. gr.-or. modein, va fi totodată şi foarte ieftin.
tare morală bună şi fac progres in studii, şi din Brad a binevoit a contribui M. On. Domn nu dispun de destulă putere, ca să
că sunt sau pot fi suscepuţi în seminarul l u l i u K d r m e n d y , medic în Brad cu suma strîngâ legătura, suficient; de aceea este
junimei române gr.-cat., eară fetele în inter­ de 10 cor. pentru care faptă ’i-se exprimă Convocare. bine, ca pe ele să le deprindem a lega
natul de fetiţe din Blaj. pe această cale călduroasă mulţumită. cu predelul. De altcum femeile, sunt cu
X. Din fundaţiunea »Elie Vlassa*. Direcţiunea gimnasiului rom. gr.-or. Convoc membrii reuniunei a doua mult mai iuţi decât bărbaţii, şi dacă
Un stipendiu de 340 cor. Stipendiul în Brad, Ia 7 August 1903. de înmormântare la a X V III-a adu­ s’au deprins cu legarea cu predelul, pot
linia primă este destinat pentru consângeni G e o r g e P ărău. nare generală ordinară, ce se va să lege mai mult decât bărbaţii, şi tot
de ai fundatorului, cari vor studia la institu­ ţinea Duminecă în 30 August 1903.,
tul de învăţământ din patrie; îl pot folosi şi Sooietatea eoonomioă a co­ d. a. la 3 ore, în sala corporaţiunei aşa de strîns ca şi ei. Cunoaştem unele
regiuni şi provincii întregi ale Germa­
fetele. mitatului Hunedoara. La 13— 22 meseriaşilor ori alt loc potrivit, designat
XI. Fundaţiunea .Alexandru Filip*. Septemvrie a. c. să va face exposiţie de mine prin portărel. niei, unde numai femeile se aplică la
economică în Deva, cu care prilej să legatul snopilor de cereale.
Două stipendii de câte 200 cor. Sti­ Obiecte.
pendiile aceste sunt destinate pentru gimna­ vor împărţi şi premii. 1. Deschiderea adunărei generale Snopii nu trebuesc făcuţi nici prea
z i i , elevi ai şcoalei comerciale, elevi ai şcoalei Se pun la disposiţia publicului ur­ pentru a statori observarea formalităţilor mari şi nici prea mici. Dacă sunt prea
comerciale, elevi ai şcoalelor militare. Con­ mătoarele coli de insinuare: G r u p a I. prescrise în §. 11 din statute şi numâ mari, ei nu se usucă uşor şi sunt greu
pentru vite de prăsilă, tauri, vaci, ju-
sângenii sunt preferiţi. j rul celor de faţă. de ridicat la încărcat şi descărcat, ear
ninci; cai, iepe, mânzi şi oi.
XII. Fundaţiunea .Constantin Alutanu*. 2. Vorbire de deschidere şi rapor­
dacă sunt prea mici ei deşi se usucă
Trei stipendii de câte 120 cor. Două G r u p a II. Poame proaspete şi tul general al directorului despre lucra
uşor, dar perdem prea multă vreme cu
stipendii de câte 120 coroane Stipendiile uscate; legumi, vinuri şi spirtuoase, scule rea şi starea reuniunei în anul 1902,
acestea sunt destinate pentru gimnazişti, de grădinărit şi maşini. G r u p a III. amâsurat §-lui I4 litera f., din statute. ei. La cerealele de toamnă îi facem de
studenţi la şcoalele reale, comerciale, univer­ Tot soiul de cereale şi producte, ma­ 3. Supravisuirea raţiocinului în faţa 8— 10 chlg., la cele de primăvară de
sitare, politechnică, agronomie, preparandie şini economice. a 2 bărbaţi de controlă designaţi şi a 7— 8 chlgr., ear la rapiţă şi leguminoase
etc. Consângenii au preferinţă. adunării generale. Cetirea propunerei de 4— 5 chlgr.
XIII. Fundaţiunea «loan Chirilă«. Producţiune teatrală musicală asupra râţiocinului revisuit deja din Pentru uscat bucatele se pun în
aranjazâ „Reuniunea rom. de lectură din partea comitetului. Hotărîrea.
Un stipendiu de 300 cor. Stipendiul mănunchi, brasde, cari se numesc şi
este pentru consângeni, cari frecuentează ori Bocşa românii" cu concursul reuniunei de 4. Raportul directorului asupra re-
cântări „Armonia" din Bocşa-montană Sâm­ peţitelor provocări cătrâ restanţieri. Ad poroloage, ori se leagă în snopi şi se
ce şcoală.
bătă în 16/29 August 1903 în localul reu­ j moniarea lor publică (§. 4) despre even- pun clăi, jumătăţi ori gtămezi etc.
XIV. Fundaţiunea .Parteniu Moldovan*.
niunei. începutul la 8 ore seara. Preţul de I tuala lor ştergere la cas de neplătire. Bucatele se lasă totdeauna tinse,
Două stipendii de câte 80 cor. pentru
Intrare: locul I. cor. 2 fii. 40. locul II. cor 5. Grabnice treburi ale reuniunei. poroloage sau pe brasdă pentru o us­
studenţi de la ori ce şcoală. 2, locul III. cor. 1 fii. 60, locul de stat cor. Propuneri ori interpelaţiuni, înaintate
XV. Fundaţiunea »Simeon Romonţai«. 1 fii. 20. Venitul curat este destinat în fa­ cu cel puţin 3 zile înainte de adunarea care repede a lor cu deosebire atunci
Un stipendiu de 630 cor. Stipendiul vorul reuniunei. Suprasolvirile marinimoase generală dlui director. când le-am secerat de timpuriu, crude
sau în lapte, ori că au fost prea bu-
este destinat pentru studenţi la universitate, se vor primi cu mulţumită şi se vor cuita 6. încheierea adunării generale.
la politechnică, la academia de pictură în publice. ruienoase, şi voim ca earba şi buruieana
Deva, din şedinţa comitetului ad­
Budapesta şi Viena pe cum şi la academia P R O G R A M : din ele să se usuce bine, sau că le
ministrativ, ţinută la 16 August 1903.
montanistică din Selmecz. tindem din nou după o ploae mare
1. „Niţâ Panjen“, monolog de Coriolan Directorul:
Două stipendii de câte 126 cur. Sti­ Bredicean, predat de dl Petru Vuc. 2. „Ră care le-a răsbit în clăi şi grămezi. Dacă
pendiile acestea sunt destinate pentru gimna­ sunetul Ardealului" de loan Vidu. 3. „Imn August A . Nicoară m. p., ele s’au secerat în pârgă sau la matu­
zişti şi studenţi la şcoala comercială. regal" de A Musicescu. 4. „Din şezători" de ritate completă şi sunt curate, adecă
Un stipendiu de 120 cor., pentru gim­ loan Vidu. 5. „La rîul Vavilonului" de A.
fără burueană, atunci ele se pot lega
nazişti. Consângenii fundatorului sunt preferiţi Musicescu. S fa tu ri.
.caeteris paribus*. Peatra din casă, comedie de V. Ale­ îndată în snopi, şi se usucă destul şi
Omul, este regele tuturor vieţuitoa
XVI. Fundaţiunea .loan Bob». xandri. Căminarul Gligorie Palciu, dl drd Petru în jumătăţi sau clăi. Insă orzul şi ovă-
relor, aşa fiind, el nu trebuie să fie ti­
Un stipendiu de 120 cor. Morariu; Comisul Nicu, fiiul seu, dl Petru sul cu trifoiu sau luţernă trebuesc tot­
V u c; Cocoana Zamfira, văduvă, dna Maria ranul lor, ci cel mai bun prietin al lor.
XVII. Fundaţiunea .Petru Maior*. * deauna tinse porlog, pentru a se usca
Marian; Marghioliţa, fiica ei, D-şoara Mărioara
Un stipendiu de 120 cor. cum să cade căci la din contră orzul
Bojini; Leonil, vărul Marghiolifei, dl Nicolae Dumnezeu nu ne-a dat două inimi
sau ovăsul se usucă ear trifoiul rămâne
Blaj, din şedinţa Consistorială ţinută în Popovici; Her Franţ Birman, doctor, dl Ni­ una rea cătră animale şi alta bună pen­
verde şi zămos şi apoi se încinge în
15 August n. 1903. colae Barbu; Mărioara, fată de casă, D-şoara tru oameni, ci una singură bună şi
Anastasia Jura; Un fecior, dl Petru Tina. pentru unele şi pentru ceilalţi. clăi şi stoguri dela trifoiu. (Va urma).