Page 2 - Activitatea_1903_10_40

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 40

Cine cunoaşte pe Tisza, ştiu prea bine, cultivarea simţului de asociare între femeile Ca lucru nou, în două colţuri ale salei existau în 1900, 539 Societăţi locale de asi­
că nu mult va purta autogratul în bu- noastre, adunarea de daruri pentru săracii celei mari, harnicul compactor dl Petru Ilieş, gurarea vitelor, cu un număr de 49.473 mem­
sunar. noştri, ţinerea de prelegeri despre afacerile deştept şi neobosit inventator de plăcute su- brii, asigurând între alte animale, şi 178.047
Partidul independist şi cela 48-ist gospodăriei (curăţenie, fierbere, legumărit) in- prize, a aplicat la adresa elevilor seminarului boi.
de aceea a şi început la constituire, ca struarea în lucrul de mână femeiesc (tors, «Andreian», zeloşi conlucrători la şedinţele In Francia, Statul a intervenit în aju­
alegerile ce vor urma s6 nu-i găsească cusut ţăsut) şi valorisarea acestuia; aranjarea literare, la probe şi la producţiunile publice, torul Societăţilor mutuale, făcându-le toate
nepregătiţi. de serate împreunate cu vorbiri despre aceste un transparent cu inscripţia »Bine a-ţi venit înlesnirile posibile. Acolo însă ca şi în Ger­
Disolvarea dietei însemnează moar­ ramuri, cu îndeletniciri din cusut, tors, etc., în Reuniunea sodalilor români din Sibiiu« mania, începutul l-a făcut iniţiativa particu­
tea partidului guvernamental, care va aranjarea de petreceri poporale şi mai pe ear pe păretele din partea opusă, la un mo­ lară. Sătenii înşişi conştienţi de nevoile lor,
fi primită cu bucurie obştească, pen- sus de toate îngrijirea de alcătuirea unei mese ment dat, iluminându-se şalele cu foc ben- pătrunşi de trebuinţa de a-şi îndrepta situa-
tru-că nisuinţelor naţionale numai acesta a învăţăceilor meseriaşilor noştri. In acest galic, ne apare în litere luminoase transpa­ ţiunea economică şi în urma bunelor sfaturi
i-a stat în cale. Chiar şi acum în tim­ scop, Reuniunea în primăvara viitoare va de­ rentul, ce conţinea cuvintele: «Trăiască stu­ venite din afară, s’au constituit în număroase
pul acesta critic s’a dovedit impotent mola casa parter de lângă edificiul principal denţii seminariali». Vii şi nesfârşite aplause societăţi mutuale.
şi nu s’a încumetat s6-i steie în cale, şi va edifica în etagiu o sală mare pentru au însoţit acest act la adresa dlui Ilieş şi la In Depart. Haute-Sâone, mulţumită stă­
deşi naţiunea întreagă doreşte aceasta. diferitele întruniri, ear în parter şalele cea a elevilor seminariali. ruinţelor puse de cătră prof. departamental
La vestea, că M. S. va denumi pe pentru masă. Membrele secţiei primesc an­ Programul seratei în scurt a fost ur­ de agricultură, AUard. Societăţile mutuale
Tisza Istvân ministru-preşedinte, preţul gajamentul a se îngriji de adunarea mate­ mătorul: Corul clericilor de sub dirigiarea de asigurarea vitelor, au făcut progrese la
hârtiilor de valoare a scăzut în măsură rialului pentru pregătirea alimentelor, de fert dlui loan Petrişor, elev în curs. al IlI-lea, care nu se aşteptau nici cei optimişti. De
însemnată. şi de susţinerea ordinei, de curăţenie şi de ne-a însufleţit cu o frumoasă composiţie co­ unde în 1891, nu există decât o singură so­
instruarea în rugăciuni şi în alte lucruri folo­ rală; sodalul măsar dl Laurenţiu Boldor ,şi-a cietate, cu 39 de asiguraţi şi o valoare de
Serate de-ale meseriaşilor români. sitoare a micilor învăţăcei, cea mai mare parte, făcut intrarea în şirul debutanţilor, cam sfios, asigurare de 56.000 fr., în 1900 fiinţau 137
lipsiţi de cultura familiară şi şi de cea şco­ cu poesia «Negoism» de Gorun şi cu mai
lară. Lucrul de căpetenie, cele necesare la multă inimă în poesia «Dunărea şi Oltul» societăţi, cu 4.511 aderenţi şi o valoare de
asigurare de 5,236.347 fr.
Bucurie, mare bucurie a cuprins inimile fiert, se vor aduna dela toţi binevoitorii şi de Coşbuc; sodalul curelar, dl Alexă Crăciun»
In special, în ultimul an numărul lor a
noastre, a celor 110 persoane, întrunite, Joi sprijinitorii căuşelor noastre bune, în natură, dispunând de o voce dulce şi plăcută, a
crescut cu 49, ceea-ce dovedeşte, mai bine
la 23 Sept. a. c., în localităţile „Reuniunii me­ sau se vor procura din ajutoarele băneşti, cântat cu multă evlavie priceasna «Ochiul
decât ori şi ce vorbe, că însuşi cultivatorii
seriaşilor români11 la a 9-a şedinţă literară lu­ îmbiate de aceia, cari nu poartă economie de inimei mele...»; sodalul pantofar, dl Vasile
s’au convins de folosul acestor societăţi.
nară. Reuniunii i-a succes adecă, ne spunea câmp. Ăst mod putinţă li-se dă şi părinţilor Dumitru, ne-a predat cu pricepere poesia
In Depart. Haute-Mante, exista în 1898,
în cuvântul de deschidere presidentul ei, dl dela sate să jertfească din produsele lor »El-Zorab« de Coşbuc; corul dlui Petrişor, a
o singură societate, cu o valoare de asigurare
Victor Tordăşianu, a constitui pe lângă Reu­ (munca câmpului) pentru susţinerea Ia învă­ executat de tot frumos composiţia «De când
de 62.400 franci; ear trei ani mai târziu, în
niune un despărţământ (secţie), consistător ţătură a fiilor lor, aplicaţi la meserii, ştiut mândra m’a lăsat» de G. Dima; sodalul lă­
1901, numărul lor era de 62, cu o valoare
din doamne şi domnişoare, ce stau aproape fiind, că la anumite meserii băeţii nu primesc cătuş de maşini dl Ilie Milca, a declamat cât
de asigurare de 1,600.000 franci.
de meseriaşii noştri. Nouă eră se deschide, dela măiestrul, la care sunt angajaţi, nici se poate de bine poesia «Dormi iubită» de
In Belgia, fiinţau în 1901, un număr
nou avânt au să ia dela această dată lucră­ îmbrăcăminte şi nici mâncare, ci numai în­ Vlâhuţă; dl Panfilie Crişanu, sodal lăcătuş,
de 841 societăţi locale de asigurarea vitelor
rile Reuniunii, închinate creării, desvoltării şi văţătura. Bucuria noastră deci justificată este s’a achitat în mod vrednic prin predarea
contra mortalităţii, cu un efectiv de 61.843,
înfloririi clasei noastre de mijloc. Femeia ro­ când dat ne e a vedea cum reuniunea soda- poesiei «Regretul» de Coşbuc; dl Milca, mai
de membrii, 179.807 vite bovine asigurate,
mână, acest înger povăţuitor şi îngrijitor dela lilor aflat-a mijlocul potrivit şi puţin costişi-, urcând tribuna, ne-a cântat cu multă însu­
în valoare de 60,788.879 franci şi au dat în
naşterea noastră şi până la apusul vieţii — tor pentru ajutorarea si creşterea fiitorilor fleţire cântecele comice «Dragă Neicuşor* şi
5.276 de caşuri, despăgubiri în valoare de
îşi va avea şi ea rolul însemnat în lucrările noştri măiestri. D-zeu ocârmuitorul a toate «Alle Leit sau Moldova englezească» şi nu
reservate Reuniunei. In două întruniri, ţinute să-şi reverse darurile sale şi asupra acestei mai lipsea decât lauta ca să ne închipuim 630.585 fr.
în acest scop de femeile noastre, hotărîre s’a întreprinderi folositoare 1 transportaţi la restaurantul «Voci» de pe Natural că în toate părţile a intervenit
luat, ca doamnele şi domnişoarele, aparţină şoseaua Bucureştilor. Corul seminarial entu- mai târziu şi statul acordând scutiri de taxele
Cetindu-se prin notarul Reuniunei, dl I. legale şi de formalităţi costisitoare, pentru
ele ori-cărei clase, să între în şirul membri­ siasmat de ovaţiunile făcute în lumina feerică
Apolzan, sumarele şedinţelor administrative înfiinţarea lor, precum şi prin acordarea de
lor ajutători ai Reuniunii cu taxa anuală de — bengalică a cântat mai multe piese viu
dela ultima şedinţă literară încoace, am aflat subvenţiuni. Aşa bună-oară în Francia, Mi­
1 cor. 20 bani (10 bani lunar). Ele formează aplaudate.
că localităţile Reuniunei au fost căutate în nisterul de Agricultură, a încuviinţat în 1898,
o secţie a Reuniunii si sunt cârmuite de o La fine a urmat sortarea cărţilor (15
răstimp de d-nii Dr. D. Ciuta, adv. în Bistriţa, Societăţii mutuale pentru asigurarea vitelor,
presidentă, o vice-presidentă şi de un comi­ exemplare) dăruite de reuniune, a două pa-
1. Socaciu, profesor şi fost president al Reu­ suma de 295.350 fr. In Belgia, guvernul con­
tet de 20 membri, alese din sinul secţiei. chetaşe ilustrate, un chip representând Si-
niunei surori din Braşov, Dr. Ştefan Pop, tribuia în 1901, cu 125.909 fr., la despăgu­
Presidentul şi vice-presidentul Reuniunii sunt biiul, în frumoase cadre, toate dăruite de un
adv., Vasile Goldiş, secretar consist., Roman; birile plătite de catră Societăţile mutuale
bărbaţi de încredere, ear’ notarul şi cassarul anonim şi un frumos tablou, lucrat cu pene­
Ciorogariu, dir. semin., toţi din Arad, Corio- locale.
Reuniunii, au aceleaşi funcţii în secţie. Secţia lul de dl Scarlat Ilieş, sodal compactor şi
lan Bredicean, adv. în Lugoj, Dr. I. Olariu, In Elveţia, guvernul federal, a venit în
constituită, a ales presidentă pe d-na Elisa- fiiul dlui Petru Ilieş. Norocoşi la câştiguri au
director semin., P. Drăgâlină, prof., ambii ajutorul Societăţilor locale de asigurarea vite­
beta Poponea, soţia vice-presidentului reu­ fost 19 din 110 persoane presente.
din Caransebeş, Dr. Aurel Lazar, adv. în lor, cu 252.481 fr., sumă care a fost dată
niunii, vice-presidentă pe d-na Paraschiva Cio- Presidentul mulţumeşte tuturora pentru
Oradea-mare, cari au ţinut să îmbie şi în­ drept despăgubire, în caşuri de accidente.
ran, soţia harnicului măcelar şi zelos membru toate şi învită pe toţi şi pe toate la lucrare
al Reuniunii, a dlui Maniu Cioran, ear’ de semnate ajutoare băneşti pentru scopurile pentru representaţia teatrală şi concertul din Totuşi, dle Agent, cum v’am spus, greul
membri în comitet 10 doamne şi 10 dom­ Reuniunei. Tot din acele sumare am aflat Octomvrie şi pentru adunarea de daruri pen­ pretutindenea nu’l duce statul, cu micele a-
nişoare. Ca lucrările secţiei .de bune resul- cum în fruntaşa comună Poiana s’a alcătuit tru săraci. Astfel ştie împreuna reuniunea jutoare ce le dă; ci'l duc societăţile înşişi,
tate să fie încoronate, secţia a numit cu mare ♦ Reuniunea meseriaşilor şi a neguţătorilor sodalilor folosul cu frumosul. în cât şi la noi în ţară, nu trebuie a ne
din Poiana», carea prin delegaţii sei, d-nii gândi numai decât la Stat, ci să căutăm de
însufleţire şi cu unanimitate de protectoare „D A LT Ă 11
loan Şerb, maestru cojocar, totodată presi­ a îngriji ca înşişi sătenii, pe cât este cu pu­
(patronese) ale sale pe doamnele Minerva
dent al Reuniunei şi Aron Şerb, măestru faur, tinţă, să facă începutul fără ajutoare din
Dr. Brote, Ana Dr. Moga şi pe doamna Bu- Asigurări mutuale rurale
au luat informaţiuni despre modul de pur- afară.
garsky, cari prin generositatea şi conlucrarea
cedere ia activarea Reuniunei. La şedinţă contra mortalităţii vitelor. In Austria de jos, unde s’au reglemen­
lor la împărţirea dai urilor de Crăciun săraci­
între alţii au asistat şi măestrul pantofar dl tat printr’un statut comun casele de ajutor
lor noştri şi la arangearea exposiţiilor noas­
Munteanu din Sălişte, care bineventat de (Urmare şi fine). mutual, contra mortalităţii vitelor, societăţile
tre, dăinuitoare şi însemnate merite şi-a câş­
president, a dorit sporiu în lucrările Reu­ In Wiirtemberg, alta din ţările germane, singure dispun de soartea lor.
tigat pentru clasa noastră de mijloc.
Chiemarea mai de-aproape a secţiei este niunei. a cărei agricultură, poate fi luată de model, La societăţile ce se vor înfiinţa cu tim­
pul şi la noi, nu mă îndoesc că vom avea
la început multe greutăţi de învins. încercă­
rîvna ce ai de a fi pururea cu vrednicie dată i-a şi răspuns că fără îndoială voieşte Atunci îl cunoscu şi rămase uimit de înţe­ rile nereuşite ar putea contribui poate şi mai
stăpân pe împărăţia întinsă ce ţi-a dat, nu te să-'l vadă şi să-i îndeplinească toate sfaturile lepciunea lui. La acest necunoscut pustnic mult la discreditarea acestei idei mari, şi
părăseşte, ci la timp îţi pune înainte ajuto­ bune ce-i va da. venea el de cerea sfat ori de câte ori era toată neîncrederea ce de veacuri s’a adunat
rul de care ai nevoie. Şi plecă bătrânul. în câte o încurcătură mare, şi pustnicul îi
* da bucuros ori-ce sfat, însă totdeauna cu ru­ în sufletul ţăranului nostru, ar găsi un teren
Mărite împărat, ştii prea bine că în potrivit pentru prejudecăţile sale, atunci când
Departe, departe, într’o peşteră în inima gămintea de a nu vorbi nimărui altuia că-1
multe alte împrejurări grele ţi-am fost şi eu resultatul obţinut, n’ar fi tot una cu resulta-
unor munţi, trăia pe vremea aceea un pust­ cunoaşte. Dar bătrânul sfetnic nu s’a ţinut
de câte un folos, şi la multe întrebări grele tul aşteptat. Vă veţi gândi însă că şi în alte
nic bătrân, cu părul alb ca zăpada şi înco­ de cuvânt, ci precum am auzit, a cam vorbit
ţi-am dat răspuns, şi au fost multe acele îm­ ţări, unde populaţia agricolă, este mai cultă
voiat de bătrâneţe. Uitat de lume precum şi împăratului de pustnic, fără numai nu i-a
prejurări grele şi pentru ţară şi pentru tine decât la noi, aceleaşi greutăţi au avut de
el s’ar fi părut că o uitase de mult, trăia în spus anume cine-i şi unde stă; ba ceva mai
chiar ; dar am făcut ce am făcut şi din toate învins oamenii de bine, până ce s'au văzut
singurătatea sălbatică dar frumoasă a mun­ mult încă, acuma trebuia să-’l şi înfăţişeze
am scăpat. Vin să-ţi fac o mărturisire. îm­ răsplătiţi moralminte pentru ostenelele şi
ţilor fără ca să-’l mai fi ştiut cine-va acolo, la împărat.
părate, nu sunt eu cel-ce ţi-a făcut atâtea suferinţele lor.
decât doar Dumnezeu. N’avea pe el decât Greu lucru era acesta, dar sfetnicul
slujbe, ci alt cine-va, la care tu şi fără în­ La încercările ce veţi face spre a orga-
o haină veche şi nu mânca decât ce găsea făcu ce făcu şi cu îndemnuri, cu rugăminţi,
doială poate întreaga ţară nici nu s'ar gândi. nisa asigurarea mutuală contra accidentelor
şi el prin codrii întunecoşi cari îi ascundeau înduplecă pe pustnic să părăsească peştera
Eu în totdeauna n’am fost decât un mijlo­
peştera. Şi ziua, şi noaptea nu făcea altceva pentru câtva timp şi să vie la împărat. la vite, veţi căuta de a explica sătenilor, că
citor între necunoscutul ce ţi-a făcut atâta
decât se ruga, şi numai când îl biruia obo­ (Va urma). F„. P ... perderea unei vite, căzând pe toţi membrii,
bine şi între tine. Tu nu-1 cunoşti, căci n’ai
seala se lăsa puţin odihnei. In tinereţea lui paguba suferită de fiecare, este neînsemnată.
avut încă prilej să-’l vezi, ş’apoi şi dînsul Veţi căuta de a-i convinge însă, în acelaşi
învăţase mult şi de aceea nu putea să se Sfaturi.
stă departe tare de aici. timp când controlul în asemenea întreprin­
lipsească nici aici de dulceaţa învăţăturii şi
Vrei tu să scapi de grijile ce te mun­ de aceea de cum s’a aşezat în această peş­ deri, este cel mai excelent stimulent, şi că
cesc fără să le poţi pune capăt şi să dobân­ teră şi-a adus un număr de cărţi în care ce­ Nu umbla prea mult după nume fiecare membru are tot interesul să nu piară
deşti pe deasupra şi o mulţime de alte în­ tea mereu. Şi ajunsese acuma aşa de învăţat mare, că pe acela mulţimea ţi-1 dă, nu animalul asigurat, de oare ce’l priveşte şi pe
văţături? Atunci, dă-mi voie să-ţi aduc îna­ în cât prea uşor ar fi putut cârmul chiar o aternă dela tine singur. — Caută însă, dînsul direct această perdere, chiar atunci
inte acel necunoscut şi vei vedea că în ade­ împărăţie. ca sufletul tSu s6 fie curat. Aceasta stă când partea sa este neînsemnată.
văr îţi poate fi şi acum ca şi altă-dată de Acesta-i necunoscutul de care i-se vor­ numai în puterea ta, şi nu a mulţimei. S’ar putea ca aceste societăţi, nu numai
vr’un oare-care tolos«. bea împăratului. * să dea despăgubiri în cas de moarte, ci să
Se înţelege că împăratul s’a minunat Sfetnicul, mai în tinereţea sa, fiind în­ Cel-ce de-odată s’apucă de multe ajute şi cu medicamente şi alte înlesniri, în
mult de spusele bătrânului, dar n’a mai aş­ tr’o zi la vânătoare, se rătăci prin codri şi celea, nici un lucru nu-’l scoate’n capăt. cas de simplă înbolnăvire. Nu ve-ţi perde
teptat să fie întrebat şi a doua oară, şi în- dădu din întâmplare de peştera pustnicului. însă nici odată din vedere, că asemenea so­