Page 4 - Activitatea_1903_08_33
P. 4
Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 33
Uscatul fructelor. tru a usca 4— 500 kilograme prune să
întrebuinţează o căruţă de lemne. Po-
Prepararea prunelor uscate. ducătorii vând prunele afumate cu 15—20
lei suta de kilograme, ear speculanţii HOTEL „TRANSSILVANIA"
Să ştie, că în România, fructele să
le vând cu 30— 40 lei suta de kilo
opăresc sau, în Moldova, să usucă prin grame.
sistemul losniţilor. In alte părţi ale ţâ
Guvernul nostru s’a preocupat în
rei fructele (prunele) să usucă la soare Cafenea cu două biliarde,
multe rînduri ca să dea un avînt in
şi la vânt, cu sîmburii lor sau desîm- Restaurant, Berărie, Sală impo-
dustriei preparărei prunelor uscate.
burate, şi au destulă valoare în co- santă de joc şi teatru, 10 odăi de
In anul 1889, August 11, minis
merciu.
terul agriculturei, industriei, comerciului pasageri, Pavilon de vară cu popicărie,
Metoda cea mai bună însă de us
şi domeniilor, ministru fiind răposatul Grădină pompoasă, Curte spaţioasă cu şoproane
cat fructele e aerul cald prin mijlocul
Gr. Păucescu, a disposat trimiterea în pentru trăsuri din provincie şi grajduri, Omnibus
unor aparate anume construite. Paris pentru a visita exposiţiunea uni
Astăzi românii prepară prunele modern şi trăsuri pentru gară şi provincie. — Aici să
versală de acolo, a d lui George Kiro-
uscate din varietăţile de prune văratice; găsesc cu preţuri avantagioase mâncări de casă, vinuri exce
vici spre a face un studiu mai cu deo
să culeg prunele ajunse la maturitate, lente şi bere Kronen-Dreher. — Mercurea şi Sâmbăta
sebire asupra aparatelor pentru uscat
să opăresc într’un vas cu apă ferbinte
fructe. Târziu, peste 10 ani, în 1899, C o n c e r t . — Bucătăria dispune în fiecare Sâm
şi să întind apoi pe grătii de nuele
cu ajutorul societăţei centrale agricole, bătă de pescării alese şi făcute la gust. —
expuse vântului şi câldurei până ce dl G. Kirovici a publicat o lucrare des
să usucă şi apoi să conservă pentru Curăţenie exemplară, pe lângă asigurarea
pre uscatul fructelor şi construirea di
earnă. unui serviciu ireproşabil. Cu con
feritelor feluri de aparate. In cărticica
Pentru afumare să întrebuinţează ducerea am încredinţat pe D-l
sa, dl G. Kirovici arată cum se usucă
varietăţile de prune tomnatice şi în Al e xa nd r u M A U T N E R ,
fructele în aparatele mecanice de siste
special, prunele vinete. (Prunele afu
mul seu. Dl Kirovici, după 10 ani de gân specialist probat din
mate să prepară pe losniţe. Pentru in dire, a fost însufleţit de sentimentul in- Braşov. (Brasso).
stalarea losniţei să sapă un cuptor în
venţiunei, al născocirei, pe care îl au
mal ca acelea ce servesc la arderea
mulţi români dela o samă de vreme, Roagă preţiosul sprigin
pietrei de var şi d’asupra groapei să
iubitori negreşit de progresul ţărei lor, cu toată stima
pune un grătar de nuele. In lipsă de
şi şi-a luat curajul să dea publicităţei
mal sau ridicăturâ de pământ, să zi Vasile N. Bidu
noul seu aparat de uscat prune şi alte
deşte un cuptor de cărămidă sau piatră,
fructe. 7— otelier.
lăsându-se jos o uşe pe unde să face
Aparatul de uscat fructe al dlui
focul. In cuptor să face toc domol cu
Kirovici e construit din tablă de fier
putrigaiuri, cu lemn de carpen sau alte
având 4, 6 şi 10 secţiuni cu 2, 12 şi
lemne cari ard încet şi să dea fum
20 grătare, după cum e vorba de in
mult. Focul lucrează asupra prunelor dustrie mică sau de industrie mare
în 2 feluri, pe de-oparte prin căldură
Din nenorocire, aparatul de uscat
evaporându-le apa, şi pe de altă parte,
fructe, construit de dl G. Kirovici, toc
prin fum care este agentul de conser
mai că e construit din tablă de fier,
vare al mai tuturor substanţelor pu-
prăjeşte sau pârleşte fructele. încercat
trescibile. Prunele să amestecă cu gre
de societatea centrală agricolă, acest
bla pe losniţă pentru a se usca toate,
aparat n’a dat resultate bune; între
ear nu numai stratul de desubt. După
buinţarea aparatului n’a putut fi vul-
24— 36 ore parte din prune sunt gata,
garisată. Pe lângă că aparatul prăjeşte
să aleg acelea şi să pun de-oparte, lă
prunele, apoi, relativ, e şi scump.
sând numai pe acelea cari nu sunt bine
(Va urma.)
uscate, cari şi acestea să ridică treptat
' după ce să usucă şi după ce s’au ri
dicat toate să umple din nou losniţa. A v i s .
O losniţă făcută odată durează mai
Să face cunoscut, că la hotelul
mulţi ani şi muntenii nostrii le acopere
spre a nu se surpa şi strica de ume ,,Transilvania" din Orăştie (Szâszvâros)
zeală. Din 100 kilogr. prune es ca 25 se află de vânzare din mână liberă 2
kilograme prune uscate (afumate). Pen omnibuse acomodate. Institut tipografic în Orăştie
B i*
Apa minerală „Dacia a aIa a I a aIa a Ia a I a a L
acarii ia isvor se află pe hotarul comunei Buruene. aIa aIa AIa
Comande mai mari, dela 25 sticle în sus, se fac la „întreprinderea de apă
mineralău în Deva, unde am instituit un representant stabil al nostru, care este
autorisat a primi comande şi a efectul toate lucrările împreunate cu acest ram.
Am îngrijit, ca această apă distinsă şi răcoritoare, care
beutâ curată şi cu Yin ori cu sirup este tot asemenea de
excelentă, să fie pusă la dispositia onor. public şi
anume cu i preţ foarte el: 0 sticlă de 2 litri 16 bani, de 1 litru 12
* * ~ âi bani, de X litru 9 bani dusa acasă.
Se poate cumpera preste zi dela David Scharer, mare deposit de bere de-alui Dreher,
Str. Cetăţii Nr. 11— 13 în Orăştie. — Sticlele goale se aduc înapoi, cele perdute s6
plătesc: de 2 litri cu 30 bani, de 1 litru cu 20 b. şi de jum. litru cu 16 b. bucata.
Direcţiunea institutului de credit si economii „Dacia"
societate pe acţii în Orăştie— S ^ szV ă ro s. | fyţsSfey 'kfes' ‘sskzw a
mrtTnrmrrftntfhnfttmmmn
a La a Ia a Ia a La
VTJP V J » v p p V J P V T V W flP V T V « T V V T V W Fw '
a Ia a Ia a Ia a Ia a La a Ia a Ia V T V W JP VM P W tV W flP a u s i& a Ia a Ia a La a Ia a Ia a Ia a Ia a Ia a Ia i
.MINERVA" institut tipografic în Orăştie.
