Page 2 - Activitatea_1903_09_35

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 35

Ce va mai urma, dacă nu s6 va aducă aceasta la cunoştinţa subscrisului co­ Instructivă şi avîntată a fost vorbirea Conspiraţie contra conspirăto-
Cetim în »B. H«. Din Sărbia eară
pune capăt măcelurilor din M acedonia, mitet împreună cu condiţiile sub cari este ministrului preşedinte Dr. Koerber. Asupra rilor.
nu ştie nime să ne spună. Destul, că aplicat a-1 prim! şi cu documentele despre celor vorb'te şi hotărîte acolo, cu privire la transpiră veşti, cari ne umple de griji. După
simţul umanitar să revoaltă la tot ce cualificaţie cel mai târziu până la 30 Sep­ pacea lumii vom reveni. măcelul din Iunie imediat să aflară mulţi
ceteşte zi de zi şi revolta să potenţiază temvrie n. c. oficeri în armată, cari pretinseră pedepsirea
Condam naţi pentru agitaţie. Re­
în mod îngrijitor, fiind-că nime nu tinde Sibiiu, 7 Septemvrie n. 1903. asasinilor familiei regale, sau cel puţin trans­
la sugrumarea faptelor oribile şi aproape Comitetul central al .Reuniunii române dactorii dela « K r o n s t ă d t e r - Z e i t u n g » ferarea lor din Belgrad, ori apoi pensionarea
vrednice de popoare sălbatice, nu de de agricultură din comitatul Sibiiu». din Braşov: Korodi, deputat dietal totodată, acelora. — De oare-ce asasinii au rămas la
oameni europeni. D . C orn ş a , V ie . T o r d ă ş ia n u , apoi Orendi şi Liesz, cest din urmă cunos­ cârma ţării, chiar şi regele P e t r u devenise
preşed. secretar, cut şi aici în Orăştie ca candidat de advocat,
începutul s’a făcut cu bietul Mi- impotent faţă de ei. Atunci oficerimea, cu
hăilean şi să continuă azi, în mod şi A XlII-a exposiţie un tinăr simpatic, au fost condamnaţi de provocare la străinătate, hotărîră să abzică
stil fioros, cu alţii creştini, rîvnitori tribunalul din Târgul-Murăşului, cel dintâiu din armată.
la 1 an, şi cei doi din urmă la câte 6 luni
după cultură. de vite de prăsilă Nemulţumirea statului de oficeri creş­
temniţă de stat, pentru celea scrise în foaia
tea din zi in zi, în urmă au decis să facă
lor. La timpul său au aşternut plânsoare de
conspiraţie iei o miie contra celor şeptezeci,
Nr. 790/1903. Subsemnatul comitet central îşi permite nulitate, însă Curia au reieptat motivele, aşa cari au luat parte la asasinare. Aceasta s’a
a vesti pe cei interesaţi, că exposiţia de vite acum sunt aproape de aşi face pedeapsa, început în ora-ml Niş unde şede acum şi re­
„Âsociaţiunea pentru literatura de prăsilă a XlII-a, ce era să se ţină la 9 intrând în oare-care închisoare. gele. Au emis o preclamaţie scrisă, prin care
August a. c. în comuna Racoviţa, dar ca-
română şi cultura poporului român“. rea s'a amânat din causa boalei de gură şi Cununie. D-şoara Valentina Chiorniţă să angajează la nimicirea revoltanţilor din
Iunie. Aceasta au şi subscris-o mulţi. Acum
de unghii, ce grasase între vitele locuitorilor şi dl Cornel Popescu fac cunoscută Sărbarea descoperindu-se conspiraţia, cam 40 oficeri au
Cununiei lor religioase, care se va săvârşi
din Racoviţa şi din comunele învecinate, se
C o n c u r s . Duminecă în 31 Aug. st. v. (13 Sep. st. n.) fost deţinuţi şi să urmăresc de forul iustiţiar
va ţinea tot în comuna Racoviţa, Luni în 21 militar pentru răsvrâtire.
a. c. la orele 12 din zi, în biserica gr.-or.
Conform §-lui 17 lit. b. din statutele Sept. n. c. (Sărbătoarea Naşteiii Maicei Dom­
din Cuciulata (comit. Făgăraş). Să aşteaptă cu mare înverşunare decisul
Asociaţiunii şi în urma decisiunii speciale a nului). regelui în a eista afacere, şi cei din Belgrad
adunării generale din ăst-an, pentru ocupa­ La exposiţie sunt admise vitele (bovine) Felicitările noastre l sunt în o iritaţie continuă la urmări. — Dacă
rea postului de priin-secretar al Asociaţiunii, de prăsilă a locuitorilor din comunele Raco­
Petrcere cu dans arangează tinerimea va condamna pe noii conspiratori, regele va
devenit vacant prin abzicere, se publică con­ viţa, Avrig, Brad, Sebeşnl-inferior şi superior,
română din Hunedoara Duminecă la 13 Sep­ avea contra sa maioritatea imensă a armatei
curs cu următoarele condiţii: Porceşti, Boiţa şi Tălmăcel.
temvrie st. n. 1903 în sala hotelului Rimbaş. ear’ dacă va pedepsi sau demite pe vechii
1. Prim-secretarul, ale cărui agende Premii se vor împărţi în sumă de 200 începutul Ia 7 şi jum. ore seara. Preţul de conspiratori, atunci va avea contra sa pe
sunt provăzute în §. 28 din statute, va tre­ cor., dăruite de comisiunea economică a co­ Intrare: de persoană 1 cor. 20 fii., de fami­ aderenţii acestora.
bui să fie cunoscut ca bărbat de litere ori mitatului nostru şi anume: în grupa I. Bo­ lie 2 cor. 40 fii. Venitul curat e destinat în De altcum oficerii sunt credincioşi re­
apoi să aibă cualificaţie academică. vine de prăsilă; rassa indigenă şi străină; favorul bisericii gr.-or., pentru acoperirea tur­ gelui. Este o întrebare, cum să va potoli şi
2. Nu poate ocupa şi altă funcţiune. pentru tauri 1 premiu de 16 cor.; pentru nului cu tinichea (pleu). Ofertele marinimoase aceasta afacere atât de ameninţătoare? Toate
vaci 1 premiu de 12 cor.; 2 premii de câte
3. Va beneficia de salar anual în suma sunt a se adresa dlui Mihail Rimbaş, prim- aceste să întâmplă la graniţele ţării noastre.
10 cor.; 1 de 8 şi 1 premiu de 6 cor,;
de K 2900.—, ce se va licuida în rate lu­ epitrop al bisericii gr.-or. române din Hune­ Rele semne pentru susţinerea ordinei şi păcii
pentru junei junince şi tăurenci: un premiu
nare anticipative, şi relut de cuartir în suma doara. generale.
de 10 cor,; 2 de câte 8 şi 2 premii de câte
de K 800.—, ce. se va licuida în rate trilu-
6 cor.; pentru viţei şi viţele: 1 premiu de 8 Pentru iubiţii răposaţi. Secretarul „Reu­
nare anticipative. M oştenitorul de tron al SSrbiei —
cor.; 2 de câte 6 şi 2 premii de câte 2 cor.; niunei române de agricultură din comitatul
Reflectanţii au să-’şi înainteze docu­ gregar. Regele Petiu, până era numai pre­
In grupa II. Oi de prăsilă: pentru berbeci 1 Sibiiu11, dl Vie. Tordăşianu, a dăruit fondului
mentele subsemnatului comitet (Sibiiu, Str. tendent la tron, era democrat declarat. Aşa
premiu de 10 cor.; 2 premii de câte 4 cor.; văduvelor şi orfanilor meseriaşilor români în­
Morii Nr. 8) până la 31 Decemvrie 1903. să vede, că şi acum tot acela a rămas. Do­
pentru noatini 1 premiu de 6 cor. şi 2 pre­ temeiat de „Reuniunea sodalilor români din vadă, că pe fiul şău, moştenitorul de tron îl
Si bi i u, din şedinţa dela 29 August mii de câte 4 cor.; pentru noatine 1 premiu Sibiiu", în amintirea mult regretatului proto-
1903 a comitetului central al Asociaţiunii. de 6 cor.; 2 de câte 4 şi 1 de 2 cor.; pen­ presbiter Nicolae Moldovan din Nocrich, fost va asenta Ia armată — ca gregar. Principele
George va întră la miliţie în ziua naşterii
Iosif Ştirea Şuluţin. Dr, Bea, tru oi 1 premiu de 8 cor. şi 2 premii de neobosit spriginitor al căuşelor Reuniunei sale.
secretar II. câte 6 coroane. noastre agricole, suma de 2 cor. La acelaşi
Juriul este compus din membri comi­ fond a mai dăruit parochnl Sabin Cerbu din Omor. Duminecă, în 6 1. c. dimineaţa
tetului central al Reuniunei noastre cum şi Părău, pentru odichna sufletului neuitatei sale făptuitori necunoscuţi au ţinut calea în pă­
Pentru administratorii de moşii. din fruntaşii din comunele admise. 5 soţii Aneta, 1 cor. durea comunei Iasenak, (Croaţia) unui între­
începutul exposiţiei la ora 9 a. m. * prinzător de păduri, Adolf Schlesinger, care
Celelalte detailii sunt cuprinse în pro­ Mymen. Dl August de Herbay notar chiar mergea în trăsură să plătească lucră­
cercual în Veţel şi d-şoara Cornelia Pop Bota
Subsemnatul comitet îşi permite a aduce gramul stabilit şi publicat pentru exposiţia de Alba-Iulia cununaţi. torii firmei Neuberger Bodog.
la cunoştinţa celor interesaţi, că pentru mo­ amânată. Felicitările noastre 1 Avea Schlesinger la el 30 mii coroane.
şia «Florica» a fraţilor Brătianu din România: Sibiiu, 7 Septemvrie n. 1903. Visitiul a fost puşcat, căruia a urmat el, apoi
cu gospodărie mai mare, cu lâptărie, cu mul­ Comitetul central al „Reuniunei române Veşti rdsboinice. Dacă Turcia nu jefuit.
ţime de pomi roditori, cu vre-o 20 hectare de agricultură din comitatul Sibiiu“. poate ori nu voeşte să facă rînduială în Ma­
viie, cu grădină de zarzavat, cu cultură de D . C o tn ş a , V ie . T o r d ă ş ia n u . cedonia, sau în cel mai apropiat viitor, nu M ijloace de a întări lemnele ce
ovăs, luţernă, cu livadă de duzi (frăgari) pen­ preş. secretar. va pune capăt măcelului oribil şi siguranţei avem sS punem în pământ. Aceasta
tru creştere de gândaci de mătasă, — se comunicăţii, atunci Austro-Ungaria va mo- se face trecend prin foc partea ce tre­
caută un administrator priceput. îndeosebi N0UTĂTI bilisa cele 3 corpuri de armată, ce să află buie sâ rămână în pâment. Arderea
se cere dela viitorul administrator ca pe lângă, » în sudul Monarchiei : Sibiiu, Timişoara şi se face până-ce lemnul s’a cabornisat
că e om cinstit, muncitor şi harnic să fi fă­ Zagreb. pe o adîncime de 5 milimetri. In urmă
cut şi practică şi îndeosebi să cunoască lăp- Conferenţa interparlam entară. Chiar şi visha regelui Carol I. dela Ischl se unge de două ori cu păcură, care
tăria, viieritul şi tractarea vinului în pivniţă In zilele aceste, 6 —9 1. c. s’a ţinut în Viena încă să aduce în combinaţie cu eventualele trebue pusă pe lemn fiind caldă. Dacă
(Kellerwirtschaft). conferenţa interparlamentară. Aproape 600 operaţiuni comune contra răsculaţilor din lemnele sunt pregătite în modul acesta,
Doritorii de-a reflecta la acest post si­ inşi au luat parte, şedinţele s’au ţinut în par­ Balcani. suntem siguri de a le prelungi cu mult
gur şi cât se poate de bine retribuit să o lamentul din Viena. durata lor în păment.

Un copil, în neştiinţa lui, îţi cere să- In noaptea asta neagră abia se mai valurile, ei ajunseră aproape de stânci; Yves
dai un lucru, de pildă un revolver. Tu ca f i văd pe punte două umbre: sunt căpitanul însă era ostenit cu totul.
om cu minte îi refuzi. Copilul vede că nui Yves şi secundul său, Legadec, tot un breton; Sprijineşte-te de mine căpitane, zise
i-ai dat şi ţine minte. Cu altă ocasiune, mai ... O trăznitură groaznică se auzi. el văzuse pe Yves născând şi crescând. Amîn- bătrînul Legadec, lui Yves, ca unui copil;
încearcă odată să-ţi ceară revolverul. Dacă Corabia care spărgea adineaori valurile doi aduseră instrumentele, busola şi regis­ eu am încă destulă putere.
tu îi refuzi, atunci îşi ia grija şi altă dată se lăsă în jos cu partea din spre cîrmă. O trele corăbiei; Ie puseră în luntre. Yves, cu Dar încordarea asta osteneşte şi pe el.
mai nu va mai încerca să-’l ceară. Dar ea spaimă mare cuprinse pe toţi şi oamenii aler­ ochii scăldaţi în lacrimi îşi luă rămas bun Căpitanul simte că peste câte-va momente
dăi-1 odată şi-apoi să vezi 1 Dacă i-l’ai dat gară pe punte. In această învălmăşală, apăru de la vasul său, care timp de două-zeci de marea va fi mormântul lor. De o dată el
odată, atunci după logica lui — şi logica căpitanul Yves de Kerlin, comandantul co­ ani îl purtase în tot locul pe valurile mărilor zise bătrînului: Legadec, tu singur poţi ajunge
copiilor e foarte stricată — ţi-1 va cere şi răbiei ; el ţine revolverul în mână. Cu sânge şi din acest vas nu mai rămânea acum de la mal ; tu ai copii şi femee, eu nu am pe
altă dată cu tot dreptul şi cu toată stăruinţă. rece el da porunci scuite. Toţi ’i-se supuneau cât nişte sfărîmături I nimeni. Tu trebue să trăeşti I Să ne luăm
Iar dacă i-ai dat şi a doua oră şi a treia de frică, căci cunoşteau pe căpitanul ca un Căpitanul se întoarse cătrâ secund şi rămas bun... vei pune să mi-se facă un pa­
oră, atuncea tu l’ai făcut deja pretenţios, l'ai om foarte sever. zise: Scoboară în luntre Legadec, eu trebue rastas.... şi repede să desfăcu de umerii bă­
făcut rău. Acest Yves, era un băiat frumos, năs­ să părăsesc corabia, cel din urmăl trânului, făcu o mişcare şi dispăru sub va­
Prin urmare cine l'a făcut rău? Tu. Tu cut chiar pe ţărmurile unde corabia se sfîrî- In acel moment, însă un val şi mai luri...
l’ai stricat I Tu eşti cel rău căci nu te pricepi I mase. Mic, cu privirea vie, el e foarte straş­ puternic trecu peste puntea corăbiei, care După două zile corpul lui fu găsit la
Aşa e în toate direcţiile, aşase cultivă răul. nic in serviciu, dar e şi iubit de oamenii trosni şi mai tare. Corabia rămase în întu­ ţărm cu o parte din sfârămîturile vasului,
Invăţaţi-vă a «refuza» la vreme şi veţj echipagiului pentru-că e drept şi cinstit. neric cu totul; luminele de pe ea se stinsese. acel vas care ’l legănase pe valurile mărilor
avea copii buni şi înţelegători şi ascultători. Călătorii cari se aruncaseră nebuni spre Furtuna urla şi mai tare, loviturile valurilor timp de două zeci de ani.
Pe foc dacă pui mâna te arde; dacă bărci, rămaseră nemişcaţi. erau şi mai puternice în vasul sdrobit cu C.
mai pui odată, iar te arde; dacă mai pui, te Yves striga: »cel dintâiu care se va totul..
arde iară ; şi văzând că te arde mereu, nu apropia de bărci va rămânea mortl Toată Departe pe valuri se vedea un punct Sfaturi.
mai pui mâna pe dînsul, nu mai ai preten- lumea să vie aci, la spatele corăbiei; nimeni negru. Era luntrea, care se desfăcuse şi plutea
ţiune să nu te arză I Aşa şi copilul — cu să nu mişte l« singură 1
Noaptea este întunecoasă... vântul urlă
logica lui stricată — se obicinueşte a nu se — A-şi face cineva datoria, însem­
întinde unde nu trebue şi a nu pretinde ce cu putere şi ploaia cade. Yves dă semnale Departe, departe de tot, acolo unde se nează că-şi face un loc de onoare pin-
nu i-se cuvine. Ş i: cu fluerul. După o muncă mare, bărcile sunt împreună marea cu cerul, se vede ceva al- tre semenii sei; dar cea mai sfântă
Cum vor fi copii, aşa vor fi apoi şi lăsate pe apă. Trei bărci încărcate cu oameni bicios... sunt zorile zilei, Marea s’a liniştit. datorie ce trebuie sâ avem, este dato­
oamenii. porniră : mai rămăsese una Ugată la spatele Se aude numai sgomotul uşor ce-1 fac cei ria cătră Dumnezeu şi catră Patrie.
corăbiei care se scufunda mereu. doi înotători. După-ce se luptase mult cu
(,,Albina") T h . D . S p e r a n ţia .