Page 3 - Activitatea_1903_09_37
P. 3

Nrul  37                                                                 ACTIVITATEA                                                                        Pag-  3-

          să  ’i-le  aducă  anii  răi,  seceta,  grindina, inun-   Serate  de-ale  —           unei  şcoli  industriale  cu  limba  de  pro­ ţie  la  braţ,  în  formă  de  doliu.  O  formă  de
         daţiunile,  boala  vitelor  şi  necăutarea  produc­                                   punere  românească.  Să  sperăm  însă,  că  demonstraţie  faţă  de  porunca  împărătească
          telor,  are  destul  de  mare  nevoe  de  a  se  asi­  meseriaşilor  români.         cei  chiemaţi  îşi  vor  face  şi  aici  dato-  dată  armatei.
          gura  contra  acestor  perderi.                                                      rinţa.
                                                                                                                                               Khuen  Hedervâry.  Să  lansează  vestea,
               In  special  la  accidentele  vitelor,  marele                                       După  toate  acestea  s’au  cetit  prin
                                                         Fidelă  programului  sâu, „Reuniunea                                            că  Maiestatea  Sa  este  aplicat  a  însărcina  pe
          proprietar  pierde  proporţional  mai  puţin,                                        dl  A p o l z a n   sumarele  şedinţelor  ad­
                                                    sodalilor  români  din  Sibiiu“,  a  întrunit,                                       Khuen  Hedervâry,  actualul ministru  preşedinte
          decât  micul  cultivator.  Vaca  omului  nevoiaş                                     ministrative,  din  cari  am  aflat  cu  multă
                                                    Joi  în  27  August  n.  c.,  un  numâr  de                                          abdicat,  cu  formarea  cabinetului  nou.  Aciasta
          este  de  multe-oii  singura  lui  av> re  mai  de                                   părere  de  rău,  că  apelurile  adresate  de
                                                     102  persoane  la  şedinţa  literară a  8-a.                                         în  urma  neliniştei  ce  a  produs  porunca  îm.
          samă  şi  pierderea  animalului,  printr’o  întâm­                                   comitet  Reuniunei  surori  din  Alba-Iulia
                                                    Amesurat  timpului  de  faţă,  în  care  se                                           părătească,  publicată  şi  de  noi  în  fruntea  foii.
          plare  neprevăzută,  însemnează  căderea  lui  în                                    şi  din  Sălişte,  de-a  arangia  în  una  sau
                                                    fac  înscrierile  la  diferitele  şcoale,  presi-
          nenorocire,  pe  când  la  marele  proprietar,                                       ceialaltă  din  aceste  localităţi  în  toamna
                                                    dentul  Reuniunei,  dl  Vie.  Tordăşianu,                                                  Hiperzel.  In  casina  ungurească  din  loc
          pierderea  unui  animal  din  10,  sau  100,  nu   crede  a  nu  fi  de  prisos  sâ  ne  ocupăm   de  faţă  o  exposiţie,  la  care  se  concurgă   un  oare-care  viteaz  a  sfîrticat  înaltul  ordin
          poate  însemna  mare  lucru.              cu  chestia  îmbrăţişării  carierelor,  chie-   meseriaşii  noştri  de  pretutindenea,  a   de  zi  asupra  căruia  era  peste  măsură  indig­
               De  alt-fel  în  Francia,  unde  s’au  făcut   mate  a  ne  croi  viitorul  cu  bunătăţile  şi   rămas  fără  resultat.    nat.  Acum,  la  tot  caşul,  va  urma  ceva  avan­
          cercetări  serioase  asupra  as gurârii vitelor,  s’a  neajunsurile  sale.  Arată  cum  pentru  noi   Intraţi  în  şedinţa  literară  propriu  sare  sau  remunerare  binemeritată.
          constatat,  că  proporţiunea  mortalităţii,  este  Românii,  cari  învăţăm  mai  multă  carte,  zisă  corul  —   să-’i  zicem  de  vară  —
                                                                                                                                               Sub  steag    înştiinţările   de   bună­
          mult  mai  mare  în  micile  exploatări,  decât  abia  e  deschisă  cariera  dăscălească  şi  al  d-lui  I.  S t an ci u,  zugrav,  compus
                                                                                                                                          voie  la  asentare  urmează  mai  în  toate  locu­
          în  cele  mari.  Interesul  asigurării  nu  stă  însă  cea  preoţească  şi  cel  mult  cea  de  ad­ din  măestri  şi  sodali,  ne-a  executat  o
                                                                                                                                          rile  pe  unde  să  află  naţionalităţile.  Aşa  ves­
          numai  în  faptul  că  e  voi ba  de  micul  culti­ vocat,  datorinţâ  au  părinţii  a  se  gândi  frumoasă  composiţie  corală.   Dl  Vasile
                                                                                                                                          tim  cu  bucurie,  că  aici  zilnic  vedem  cum
          vator,  şi  că  acest  cultivator,  este  mai  supus  şi  resgândi  bine  asupra  celor  de  făcut  Fnâţilâ,  sodal  cismar,  ne-a  predat  cu
                                                                                                                                          feciorii  noştri  să  presenteazâ  la  visită.  A r
          pierderilor  decât  pieptietarul  mare,  dar  şi  în  acum,  când  temelie  au  să  pună  pentru  pricepere  poesia  «Andreiu  sau  luarea
          faptul,  că  mica  cultură  la  noi,  ca  şi  în  alte  fericirea  copiilor  lor.    Nicbpolei«  de  D.  Bolintinianu;  dl  Ilie   fi  la   loc  se  v ie  d u p ă  con u m e  f i   cete
          părţi,  represintâ  cea  mai  mare  parte  din  su­  E  timpul  suprem,  ca  părinţii  din  Mifca,  sodal  lăcătuş,  a  făcut  mult  haz   cu  c e t e r  a ş u i   satu lu i,  ca  la   asentă-
                                                                                                                                          rile   m a ri.  In  Sibiiu  s’au  piesentat  cam
          prafaţa  cultivată,  represintă  dacă  din  neno­ clasa  păturei  sus  puse  să  nu  nisuiască  cu  anecdota  din   popor  «Ţiganul  şi
                                                                                                                                          500  deobi|aţi.
          rocire  nu  şi  calitatea,  cel puţin însă cantitatea  a  face  tot  numai  aşa  zişi  » d o m n i «  iepuroaica«;  măestrul  pantofar,  dl  Ioan
                                                                                                                                               înainte  pentru  ţară  şi  Im plratl
          După  statistica  agricolă  pentru  1901,  la  noi  din  fiii  lor,  fie  ei  mulţi  sau  puţini,  fie  Bologa, a  fost ascultat cu vie atenţiune  în
          în  ţară,  sunt  numai  4,061  de  proprietari  cari  ei  dotaţi  sau  nu  dela  natură  cu  facul­ cetirea  bucăţii  «Sfetnicii  iadului«  (pa­
                                                                                                                                               Bancă  nouă  tn  Tim işoara  »Păstoiul<
          cultivă  mai  mult  decât  100  Ha;  pe  când  tăţi  spirituale  potrivite  de-a  face  şcolile  harul,  strălucirea  şi  şoapta)  de  G.  Coş-
                                                                                                                                          este  numele  noului  institut  de  economii  în­
          numărul  acelora,  a  căror  cultură  este  mai  şi  fie  părinţii  în  stare  materială  bună  buc.  Drăgălaşa  şi  de  toţi  iubita  Aurica
                                                                                                                                          fiinţat  în  Timişoara  cu  capital  de  160.000
          mică  decât  100  ha.,  este  de  937.389.  După  sau  rea;  tot  asemenea  nepotrivit  este,  Cioran  (de  6  ani),  fiica  măestrului  mă­
                                                                                                                                          coioane,  400  acţii  â  400  cor.  Cu  prilejul
          o  ultimă  lucrare  publicată de  cătră  Ministerul  ca  părinţii  din  clasa  economilor  —   ţă­ celar  Man  Cioran,  ne-a  captivat  cu  de-
                                                                                                                                          constituirii  la  14  1.  c.  s’a  ales  direcţiunea:
          de  Domenii,  se  poate  vedea că  cea  mai  mare  rani,  fie  ei  bogaţi  sau  săraci,  tot  numai  clamarea  unei  frumuşele  poesioare.  D nii
                                                                                                                                          P.  Rotar,  Dr.  T.  Putici,  Dr.  V.  Mezin,  I.
          parte  a  vitelor  din  România  se  găsesc  în  economi  să  facă  din  fiii  lor.  Ştiut  este,  Petru  Feldiorean  şi  Nicodim  Rusu,  a
                                                                                                                                          Plavoşin,  N.  Micluţa,  P.  Toader,  şi  C. Ţăran.
          stăpânirea  micilor  cui vatori.           că  pentru  a  putea  urma  cu deplin  suc­ plăcut  mult  cu  duetul  «In  fânul  de
                                                                                                                                          Comitet  de  revisie:  1.  Popu,  E.  Mezin  jun.,
               Asa bună-oară  din  o  miie  de  proprietar  ces  studiile,  pe  lângă  facultăţile  men­ curând  cosit«.  Drept  variaţiune,  dl  no­
                                                                                                                                          D.  Adam,  A.  Blajiu  şi  I.  Ursulescu.
          de  vite  bovine,  numai  opt  sunt mari  proprie­ tale  bine  desvoltate,  să  recere  ca  băiatul  tar  I.  Apolzan  ceteşte  interesanta  sa
          tari  şi  mari  arendaşi;  ear  862,  sunt  mici  să  nu  fie  mereu  preocupat  de  lipsurile  disertaţiune  asupra  exposiţei  industriale,   Exam ene  de  pădurari.  De  la  ministrul
          cultivatori  de  pământ;  ori  alt-fel  exprimat,  materiale zilnice, şi ştiut este, că moşioara  aranjate  de  «Reuniunea  cetăţenilor  şi  ung.  de  agricultură  se  face  cunoscut,  că  exa­
          din  o  miie  de  boi,  numai  7—8  aparţin  ma­ părintelui  ţăran,  din  care  cu  chiu  şi vai  industriaşilor  din  Sibiiu«,  disertaţiune  menele  de  cualificaţie  pentru  vigili  de pădure
          rilor  proprietari  şi  arendaşi;  ear  870  micilor  îşi  susţine  număroasa  sa  familie  —   pu­ viu  aplaudată.  Dl  Nicodim  Rusu,  reci-  se  vor  ţinea  în  19  Octomvrie  st.  n.  şi  zilele
          cultivatori.                               ţintică  parte  are  să  revină  fiilor  săi,  teazâ  frumos  poesia  „Floarea11  de  I.  A.  următoare  în  Budapesta,  Pojon,  Besztercze-
               In  Francia,  unde  cum  v’am  spus,  s'au   când  aceştia  îşi  vor  croi  casă  şi  masă.  Lâpâdat,  ear’  după  dînsul  d-şoara  Maria  bânya,  Miskblcz,  Caşovia,  Sigetul-Marmaţiei,
          făcut  studii  întinse  asupra  acestei  cestiuni,  s’a   Stând  astfel  lucrul  să  ne întoarcem  pri­ Simtion,  ne  cântă  câteva  doine  drăguţe.  Cluj,  Braşov,  Sibiiu, Timişoara,  Pâcs şi  Szom-
          constatat,  că într’un  singur  an,  1888,  paguba   virile  asupra  însemnătăţii  şi  foloaselor,  Dl  Vasile  Frâţilâ  ne  predă  fără  greş  şi  bathely  la  casa  comitatensâ,  ear  examenele
          provenită  din  mortalitatea  vitelor  s’a  ridicat   ce  ni-le  îmbiu  industriile  şi  meseriile. cu  destul  sentiment  poesia  „Când  te-am  de  cualificaţie  pentru  vigili  de  vânat  se  vor
          la  aproape  39  mii  franci.  Gândiţi-vă,  câte   Pe  când  pentru  susţinerea  unui  \iâzut“  de  T.  Şerbănescu.  Două  cântece  ţinea  în legătură  cu  cele  pentru  vigilii  de  pă­
          vite  nu  pier  la  noi  numai  dm  causa acciden­  fiu,  care  urmează  şcolile,  părintele  seu  corale,  frumos  executate  sub  conducera  dure :  în  Budapesta,  Pojon,  Szombathely  şi
          telor  neprevăzute,  cum  ar  fi  inundaţiuni,  că­  trebue  să  muncească  din  greu  10— 20  d-lui  Stanciu  şi  câteva  frumoase  arii  Cluj.  Cei  cari  doresc  să  fie  admişi la  tacerea
          zături,  ori  din  causa*fiarelor sălbatice.  de  ani,  pentru  fiiul  dat  la  anumite  me­ cântate  de  d-şoara  profesoară  Eugenia  acestor  examene,  au  să-'şi  înainteze  cererile
                                                     serii  îngrijirea  de  susţinere  abia  ţine  3  brecu  la  pianul  nostru,  au  fost  punc­ instruite  cu  atestat  autentic  la  inspectorul
               In  special  pentru  perderile pricinuite  de
                                                     cel  mult  5  ani,  şi  nu  odată  ni-se  în­ tele  finale,  după  cari  au  urmat  sortarea  silvanal  al  cercului  silvanal  respectiv,  până
          cătră  fiare,  s’a  încercat  a  se  face  o  statistică
                                                     tâmplă,  că  isprăviţi  cu  multele  şcoli,  celor  18  cărţi,  dăruite  de  Reuniune.  la  1  Octomvrie  st.  n.
          din  care  ar  reeşl,  că  în  anul  1900,  animalele
                                                     părintele  necesitat  este  a  mai  jertfi  Nu  pot  lăsa  ne  amintit  la  acest  loc
          sălbatice  au  mâncat  42.125  de  cai,  boi,  vaci
                                                     pentru  noi  din  sudoarea  feţei  sale.  Nu  frumoasa  suprindere,  ce  dl  P.  Ilieş,  mă­  G ra ţiarea  u n u i  soldat.  Sergentul
          şi  oi.
                                                     tot  astfel  e  cu  fiitorul  măiestru,   de  estrul  compactor,  ne-a  făcut  prin dărui­  dela  honvezi  Foenyi  (din  Becicherec)  avea
               Pentru  a  curma însă  perderile  pricinuite                                                                               răul  nărav  de  a  maltrata  soldaţii,  cari  erau
                                                     oare-ce  băiatul  trecut  odată  peste  anii  rea  unui  ou  mare,  roşu  sculptat  din
          prin  accidentele  vitelor,  nu  este  alt  mijloc                                                                              puşi  sub  comanda  lui.  A  păţit o  însă.  Mai
                                                     de  ucenicie,  îşi  câştigă  singur  plătuţa  lemn,  ou,  ce  conţinea  nu  mai  puţin  de
          de  cât  asigurarea  mutuală. Intr’adevăr suntem                                                                                înainte  a  bătut  pe  un  soldat  în  mod  bestial,
                                                     sa,  din  care  se  hrăneşte,  se  îmbracă,  10  alte  ouă,  toate  sortate  între  cei  care  era  trântit  la  pământ  şi  suferea cele  mai
          conştienţi,  că  ideea  de  mutualitate  este  greu
                                                     ba  adese ori  îşi  adună  din  tinereţe  bani  presenţi.                            ticăloase  tractâri  şi  lovituri.  Aceasta  ticăloşie
          de  Introdus  şi  la  noi,  cum  a  fost de Introdus
                                                     albi  pentru  zile  negre.  Că  ce  se  poate                                        intru  atâta  a  supărat  şi  indignat  pe  tobaşul
          şi  în  alte  ţări,  din  causa  simţemintelor  de   face  pe  calea  meseriilor,  o  vedem  noi   Dl  president,  punând  în  vedere   Nicolae  Curcu,  care  privea  maltratările  ca-
          neîncredere  şi  rivalitate  profund  înrădăcinate                                   începerea  cu  1  Sept.  a  probelor  de  meiadului  său,  încât  a  luat  puşca  celui  chi­
                                                     zilnic.  Aici  în  Sibiiu  d.  e.  pe  când  sunt
          în  poporaţiunea  rurală.  Totuşi  graţie  munci                                     cântări  şi  a  probelor  teatrale  pentru  o  nuit  şi  aşa  a  lovit  pe  sergent,  de  a  fost  silit
                                                     mulţime  de  măiestrii,  între  cari  şi  un                                         să  zacă  mai  mult  timp  morbos.
          desinteresate,  şi  jertfelor  ce  s'au  adus  de                                    producţiune  din  Oct.,  mulţumeşte  par­
                                                     frumos  număr  de  Români,  cu  casă  pro­                                                Tribunalul  militar  l-a  judecat pe tobaşul
          cătră  oamenii  de  bine,  a  ajuns  de  a  se  face                                 ticipanţilor  şi  harnicilor  debutanţi   şi
                                                     prie,  pe  atunci  dintre  » d o m n i i «  nos-                                     Curcu  la  moarte  prin  glonţ,  precum  este
          minuni,  chiar  acolo  unde  se  credea  că  nicii                                   ne  doreşte  să  ne  revedem  cu  bine  la
                                                     trii  abia  găsim  ici-colea  câte  unul,  care                                      prescris,  când  cel  mai  mic  atacă  cu  fapta  pe
          odată  nu  vor  prinde  rădăcini  asociaţiunile   să  lase  câte  o  căşcioară  drept  moşte­  şedinţa  a  9-a  din  ultima  Joi  din  Sep­  mai  matele  său;  pe  săigentul  numit  încă  l-a
          cooperative  cu  caracter  mutual.  Astăzi  în                                       temvrie  după  c.  n.                      judecat  la  6  luni  închisoare,  pentru  maltra­
                                                     nire  urmaşilor  lor.
          toate  ţările  civilisate  există  puternice  socie­                                                              —  Ş l IE  TOT.  —  tarea  supusului  său,  care  este  aspru  oprit.
                                                          Să  luăm  apoi  neatirnarea,  de  care
          tăţi  pentru  asigurarea  vitelor.                                                                                                    Maiestatea  Sa  a graţiat  pe  Curcu, schim-
                                                     se  bucură  măestrul  nostru,  stăpân  pe                                            bându-i  pedeapsa,  in  loc  de  glonţ,  la  2  ani
               Dar  dacă  nu  este  tocmai  greu  lucru  de   avutul  şi  pe  voinţa  sa.  De  sine  înţeles,                             temniţă.
          a  întocmi  societăţi  de  asigurare cu  bază curat   că  sunt  meserii,  pe  cari  dacă  e  să  le   NOUTĂŢI                        Aceasta  a  făcut  mare  sfară  în  cercurile
          comercială,  cum  sunt  de  pildă  Societăţile  de   îmbrăţişăm  mai  cu  folos,  neapărat  este                                militare.
          asigurare  asupra vieţii,  sau  contra  inccendiilor   să  urmăm  mai  multe  şcoli  de  cum  se                                      Din  aceasta  faptă  măreaţă  să  vede,  că
                                                                                                     Sfinţirea  episcopului  Dr.  Vasile  M.  Sa  este  contra  bătăii  în  armată.
          şi  a  grindinei,  nu  e  tot  astfel  când  e  vorba  face  aceasta  acum.  Pilde  în  aceasta  pri­
                                                                                                IŢossu.  Luni,  ziua  sf.  Mării  mici,  s’a
          de  a  organisa  societăţi  mutuale,  interesând  vinţă  aflăm  destule  în  oraşul  nostru, în
                                                                                                săvîrşit  sfinţirea  întru  Archireu  al  die-         S F A T U R I
          direct,  pe  înşişi  locuitorii  unui  sat  la  bunul  care  găsim  între  conlocuitorii  noştri
                                                                                                câşei  gr,-catv române  de  Lugoj,  Uus-
          mers  al  întreprinderei  lor.             străini  un  număr însemnat  de  meseriaşi
                                                                                                ti&âtea  Sa  dl  Dr.  Vasile  Hossu.   Ac-     De  aceea,  nu  mânca  cireşe  dintr’un
               La  noi  până  acuma,  nici  o societate  n’a  cu  multe  clase  reale  sau  gimnasiale.
                                                                                                tyj  sacramental  l-a  săvîrşit  Excelenţia  blid  cu  domnii,  ca  sâ  nu-ţi  arunce  sîm-
          primit  în  cadrul  operaţiunilor  sale  asigurarea,  Ai  noştri,  durere,  numai  puţini  foarte
                                                                                                Să  Archiepiscopul  şi  Metropolitul  Domn,  burii  în  ochi.
          vitelor,  ear  satul  n’a  intervenit,  spre  a  Intro­ puţini  au  trecut  peste  şcoalele  primare.                                               *
                                                                                                Dr.  Victor  Mihâlyi  de  Apşa  cu  asistinţa
          duce  asigurările  obligatorii,  cum  de  ex.  a  Ajuns  mâestru:  să  ne  cinstim  meseria,
                                                                                                Episcopului  Dr.  Demetriu  Radu  şi  12       Mu  crede  tot  ce  auzi  şi  nu  vorbi
          făcut  guvernul  bulgar,  pentru  as gurarea  Ce­ să  ţinem  cu  sfinţenie  la  cuvântul  dat   canonici  din  Blaj  şi  Lugoj.  tot  ce  crezi.
          realelor  contra  grindinei.  Chiar  dacă  Societă­ şi  să  ne  întrecem  întru  a  servi  muşte­
          ţile  actuale  de  asigurare  se  vor  decide  de  a  riilor  nostrii  cu  lucru  bun  şi  solid.  Ur­  Peste  2000  inteliginţă  şi  popor
                                                                                                au  luat  parte  la  acest  act  solemn,  deşi   Nr.  90711903.
          primi  între  operaţiunile  lor  şi  asigurarea  vi­ mând  astîel  folositori  ne  facem  nouă
                                                                                                toate  să  făcură  în  cea  mai  mare  linişte
          telor,  totuşi  din  această  măsură  vor  trage  înşine  şi  folositori  vom  fi  şi obştei,  care                                     Onor.  Redacţiuni  „Activitatea  11
                                                                                                     După  cât  suntem  informaţi,  Vineri,
          foloase  mai  mult  proprietarii  mari,  de  cât  ne  va  respecta  şi  ne  va  sprijini.   Din                                                                Looo.
          micul  agricultor,  precum  s’a  întâmplat  şi  se  frumosul  tractat,  compus  de  harnicul   25  1.  c.  cu  trenul  accelerat  de  12  ore
          întâmplă  în  ţări  mai  înaintate  în  cultură  de  nostru  notar,  dl  Ap ol z a n ,   pe  care   amiazi  va  trece  pe  aici  cătră  Lugoj.  Beoare-ce  oficiul  postai  şi  de  te­
          Cât  ţara  noastră.  Micul  agricultor  este  nevoit  ni-’l  va  ceti  astăzi,  tractat  asupra  ex-   La  mulţi  ani  stăpâne!  leg ra f  din  loc  la  27  l.  c.  să  m ută  în
                                                                                                                                          noul  edificiu  din  stra d a   m o rii,  lângă
          de  a  se  ajuta  de  multe  ori  prin  sine  însuşi,  posiţiei  industriale,  ce  tocmai  e  deschisă,
          şi  nu  arare  ori  acest  ajutor  îi  este  mai  de  prilegiu  vom  avea  a  ne  convinge  despre   Congresul  naţional  bisericesc  român  oficiul  protopresbiteral  gr.-or.  ne  ru ­
          folos,  decât  dacă  i-ar  fi  venit  dela  străini  bogăţiile  şi  frumseţele  aflătoare  în  ex-   este  convocat  la  şedinţe  ordinare pe  ij 14  Oc-   găm   a   se  aduce  la  cunoştinţa  publi­
          sau  de  la  stat.                         posiţie  şi  datorite  muncii  şi  cinstite  şi   tomvrie  a.  c.  la  Sibiiu.       cului  în  preţu ita  D-voastră  foaie.
                                                     neobosite  a  meseriaşului.                                                                Ordştie,  la  21  Septemvrie  1903.
            (Va  urma).              I .   K a lin d e r u .
                                                          De  încheiere  vorbitorul  aminteşte       Clopy,  1 9 0 3 .  IX /16.  Universitarii  din   Ehrlich  Âgoston,  m .  /.,
                                                     de  neajunsurile,  ce  ne  întîmpină  lipsa Budapesta  poartă  frânghii  cu  aceasta  inscrip­        şeful  oficiului.
   1   2   3   4