Page 2 - Activitatea_1903_09_37
P. 2
Pag. 2 ACTIVITATEA Nrul 37
acela nu mai plăteşte şi are drept la Oprirea a mers repede, dar drep reuniunea noastră, ca mama celor mai V. Cetirea disertaţiunilor anunţate.
cele 250 cor., deşi plătesc numai 2 tatea târziu a venit, abia peste un ju multe reuniuni române din Ardeal — VI. Ficsarea locului adunării gen.
cor. taxa de înscriere şi de 300 de mătate de an, la 20 Octomvrie 1902. cu braţe deschise va ajuta acolo, unde viitoare.
ori câte 60 fii. adecă suma totală de Am ieşit însă curaţi, ca aurul: »nu s’a ni-să cere ajutorul. VII. închiderea adunării prin di
182 cor. aflat nici o învinuire, care ar avea urmări Binevoiască ori care preot a aduna rector.
mai grele« la reuniunea a Il-a de în cel puţin 300 de membri cu câte 2 Onoraţii membri şi toţi binevoitorii
II. Averea reuniunei
mormântare română. cor. taxă de înscriere şi 60 f. compe- părtinitori ai culturei poporului român,
a fost la finea anului 1902 în depuneri, Ridicând însă mănuşa, am făcut tinţa unui cas de moarte şi-l asigur, sunt rugaţi a lua parte la aceasta adu
acţii, fundaţiunia Em ilia C. Ciurcu n. şi eu contra-acusă faţă de directorul I-ei că în câte va zile filiala e gata: va avea nare.
N icoată, competinţe restante şi în bani reuniuni de înmormântare, ungureşti, director, cassar, secretar şi comitet ad Din şedinţa comitetului Desp. VIII.
gata laolaltă: 7046 COP. 9 7 f i i ; Szots Sândor, ministerul a ordonat, ca ministrativ în comuna sa. Directorul Deva, ţinută în Deva la 13 Septemvrie
în tipărituri, cărţi de membru, sigile şi dl Szots Sândor să replătească pe cei capătă dela fiecare cas de moarte 4 1903.
cărţi de evidenţă: 1000 COP-
6V2 de ani dimpreună cu dl cassar şi cor., cassarul 4 cor., secretarul 3 cor. Dr. Ales. L. Hossu, Dionisin Ardelean,
111. Venitul eurat secretar honorarele de câte 300 + honorar, ear portărelul, care adună banii direct, desp. actuar.
sub fieiertatul părinte George, cassarul, a 300 ’+ 100 coroane anuale şi să din casă în casă la fiecare cas de
fost la 1901: 1223 cor. 34 f i i , se mulţumească cu cele 4 + 4 + 2 moarte, capătă câte 10 coroane de fie Nr. 14-1903.
ear în anul 1902 abia 4 3 6 COP. 4 4 fii. coroane, prescrise în statute, precum care cas.
Causa descreşterei — unica în le tragem şi noi la reuniunea a Il-a de Membrii filialei nu plătesc la caşul Dela presidial Reuniunii notarilor comunali şi
decurs de 18 ani — zace într’o arâtare înmormântare. .0 de moarte din reuniunea mamă Deva cercnali a comitatulni Hunedoara.
mincinoasă a membrilor Szots Sândor, Ia ajuns nemeşa. Reîncepândpabia şi întors, devenii nu plătesc nimic filia
George Gila şi cumnatul sâu Nicolae la 20 Octomvrie 1902 activitatea^.pa-ţ lelor. — Administrarea îşi evidenţa ave-; Invitare
Benea, cari s’au plâns la ministru, că menii nu au putut plăti cei 14 morţi rii filialei e separată: numa controla la adunarea generală anuală a Reuniunii no
reuniunea sub conducerea noastră ar deodată pe timpul iernii şi aşa veifitul şi conducerea predată e comu tarilor comunali şi cercuali din comitatul
fi urmărit «scopuri ascunse*, s’ar a. 1902 e cu mult mai mic decât anul nă, uniform ă şi strictă, militară, Hunedoara, care să va ţinea la 26 Septemvrie
fi prăpădit «însemnate 3um e« din 1901. In schimb anul acesta am depus aşa i zicând. a. c. la 10 ore înainte de ameazi în »Hote
averea ei; ba că am fi dat sub masca deja la institutul »D ada* în Orăştie Dacă s’ar uni toate reuniunile lul călii ferate« din Ilia-Murăşană.
binefacerei, bani mulţi pentru «scopuri 800 cor. şi până la finea anului ,cel existente; ori cele existente, dacă şi-ar Aceasta o premerge la 9 ore şedinţa
neiertate*, ba că am plasat banii în puţin alte 1200 coroane avem să de face fiecare în cutare centru potrivit: comitetului.
nişte acţii ale unor institute afirmative punem, fiiind anul mai bun. Deva, Orăştie, Alba-Iulia, Şebeş, Sibiiu Programul adunării:
dubii, cari ar urmări »scopuri naţio şcl. numai câte 10 filiale, ar avea
IV . M em brii reu n iu n ei, r 1. Raportul preşedintelui.
nale* româneşti, ca »Grăniţerul« din 1 - 1 fiecare reuniune cu cele 10 filiale, în
Dobra şi »Corviniana« din Hunedoara. deşi am fost opriţi l/s de an, s’au sporit calcul submijlociu vorbind: cel puţin 2. Verificarea protocolului adunării ge
nerale din anul trecut.
Sâ roagă de ministru, ca sâ ne cu 101 m. noi. La finea a. 1902 am 6000 coroane venit anual, plus
3. Censurarea socoatei anului 1902.
distitue din directorat şi cassariat, ca avut 442, din cari am şters 1, au murit fondul de reservă, care ar creşte din
4. Staverirea bugetului pentru anul 1904.
s6 nu se prăpădească reuniunea, pe 17, am rămas deci cu 424 m. în vieaţă. an în an. Ce s’ar putea face cu această
5. Rapoitul despre gravamenele luate
care eu şi fiertatul meu tată am în- Anul acesta s’au mai înscris 50 sumă sigură pe seama bisericelor şi
în protocolul conferinţii corpului notarial din
fiinţat-o şi condus-o, spre mulţumirea de membrii noi; înscrierile continuă, şcoalelor, pe sama copilaşilor noştri
pretura Baia-de-Criş şi Brad, ţinută în Ianuar
unanimă. dar mai încet, căci am trecut peste săraci ?
a. c. şi cu aceasta împreună presentarea pro
Interesul general cere, ca sâ se numărul închis de 450 de membri, ho-
Acest iectului de statut, cu privire la socotirea ta
ştie, că capii vezuţi ai acestei mârşave tărît de două adunări generale.
viitor de aur, xelor pentru lucrările private, compus de
denunţări au fost: preotul reformat
Szâ’ts Sândor, secretar la Kulturegylet V. Ajutoare în bani acest vis realisabil, sau această reali Pap Kâroly, notar cercual în Ţebea.
şi ajuns director la I-a reuniune de în am împărţit în 1902 la 17 familii suma tate ideală am avut-o totdeauna în ve 6. Presentarea memorandului Reuniunii
mormântare, în ortâcie cu George Gila, de 2211 cor. 26 fii, dintre cari 12 dere. Câţi-va Iuda mi-au stat în cale, notarilor comunali şi cercuali din comitatul
fost preot şi învăţător ţipat în Cârjiţi, au fost gr.-or., 2 rom.-cat. şi 3 reformate. ca să nu-1 pot realisa. Au isbutit a mă Zala, în privinţa executării promptă a regu
opăci câţi-va ani, perduţi în sbuciumări lamentului despre noile afaceri notariale.
aproape de Deva, ajutaţi de o mână Suma tuturor ajutoarelor date din
nevăzută, dar ştiută. Purtând luptă aprigă 1886— 1902 face 21.499 cor. 2 4 fii zădarnice. Acum însă — cu ajutorul 7. Presentarea memorandului Reuniunii
lui D-zeu şi a oamenilor de bine — notariale din Udvarhely, privitor la sfera de
pe la diregătorii cu baronul Ursu, ca-
rele-i fusese cel mai mare patron chiar VI. U rm ările binefăcătoare reuniunea mamă din Deva e pe cale activitate a notarilor şi organisarea salariilor
şi în cele familiare, dl Gila a fost întâiu ale reuniunei şi biserica le resimte. S ’âu a-şi înfiinţa anul acesta chiar câte-va notarilor din Ardeal, precufn şi ajutorarea
mutat dela Cârjiţi, dar — nesupunân- urcat taxa clopotelor şcl. Şi s’au creat filiale. comunelor.
du-se — a fost distituit, ear şcoala din alte venite nouă: de exemplu 4 cor. F ra ţi preoţi fi învăţători. 8. Rugarea notarului pensionat din Pe-
causa domnialui — s’a închis. Tot din pentru falon de mort, taxa de groapă V’am dat icoana reuniunei noastre, troşeni Dombora Lâszld, prin care cere re
causa D-lui s’a închis şi şcoala noastră dela străini, 2 cor. pentru învăţător, ca ca să Vă îndemn a face bine pentru laxarea taxelor restante a Reuniunii.
din Popesci. Stricându-să de tot şi cu cantor. Preotul — de regulă 2 — îşi popor şi biserică, — aceia, cari puteţi 9. Alegerea representanţilor Reuniunii
parochienii săi din Cârjiţi, a rămas şi capătă regulat taxa urcată de 10 cor. face şi conduce reuniuni de sine stă pentru adunarea generală, ce să va ţinea la
fără popor şi aşa, de silă, a căutat şi pentru înmormântare, 2 cor. pentru ru tătoare, puternice, rogu-Vă faceţi-le, Budapesta.
aflat loc de învăţător la şcoala de stat găciunea de 6 săptămâni şcl. In fiecare dar să le faceţi; ear acelora, cari cu 10. Presentarea elaboratului de statut
din Deva, protegiat de cei ce-’l cunoş an scoatem câte 15— 18 familii din rui încredere Vă înrolaţi sub vechiul steag privitor la taxele pentru lucrări private, com
teau deja. nul material la cas de moarte. cinstit al reuniunei noastre, cu braţe pus de preşedintele Reuniunii.
Ajungând în Deva, îi trebuiau din Vecinicele frecări între preot şi deschise mă ofer să Vă înfiinţez filiale, 11. Presentarea formulariilor compuse
nou merite. Intemeietorii-conducători parochieni, între epitropi, învăţători şi câte şi unde Vă place, în ori care co conform ordinaţiunii ministrului de interne
români ai reuniunei erau să fie mora crîznic, că nu pot încassa taxele clopo mitat. Sfaturi şi până aci bucuros am Nr. 126.000 — 1903 §. 27 despre regula
liceşte omorîţi şi delăturaţi, şi înlocuiţi telor, praporilor şcl. — toate dispar dat şi dau ori cui mentul afacerilor.
cu dl Szots Sândor, care se îmbiase acolo, unde e înscris cineva la reuniune. Reuniunile resfirate de regulă nu 12. Pertractarea obiectelor aşternute la
de director şi recomandase pe dl Gila Din venitul curat să poate da o au condiţiunile aşa de prielnice, ca fi presidiu cu 24 ore înainte de adunarea ge
de cassar. Ce minunată »ordine« — sumă oareşi-eare pentru ajutorul bise- lialele bine conduse. Reuniunea mamă nerală.
era să se facă. ricelor ori şcoalelor noastre sărace, deşî întăreşte filiala, filiala întăreşte reuniu La aceasta adunare generală să învită
Adunarea generală din 29 Decem nea mamă: membrii Reuniunii cu onoare.
în Deva am făcut trista experienţă, de
vrie 1901 cu 54 contra 14 voturi su- când umblă oamenii să-şi facă. trecere Pe cei rîvnitori a face bine, Băci a, la 15 Septemvrie 1903.
muţate a respins atacul, pe furiş inscenat; Vă rog, veniţi cu mine! Diontsie Popoviciu, m. p., (L. S). Beta Rigndth. m. p.,
şi merite — necinştite. Am dat d. e. preşedinte. notar.
cu marele alai şi bătaia înscenată au
bibliotecei parochiale 100 cor., pentru Deva, 6/19 Septemvrie 1903.
ajuns treaba pe la judecătorie, unde
cărţi şi haine la copii săraci 120 cor., Asigurări mutuale rurale
pricinaşii au fost aspru pedepsiţi, dar Directorul
pe basa §. 10 din statute.
nu ne-am lăsat terorisaţi. A gust A. N icoară m. p. contra mortalităţii Yitelor.
Adunarea generală din 22 Martie VII. Filialele reu n iu n ei noastră.
1902, aflând toate în cea mai bună or i: Nr. 38-1903 '■» Ne folosim de remediile depuse în circulara
dine şi un venit curat de 1223 cor. Avem concluse şi suntem pregătiţi Desp. VIII. r de faţă a d-lui Ion Kalinderu din România, care cu
inimă adevărat românească conlucră la asigurarea
34 fii., ear în membrii noi o creştere să înfiinţăm, ori unde putem filiâle. proprietăţii şi avutului ţăranului pe toate terenele
însămnată — , ne-a făcut adevărate ova- Acolo, unde să pot înfiinţa şi susţinea Con v o ea re. economiei. ,
ţiuni, ear domnilor Szots Sândor— reuniuni de sine stătătoare, tare bine In rînduri am fost cercaţi, din partea ţăranilor
e, să se pună în lucrare. Avem însă de aici, a-le da unele intuitive cu pr vire la asigu
Gila şi Benea Nicolae le-a votat cu Despărţâmântul VIII. Deva al „Aso- rarea vitelor. înainte cu câţi-va ani chiar aici s’a
101 contra 2 voturi »dojana protoco mai multe caşuri, unde reuniuni de ciaţiunei pentru literatura română şi sulevat înfiinţarea unei reuniuni cu acest scop.
lară şi dispreţul adunării generale«/ sine stătătoare — ca în Brad de exem cultura poporului român“ îşi va ţinea La tot caşul principiile, ce sunt depuse aci,
Nu peste mult — sosind ordinul plu — nu se pot constitui cu anii. Aş- adunarea generală în Deva la 4 Oc pot servi de îndreptar la înfiinţarea de reuniuni,
ternerea statutelor prin diregătorii e
ministerial — a urmat apoi la 15 Apri tomvrie a. c. st. n. la 3 ore d. m. în prin cari scopul să poate ajunge.
greoae şi opiniunea organelor publice
lie 1902 oprirea activităţii reuniunei şi localităţile casinei române, cu următorul Diferitele epizootii cari dau peste vitele
nu e pretutindenea binevoitoare. In
secuestrarea întregei averi. Din acest ţării noastre, ne reaminteşte pierderile perma
aceste caşuri, ni-se opun atâtea chiţi P r o g r a m :
moment goana pornită contra noastră nente pe cari le sufer agricultorii, din causă
buşuri şi formalităţi zădarnice, cari os
au mistuit zi de zi liniştea şi bunul simţ I. Deschiderea adunării prin direc că vitele lor, nu sunt asigurate contra mor
tenesc şi disgustează pe oanenii noştri.
delicat al fiertatului meu tată, care torul Despărţământului. talităţii. In adevăr, în cas de epizootii, statul
era pe faţă şi de dos cârtit şi terfelit Cunosc statute — din cuvânt în cu II. Raportul actuarului despre ac despăgubeşte până la un punct, pe proprie
în toate apele duşmanilor, cari îşi trăiau vânt reproduse ca ale noastre — pe cari tivitatea anuală. tarii vitelor ; în afară însă de aceste caşuri,
traiul. De multele agitaţiuni a căzut la ministrul nu le-a aprobat, pentru un III. Exmiterea comisiunilor pentru se întâmplă multe nenorociri, pentru cari să
pat, ear la 30 Maiu 1902 a murit lucru de nimica. La altele le pune re- censurarea raportului, conscrierea mem teanul nu capătă nici o despăgubire din partea
moartea unui martir, chinuit şi gonit stringeri şi condiţiuni, cari nimicesc în brilor noi, colectarea taxelor şi refera- nimănui.
din partea acelora, cu cari nu mai fâşie pruncul nou născut. dele acelora. De altmintrelea agricultorul trăind într’o
bine a făcut, cărora le-a mijlocit rang Acestor neajunsuri — cari aduc IV. Discutarea şi deliberarea even nesfârşită nesiguranţă, fiind supus el şi gos-
şi pâne, ca să crească şi să fie fericiţi. pagube poporului şi bisericel noastre — tualelor propuneri. „ odăria sa, la toate pierderile pe cari poate
