Page 3 - Activitatea_1903_09_35

Nrul 35 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

Un mijloc foarte eftin, pentru a Fructul său este rotund, închis într’o şi şcoala reală de 6 cor. (cei scutiţi de di- Discut suri dela încheierea anului şcolar
păstra aceste lemne este, în a pune coajă groasă, de un galben strălucitor. S’ar dactru plătesc % din această taxă); taxa de Ştiri şcolare.
lemnele în păment în sensul opus creş­ putea zice un fruct de aur. Indigenii îi zic testimoniu şi de anuar e de j coroane (cei *
terii lor ca copac, astfel că capul cel fructul vieţii. scutiţi de didactru plătesc numai 2 coroane)', Trei conferinţe teosofice de Dionisie
subţire să fie îngropat, ear cel gros să Acest fruct se ia din pom şi se pune ear’ taxa de bibliotecă este în clasele infe­ Stoica. Tipografia „Poporul Român“ Buda­
fie în aer. In urma încercărilor făcute în foc. Coaja se desface îndată şi rămâne rioare 60 bani,, în cele superioare / cor. pesta VI. str. Vâiosmarty 60a 1903.
s’a constatat, ca făcendu-se astfel, un o cocă mică, albă şi moale, ca miezul pânii. (Taxa de membru la societatea de lectură *
lemn durează în păment încă jumătate O revistă de botanică scrie, că s’a des­ a studenţilor este pentru cl. V. şi VI. gimn. Legea comunală (art. XXII. 1886).
timp mai mult ca de obiceiu. coperit în susul rîului Niger (Africa) o vale 1 cor., pentru cl. VII. şi VIII. gimnasială 2 Ediţia II. de Pavel Rotariu, advocat în Ti­
Când nu avem lemn anume pen­ întreagă de Cânţi sau arbori de unt. Aceştia coroane. mişoara. Preţul 1 coroană.
tru a face pari (haraci) pentru vie, putem samănă cu stejarul. Fructele lor sunt ca nişte Didactrul se poate plăti în 2 rate se-
întrebuinţa tot aşa de bine şi salcea castane. Ele se curăţă bine, apoi interiorul metrale; % la înscriere, ear’ 1j2 la începutul
şi plopul, dacă îndată ce le-am tăiat, cărnos se pisează şi se pune la dospit în semestrului II., dar’ celelalte taxe se plătesc ECONOMIE
le supunem la următoarea preparaţie. butoaie cu apă. După câte-va ore se bate de-odată şi întregi cu ocasiunea înscrierilor.
Imediat ce s’au tăiat, le ascuţim la întocmai cum se face la noi în putineiu, şi
capul cel gros şi le punem cu această untul ese la suprafaţă. Untul de carit este Direcţiunea. Scrisurile fonciare ale «Albinei'. Am
parte unul lângă altul în un butoiu, în mâncarea zilnică a poporului din Senegal şi anunţat la timpul său în ziarul nostru, că
care am pus apă, ear la fie-care o sută Nigriţia. Din el se scoate săpun, cu el se ministrul r. u. de comerciu prin circulatul
de litri de apă câte 2 chilograme sulfat pregătesc bucatele, se iac luminările, ear „CARTEA ROMÂNULUI'. său tir. 6604 preş. de la 30 Decemvrie 1901
de cupru (piatră venătă). Se lasă astfel Negresele îşi fac diferite- pomăzi pentru părul a admis scrisurile fonciare ale «Albinei» întră
două zile, după care timp se scot, se lor cel negru. Acesta va fi titlul Călindarului pe anul acele efecte, cari se pot primi drept cauţiune
pune altă apă şi ear alţi pari. Cu cât Mai este un arbore, pe care Humbold 1904 ce institutul tipografic „ Victoria" (pro­ Ia toate întreprinderile publice şi astfel de
lemnul va fi mai moale, cu atât apa la supranumit pomul-vacă, descoperit în Ve­ prietar Ioan P. Lazar) din Şimleul-Silvaniei obligăminte faţă de erar (arândăşii, furnisăil
ast-fel pregătită va pătrunde mai bine nezuela. Acolo sunt păduri întregi de un fel va eda în decursul lunei Septemvrie a. c. şi intreprinderi etc).
şi va fi mai îndelungat timp întrebuinţat. de arbori numiţi Tabyla. Arborii produc un Aceasta intreprindere literală va fi un Precum aflăm, scrisurile fonciare ale
suc îmbelşugat şi lăptos, de o albeaţă stră­ «Albinei» au fost admise acum spre lombar-
adevărat magazin de învăţături pentru tot
lucitoare şi de un gust minunat. Pentru lo­ Românul. Pornind dela vatra noastiă (Săla- dare (amanetare) şi din pattea Băncii Austro-
V A R I E T Ă Ţ I cuitori este mai mult decât o beutură sănă­ giul) în anul prim vom da un scurt istoric Ungare atât Ia centralele cât şi la toate filia­
toasă. Laptele e parfumat, gras, şi constitue lele sale şi anume până la 75% ale valoarei
al desvoltării noastre naţionale, bisericeşti,
un nutriment excelent, ca şi laptele de vacă. lor de curs.
(Câte persoane poate conţinea bi­ culturale şi economice din Sălagiu. Acest
Spre a mulge pomul, e de ajuns de a face Prin faptul acesta setisurile fonciare
serica Sft. Petru din Roma). »L’Italie scrie, istoric va fi ilustrat cu portretele bărbaţilor ale «Albinei* au fost înainte, aşa zicănd în
că această întrebare ’şi-au pus-o toţi d n Roma. o tăetură în jurul fructului. îndată ţîşneşte noştri conducători şi a instituţiunilor de mai
din el o zamă lăptoasă. Cei mai însemnaţi mod oficial, în categoria celor dintâiu efecte
Vom răspunde la această întrebare — mare importanţă din acest ţinut.
arbori de lapte se găsesc în Guyana. Locui­ din monarchie.
scrie »l’Italie« — basându-ne pe date rela­ Un grup de bărbaţi cu renume literar
torii îl numesc *Hia-Hia«, adecă «dulce- înregistrând ştirea aceasta îmbucurătoare
tiv oficiale, care fură publicate în 1864 de bine cunoscut, va da fel de fel de învăţături
duice». «Hia-Hia» creşte de obiceiu pe mar­ şi care însemnează totodată un «nou pas
un ziar catolic. folositoare pentru tot Românul, fie acela domn
ginea lacurilor şi a rîurilor. Coaja şi fructele înainte», nu putem de cât să felicităm pe
După acest ziar, biserica Sft. Petru ori ţăran.
lui cuprind atâta lapte, încât, când se taie conducătorii primului nostru institut finan­
poate conţinea 54.000 de persoane. In anul al doilea şi cei următori vom ciar, pentru succesul obţinut.
Cu ocasiunca jubileului lui Leon XIII., un pom, apele rîului se înălbesc, şi devine
un rîu de lapte. continua cu îmbogăţirea acestui material pus
comitetul pelerinagiurilor netipărind decât
Negrul face se curgă lapte dintr’un ar­ în ordinea cea mai perfectă astfel, că cei-ce
22.000 bilete, s'a putut circula în toată voea
bore şi fiind-că natura e bogată şi îmbelşu­ vor aduna la un loc călindarul nostru în timp Uscatul fructelor.
prin biserică.
gată în asemenea fructe, Negrii nu au nevoe de câţiva ani, vor avea o bibliotecă mult
Dacă comparăm această cifră de 54.000
a falsifica laptele, cu făină, scrobeală sau folositoare în toată privinţa.
cu numărul persoanelor, care pot să-’şi gă­ 4 Prepararea prunelor uscate.
alt-ceva, după-cum fac la noi lăptăresele. Atragem deci atenţiunea publicului nostru
sească loc în celelalte mari biserici din Eu­ (Urmare şi fine).
ropa, dăm peste tabloul următor: Iată dar cum îngrijeşte Dumnezeu de şi în deosebi a dlor preoţi şi învăţători de pe
om, dându-i: pâne, din fructul vieţii, untul acuma asupra călindarului „Cart ea R o m â ­ Felurite fructe să pot usca. In
Dome din Milan 37.000.
din pomul Carit, şi lapte din «Hia-Hia* I nii lu 1“, care pe lângă aceea că va fi adjustat
Sft. Paul din Roma 25.000. special pentru prune care ar fi mijlocul
Ar fi minunat dacă s’ar prăsi şi la noi după cerinţele cele mai perfecte a timpului
Sft. Sofia din Constantinopol 23.000. cel mai eftin de a le utilisa? Uscarea
asemenea atbori. Ce berechet ar fi pe capul modem, va fi totodată şi foarte ieftin.
Notre-Dame din Paris 21.000. sau transformarea lor în ţuică?
leneşilor I
Dome din Florenţa 20000. Principala întrebuinţare a pruni­
Catedrala din Pisa 13.000. lor e ţuica. Un hectar de pruni, inclu­
Sft. Marcu din Veneţia 7.000. Dela şcoalele medii gr.or. B I B L I O G R A F I E
* siv fabricarea ţuicei, reclamă anual chel-
Un ou de 4 0 0 0 Cor. Un ou de alea, române din Braşov. tueli în sumă de 130 lei şi produce
pasere din familia pringuinelor, a cărei exis­ Anuarul VI. al societăţii pentru fond 200 decalitri ţuică â 4 lei, 800 lei;
tenţă s6 credea stinsă, a fost vândut la de teatru român pe 1902 — 1903 a apărut deci prunele transformate în ţuică pot
Londra pe preţul de 4000 Cor. înştiinţare pentru anul viitor şcolar. "într’un elegant volum de 200 pagini, tipărit lăsa un beneficiu de 670 lei pe hectar
In total există în colecţiile publice şi Anul şcolar 1903—1904 se va începe la A. Mrueşanu în Braşov. Partea literară sădit cu pruni. Socotind pe hectar 400
particulare din lumea întreagă, 66 ouă de în 1 Septemvrie 1903 st. v., adecă în 14 conţine: I. Arta şi adevărul, discursul de
alea, din cari 43 în Anglia. Septemvrie st. n. Părinţii cari doresc a-’şi deschidere al d-lui I. Vulcan la adunarea din pruni şi o producţiune mijlocie de 40
* da copiii la aceste scoale, sunt poftiţi a se Bistriţă, II. Ceva despre psihologia plăcerii kilograme de fie-care prun, face 16.000
(Un palat în vezduh). Un Englez, de presenta cu fiii sau cu fiicele lor în cance­ estetice de Dr. Iosif Blaga, III. Cum jucăm kilogr. prune, producţiune mijlocie a
o sută de ori milionar, dl Fay, stabilit la laria direcţiunilor respective în zilele de 1, 2 teatru î l de Dr. V. Branisce, ambele lucrări unui hectar. Dintr’o sută de kilogr. se ob­
Guanajoto (America), a început să constru- şi 3 Septemvrie v., adecă 14, 15 şi 16 Sept. cetite la adunarea din Bistriţă, IV. Despre
ească un palat minunat în văzduh, înalt de st. n. pentru înmatriculare. — Şcolarii, cari efectul artei de Ioan Păcurariu, conferenţă ţin 25 kilogr. prune uscate deci din 16.000
cel puţin o sută de metri, înconjurat de gră­ se înmatriculează pentru prima-dată la şcoa­ ţinută cu mult efect la adunarea din Bistriţă, kilogr. vom avea 4000 kilogr. prune
dini nemăsurate, cari amintesc legendarele lele noastre medii, vor aduce testimoniu şco­ V. Mişcarea teatrală la noi în anul 1902 uscate, â 20 lei suta face o valoare
grădini suspendate din Babilonia, şi la cari lar, extras de botez şi certificat de revacci- de Dr. Iosif Blaga, biografia membrului fon­ brută de 800 lei.
se va ajunge printr’un ascensor gigantic. nare. T estim o n iu l şco lar, de pe clasa dator Iosif Hossu. Partea relativă la admi­ Folosul ar fi acelaşi. Prunele afu­
Dl Fay crede că trebue să trâeşti la precedentă a u să-l presim te toţi şc o la rii, nistraţie conţine toate raporturile, hârtiile şi mate sunt un obiect de consum plătit
acea înălţime, ca să fii ferit de microbii, cari vin a se înmatricula, aşadar şi şcolarii, datele despre adunarea generală din Bistriţă, bine totdeauna în comerciul mare.
cari infectează atmosfera marilor oraşe. cari au absolvat c asa precedentă la şcoalele urmează apoi discursurile ţinute la adunate, *
Palatul din văzduh, care va avea nu­ noastre. In 30 August şi în 1 Stpt. v. dela cum şi descrierea amănunţită a festivităţilor Dl Nicolae Filipescu urmează Dlui
mele de «palatul Semiranriidei», va fi în co­ 8 —12 ore a. m. şi dela 3 — 5 ore p. m. se cu vocile de presă asupra adunării. Membrii
municaţie telefonică cu oraşul Guanajoto şi vor ţinea examenele supletorii şi de ernen- fondatori are societatea a) vii 61, bj morţi Fleva în ministerul agriculturei In De­
apa va fi adusă printr'un isvor aşezat la oare­ dare. Cei-ce s’ar presenta mai târziu, au să 32, ordinari pe vieaţă a) vii 52, bj morţi 27, cemvrie 1900, dl Filipescu depune în
care depărtare. petiţioneze la direcţiune, dovedind cu atestat ordinari 141. In anul 1902 s’au dat 151 de cameră un proiect de lege pentru în­
Acest palat, sprijinit de stîlpi enormi valabil causa întârzierii. representaţiuni teatrale in 21 de comitate curajarea fructelor uscate cu disposi-
de fer masiv, va fi construit în întregul din... Toţi şcolarii, cari intră în I. gimnasială locuite de Români, în anul 1901 s’au dat ţiile următoare:
hârtie 1 sau I. reală pot fi supuşi unui examen de 117, ear în 1900 112. a) Ministrul era autorisat să îm­
*
primire conform normativelor existente. Exa­ * prumute bani comunelor sau particularilor
Tălpi metalice. In Germania şi în Olanda
menul de primire se va ţinea în 30 August Poveştile d-lui I. Pop Reteganul edi­
s’au făcut în armată încercări cu nişte tălpi cari vor instala sau vor pune în lucru
v., 1 şi 2 Sept v. tate de tipografia «Poporul român» din Bu­
de fir metalic, muiate într’o substanţă ase­ cuptoare pentru uscatul fructelor, până
menea cu cauciucul Se zice că aceste tălpi Hotă. — Şcolarii, cari vin dela un dapesta să continuă. Am primit acum bio- la 60% din valoare^ uscătoriei.
ar fi mai trainice decât cele de piele şi n’ar institut, unde în gimnasiul superior nu au şura II. din volumul I. * Dela moara din sus« b) Materialul adus din străinătate
învăţat limba grecească, au să fie supuşi care conţine 2 coaie. Putem spune, că aceasta
costa decât pe jumătate preţul.
unui examen de primire din limba grecească. va fi cea mai frumoasă colecţiune de poveşti pentru instalarea acestor cuptoare să
Inventatorul, care locueşte în Nurem-
Didactrul în gimnasiul inferior şi şcoala a d-lui Reteganul. scutea din taxele vamale.
berg, ar fi găsit capitalişti pentru a putea
reală este de 24 cor. pe an, ear’ în gimna­ * Dl Filipescu voia să îndrumeze
da inventaţiunii sale o mai mare răspândire.
siul superior (clasa V.—VIII.) de 40 coroane XVII. Programa şcoalei civile de fete prin lege, pomologia română pe calea
pe an. — Cei înmatriculaţi pentru prima- cu internat şi drept de publicitate a > Asocia- industrialisărei, ajutând particularii sau
Arbori cari produc pane, unt şi lapte. dată mai plătesc odată pentru totdeauna o ţiunii pentru literatura romană şi cultura
taxă de primire de 8 coroane. Şcolarii nero­ poporului române din Sibiiu, pe anul şcolar comunele să cumpere şi să instaleze
Se ştie, că arborul-pâne este marea mâni plătesc didactrul, taxa de primire şi 1902/1903 publicată de Dr. Vasile Bologa, aparate perfecţionate pentru uscarea
brutărie a pădurilor din ţările cele calde. El taxa pentru fondul de pensiune duplu. Taxa director. Broşură, cuprinde pe 43 pagine: fructelor.
se află mai cu seamă în insulele Fil'pine şi pentru fondul de pensiune este în gimnasiul Câteva probleme ale şcoalei româneşti dela E de notat şi faptul, că anul acesta
Mariane şi în Australia. superior 10 cor., ear’ în gimnasiul inferior noi, de Ion Borcia. ministerul instrucţiei publice a trimis