Page 3 - Activitatea_1903_10_40

Nrul 40 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

cietăţi, sunt cele mai stimulente, menite de C a rm e n S y lv a , regina poetă a dat Falb. Săracile vremuri, n’are cine Au ars, cucuruz, recuisite de economie, case,
a îmbunătăţi rasa vitelor ţgr&neşti, atât de la lumină o nouă lucrate a geniului său poe­ s6 le mai poarte! Vestitul Rudolf Falb, vite, şi chiar şi 6 oameni. — Pe lângă toată
degenerată astăz\ Unul dintre foloasele aces­ tic. E un volum de novele, ce poartă titula: care devenise celebru cu prognosticu­ acuisiţia de oameni şi soldaţi nu să poate
tor societăţi, va fi şi acela, că pe când astăzi »In luncă» şi-s dedicate Iui G. Enescu, ar­ rile lui, a murit de ună zi în Schonberg, pune capăt acestui foc nemai pomenit.
de multe ori animalele bolnave, cari ar tre­ tistului favorit al Reginei. Scrierea e împo­ aproape de Berlin. Poate de aceea bate
bui omorîte, sunt date spre tăiere, oameni dobită cu mai multe ilustraţiuni colorate, da­ acum vântul! C o n o u r s .
luminaţi, cari vor conduce societatea, vor torite pictorului Grigorescu.
Pentru întregirea parochiilor va­
preferi mai de grabă a da o despăgubire, C u a liflc a ţia c o m e r c ia n ţilo r . Nu cante: 1. Almaşul-mare-joseni, 2. V a-
decât a tolera sfi se pună în consumaţie o Societatea de leotură »Ino- se poate nega, că în situaţiunea actuală a lea-mare, 3. Geoagiu-Feredeu, în pro-
carne a cărei valoare nutritivă, este în- oenţiu M. Clain« a teologilor din cornerciului numai acel comerciant se poate topresb. Orăştie, prin aceasta se publică
doelnică. Blaj şi-a ales pe an. 1903-4, următorul susţinea, care stă la înălţimea ştiinţei de spe­ concurs cu termin de 30 zile dela prima
Dacă vom isbutl, dle Agent, de a in­ comitet: preşedinte Oct Popa, t. a. IV. cialitate şi a cnlturei, ce corespunde nivelului publicare în »Telegraful Român».
troduce Societăţile mutuale locale contra v.-preşedinte: Petru Suciu, t. a. III. se­ de astăzi al culturei comerciale. Totuşi şi Emolumentele împreunate cu aceste
mortalităţii vitelor, vom contribui şi noi la cretar: Ioan Boldor, t. a. IV. archivar: acum partea cea mai mare a tineretului, ce
îndeplinirea unei mari opere sociale, şi sunt Aurel Vodă, t. a III. cassar: Iosif Bog­ păşeşte pe cariera comercială, este înzestrată posturi sunt cele fasionate în coala B,
pentru întregirea venitelor preoţeşti dela
convins, că Administraţia noastră, prin per­ dan, t. a. III. controlor: Silviu Posiar, aproape numai cu cunoştinţe elementare, aşa stat.
sonalul său instruit şi format prin faptul că t. a. II. bibliotecar: I. Cârnat, t. a. II. că nici scrie şi ceti nu ştie destul de corect. Concurenţii ’şi pot lua informaţiuni
populaţiunea de pe Domeniile Coroanei, este vice-bibliotecar: Aurel Esca, t. a. I. Pentru îndreptarea acestui rău consiliul dela oficiul protopresbiteral subsemnat.
mai bine pregătită pentru asemenea reiorme, notar: Romul R. Stoica, teol. a. I. instrucţiunii comerciale ung. se ocupă acum
Cererile de concurs au sâ se aş­
având deja experienţa Societăţilor de econo­ In comisia literară au fost aleşi: Corn. cu chestia reformării învăţământului comer­ tearnă instruate conform normelor în
mie v’a putea mai uşor să învingă greutăţile Andrea şi Nicolau Platon, teol. a. IV. cial, îndeosebi cu reforma învăţământului în vigoare până la terminul indicat sub­
ce să opun totdeauna unei reforme, ca aceea Nic. Marcu, şi Vict. Deciu, teol. a. III. şcoalele superioare de comerciu, cari până semnatului oficiu protopresbiteral, având
a asigurării vitelor. Aurel Marcu şi Ioan Mărginean, teol. acum n’au dat un contingent de comercianţi, petenţii a se presenta poporului în bi­
Voiu fi fericit, dle Agent, dacă pilda an. II. Sept. Popa şi Adrian Oţoiu, ci aproape numai funcţionari. serică pentru a cânta, respective a ce­
dată de noi, va găsî cât mai număroşi imi­ teol. an. I. Consiliul instrucţiunii comerciale se ocupă lebra şi cuvânta.
tatori, cum au găsit şi alte reforme, ce am şi de reforma ce trebue făcută în instrucţiunea O r ă ş t i e , 3 Septemvrie 1903.
introdus. Singura mea mulţumire a fost, şi Producţiunl publice în Sibiiu. Precum şi educaţiunea învăţăceilor de comerciu. Prima In conţelegere cu comitetele paro-
va fi totdeauna, numai isbânda măsurilor ce aflăm, «Reuniunea sodalilor români din Si­ condiţie pentru reformarea învăţământului co­ chiale respective — oficiul protopres­
vă propun să luaţi pentru îmbunătăţirea stă- biiu», din prilegiul întrunirei congresului na- mercial inferior residă în principiul ; ci pe ca­ biteral gr.-or. al tractului Orăştie.
rei materiale şi sufleteşti a poporului nostru ţional-bisericesc, doreşte să procure număro- riera comercială să poată păşi numai acei
dela sate. Pune-ţi, de aceea dle Agent, multă şilor oaspeţi, sosiţi în S biiu, câteva momente tineri cari au o pregătire bine determinată. Vasile Domşat
dragoste, multă inimă, în încercarea ce o veţi de adevărată elevaţie sufletească. In acest In acest scop consiliul din vorbă se ocupă protopresbiter.
face cu locuitorii de pe Domeniul ce condu­ scop la reuniune se desvoaltă o activitate cu planul de a se înfiinţa pe viitor şcoale
ceţi, şi aveţi totdeauna înaintea ochilor faptul, febrilă, urmându-se cu mult zel probele de pregătitoare, în cari să se instrueze timp de BIBLIOGRAFIE.
că în jurul unei acţiuni mutuale pentru asi­ teatru, pentru o representaţie teatrală, ce se doi ani în obiectele de învăţământ comer­ A apărut *Sgârcitul pocăit« piesă tea­
gurarea vitelor, cu timpul se pot Înfiinţa şi va ţinea, după toată probabilitatea, în teatrul ciale elevii ce intenţionează a întră pe cariera trală poporală în două acte, pentru sărbă­
altfel de asociaţiuni de folos obştesc, cum ar orăşenesc. Se vor presenta în scenă de data comercială, după-ce mai întâiu au absolvat toarea naşterii Domnului, de George Oprea,
fi de pildă, acelea pentru vânzarea în comun, aceasta drăguţele piese «Fricosul», vodevil în 4 clase ale unei şcoale medie. In cei doi ani învăţător. Preţul 20 bani. Să găseşte de vîn-
a produselor agricole. 2 acte, de Stamati-Ciurca, şi «Vlăduţul ma­ tinerii ar fi introduşi în contabilitate, în arit­ zare la autor, O.-Tohan. O recomandăm I
Primul pas, e şi în materia aceasta, cel mei», acest «Vlăduţ», care extasiase publi­ metica comercială, în corespondenţă ş. a. Din
mai greu. Dacă isbutim cu multă muncă şi cul la representaţia dată de reuniune a. tr. unele părţi se recomandă şi înfiinţarea cur­ C oncurs.
prudenţă, să dovedim sătenilor foloasele şi din prilegiul exposiţiei industriale. Prin pu­ surilor de specialitate de seară. Aceste ar
puterea mutualilăţii şi cooperaţiunii, ne vor nerea din nou în scenă a «Vlăduţului ma­ avea să fie frecuentate de elevi în timpul In scopul conferirei stipendiilor şi
urma mai uşor când Ie vom arăta mai târziu, mei», se împlineşte dorinţa celor mulţi, cari praxei ce ei face în stabilimentele comerciale. ajutoarelor ce se votează pe anul 1904
vastele servicii ce poate să le aducă coope- a. tr. n’au fost norocoşi să mai găsească lo­ Ele vor avea de scop întregirea şi lărgirea
din fundaţiunea » A n d r o n i c « .
raţiunea pentru buna desfacere a produselor curi în teatrul tixit. cunoştinţelor ce elevii îşi câştigă în praxa I. Pentru învâţăcei de ori-ce meserie.
lor, pentru târguiala mai bună a uneltelor, a De încheiere mai notăm, că în zilele zilnică. II. Pentru sodalii deveniţi de atari
seminţelor şi aşa mai departe. congresului publicului i-se ofere plăcută oca- Fără îndoială reformele făcute în acest în decursul anului 1903.
Pentru a fi accesibili ideilor de preve­ siune a cerceta mult promiţătoarea oposiţie sens-au să fie de mare folos pentru desvol- III. Pentru sodalii, cari au lucrat
dere, penttu a plăti regulat cotisaţii, ţăranii de pictură a profesorului Smigelschi, ce se tarea cornerciului şi am dori ca şi noi Ro­ fără întrerupere 6 ani meseria lor şi
tredue să aibă un grad oare-care de bună­ va deschide în sala mare dela «Gesellschafts- mânii să putem profita cât mai mult de ele. au dat dovezi despre desteritatea pen­
stare relativă. De aceea am aşteptat mai în- haus», din Sibiiu. tru de a putea deveni măestri, prin
tâiu ca, sub regimul exploatărei în regie, ţă­ * ity m e n . Domnul Silvius Paucraţiu aceasta se escrie concurs pe lângă ur­
ranii de pe Domeniul Coroanei, să aibă tim­ Escursiune şcolară. 39 studenţi Barbescu şi-a încredinţat de fiitoare soţie mătoarele condiţiuni:
pul de a-şi ridica situaţiunea materia1*, pen­ dela gimnasiul din Blaj sub conducerea pe D şoara Lucreţia E. Boca, fica preotului Toţi petenţii la ajutoare şi stipendii
tru a lua iniţiativa aceasta. prof. Deac, Precup, Fodor Dr. Raţ, gr.-cat. din Cigmitu. au s6 producă în general:
In curând veţi primi şi un model de Sabo şi Prie, au plecat Joi la ameazi 1. Carte de botez,
statute pentru societatea ce veţi înfiinţa, cău­ în 10 c. în escursiune de studii. Sara
»R e u n iu n e a s o d a lilo r r o m â n i 2. Atestat de la comună despre
tând ca acolo, unde există deja o societate au sosit la Haţeg, V ineri au visitat d in S i b i iu « învită la C O N C E R T U L averea proprie ori a părinţilor,
de economie, cocietăţile mutuale de asigurare ruinele Sarmisegetusei, Grădiştea, de aici 3. Atestat familiar de la parochul
a vitelor, să nu fie dacă e cu putinţă decât şi Densuşul, Sâmbătă au fost la Hune­ împreunat cu joc, ce se va arangia Sâmbătă,
la 17 Octomvrie n. 1903 în «Unicum» cu locului despre familia părinţilor concu­
nişte simple secţiuni ale celor dintâiu. doara şi Ghelariu, iar Duminecă în Alba- binevoitorul concurs al domnişoarelor Olivia rentului ori, fiind el căsătorit, despre
Pentru a încuraja întemeierea acestor Iulia. Pretutindenea escursioniştii au Bardosy şi Aniţa Oniţiu. Corurile se dirigează familia sa având a se indica în acest
societăţi, am hotărît de ale constitui din par­ fost primiţi cu multă simpatie.
de dl Candid Popa, învăţător la şcoala de atestat: câţi prunci minoreni sunt In
tea noastră, o sumă, drept fond de reservă, aplicaţie de pe lângă seminarul «Andreian*. familie, câţi cercetează şcoala şi câţi
sumă ce va fi proporţională cu numărul vi­ C â t costă a r m a ta ? Oştirile dife­ O parte a eventualului venit curat este des­ mai sunt la meserii.
telor asigurate, şi învoite pe Domeniu. Câti­ ritelor ţări au următoarele cheltueli: Armata tinată fondului pentru «Masa învăţăceilor Concurenţi pot fi numai Rom âni
mea acestei sume o voiu fixa îndată ce-mi Rusiei cheltueşte peste 712 de milioane cor., meseriaşilor români». Din şedinţa comitetului ortodoxi născuţi în archidiecesa T ran­
veţi trimite primele relaţiuni despre mersul a Germaniei 775 milioane cor., a Franciei «Reuniun i sodalilor români din Sibiiu», ţi­ silvaniei.
înscrierilor. 650 milioane cor., a Angliei 450 milioane nută la 8 Octomvrie st. n. 1903. V i c t o r In pecial au sâ dovedească:
Sfîârşesc amintindu-vă că prin răbdare cor., a Ungariei şi a Austriei împreună peste Tor dăş i anu, president, I o a n Ap o l z a n , I. învăţăceii.
se pot învinge ori-ce greutăţi ce am în­ 432 de milioane cor., a Italiei peste 267 de notariu. începutul la 8 ore sara. Preţul de
milioane de cor. Cele 6 puteri amintite chel- a) că au împlinit anul al 12-lea
tâmpina. j on Kalinderu, intrare: 1 cor. de persoană. Suprasolviri al etăţii;
Administrator. tuesc laolaltă anual suma de 4 miliarde şi
benevole se primesc cu mulţumită şi se vor b) că au cercetat şcoala poporală
230 milioane cor. Cheltuelile cele mai mici
cuita pe cale ziaristică. ori altă şcoală superioară;
le are soldatul rus, anual 775 50 cor., cătana
NOUTĂTI nemţească 1162 cor., cea ungurească 1175 P R O G R A M : c) că au încheiat contract cu măes-
cor., cea italiană 1535 cor., cea engleză 2045 «Uniţi în cuget şi’n simţiri trul şi că contractul este înregis­
, f Cântăm cântări de înfrăţiri». trat la autoritatea industrială (pre­
cor., cea franceză 1633 cor.
E p is c o p u l L u g o ju lu i. P. S. Sa
1. «S'a dus c u c u l » , cor mixt de D. tură şi magistrat);
Dr. Vasile Hossu, în loc să dee banchet la G. Kiriac. 2. «I mnul uni r i i » , cor bărbă­ d) adeverinţă de la măestru despre
O co m o a ră d e a r g in t. In Hune­
instalare a dat 400 coroane săracilor din tesc de T. Popovici. 3. « I mp r o v i s a ţ i u n e » , sporiul ce-’l arată în meserie
doara pe teritorul băiei de fer să săpa în
Lugoj, la mâna primarului, şi 600 coroane de Mureşanu, executată la pian de d-şoara despre diliginţă şi purtarea morală
zilele aceste la fundamentul unei clădiri de
şcoalei confesionale gr.-cat. pentru care chiar Olivia Bardosy. 4. a) « F e t e c a s n i c e » , b)
maşinărie. Lucrătorii descoperiră un vas ca « Ţ i g a n c a » , coruri de dame de T. Popo­ Contractul trebue aclus la cerere
acum se clădeşte lăcaş nou.
de cinci ferii plin plinuţ cu bani romani de vici. 5. Romanţa din opera «O n o a p t e în original sau în copie autenticată.
argint din nainte de Christos. întreprinzătorul în G r a n a d a » , de Kreutzer, cântată de II. Sodalii.
d-şoara Aniţa Oniţiu. 6. « M o r i m â n d r o » ,
Scoalele din Blaj. Acum cu în­ P o r t a n d e şi muncitorii împărţiră între sine a) că au terminat anii de învâ­
cor bărbătesc de A. Bena. 7. « Ar d e l e a n a » ,
ceputul an. şcol. la facultatea teologică, în mod secret aceasta comoară. Căpitanul de de Tiberiu Brediceanu, executată la pian de ţăcei în anul 1903, ceea-ce vor
putem da suma elevilor, cari frecuen- poliţie Hajdu Gâza a descoperit circulaţia d-şoara Olivia Bardosy. 8. « T r e c u i val ea», dovedi prin atestatul autorităţii
tează institutele noastre de învăţământ. astorfel de bani şi cercetând, i-a venit la cor mixt de I. Mureşanu. industriale (art. de lege XVII din
La teologie sunt înscrişi 60 ascultători, cunoştinţă, că Ai o j i A n t o n e , plugar din 1884 §. 67);
la gimnas 554, la preparandie 114, la Cugir a vîndut ciasornicarului din Deva Ma- O p la g ă n e m a i p o m e n ită In par­ b) că au purtare bună şi fac spor
şcoala de aplicaţie 35 şi la şcoala de lâsz Ede cam cinci chile de argint. Căpitanul tea de vest a comitatului Sătmar s’au aprins mulţumitor, ceea-ce vor dovedi
fete 80. Numărul tuturor e de 843. de poliţie a secuestrat bani, şi continuă cu slatina mlăştinoasă, care înainte ani a fost ori cu cartea de lucru ori cu
Afară de acestea la şcoala poporală cercetarea de oare-ce să afirmă, că vasul traversată cu şanţuri, în urmarea cărora sa adeverinţă dela măestru;
de stat din loc, dintre 281 elevi 140 aflat ar fi fost de 50 litri. Specialiştii regretă, uscat. Păturile de trestie, papură şi alte bu­ c) cei-ce vor dovedi că sunt mem­
sunt români. La cursul teologic bienal că vasul au fost spart din partea muncitorilor, ruiene, ce să aşezară acolo au luat foc şi bri ai vr’unei reuniuni de mese­
sunt 13. »0.« încât nici cioabele nu să pot aduna. arde de câte 2—3 metri afunzime. Teritorul riaşi şi că cunosc mai multe
cuprins de foc face până acum 6000 jugăre. limbi, vor fi preferiţi.