Page 2 - Activitatea_1903_10_42

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 42

căci la din contră însuşi dinastia se toate acestea planul de replătire e proiectat tală în aceasta ţeară, este ridicarea moralu­ viitor de atâtea oboseli la care o vedem
periclitează. numai pe zece ani*. lui ţăranului şi în special al ţărancei; în sta­ supusă peste măsură de mult, pentru a face
Dacă art. de lege XII. din anul Averea fundaţiunii, la finea anului 1902 rea în care se găseşte astăzi > talpa ţăreî* va fericirea şi prosperitatea scumpei noastre
1867 ar conţinea alte disposiţii, decât era următoarea ; fi complecta noastră peire economiceşte şi Românii.
ca naţie.
celea-ce până acum s’au profesat, atunci I. Act i ve: {„Câmpul") O. loanid-Piteşti,
chiar şi legea însăşi ar trebui modifi­ a) realităţi . . . . Cor. 1,197.692-53 Cine n’a avut ocasiunea să vadă blân­ Şeful băncei agricole din Slatina.
cată, pentru-că atare lege nu să poate (în care se cuprinde dele noastre femei dela ţeară cu cât chin
suferi. şi suma de 400.362 duc ele greul casei şi cu cât devotament şi
Intru adevăr, că tare opusă vederi cor. 39 fileri investită abnegaţiune îşi îngrijesc bărbaţii şi copii. Conferenţâ preoţească.
sunt la ordinea zilei întrei cei de aici în casele noue până Dar, vai ce răsplată 1 Pentru dânsa
şi cei de din colo! la finea anului 1902) vieaţa este o continuă muncă şi lipsă — şi Nr. 1142|1903.
efecte . . . . » 3,104.445-— nimeni nu’i vine într’ajutor a pune şi pentru
c) mobiliar »' 910-70 ea o vorbă bună. Bărbatul supoartă munca Cereulariu
Congresul naţional şi d) pretensiuni licuide . » 22.962-40 câmpului şi nevoile curente; femeia munceşte cătră Onor. preoţi şi capelani rom. gr.-or.
Suma totală Cor. 4,326.01063 însă îndoit şi întreit; de mică este supusă
fundaţiunea „G o z s d u“. la trudă şi adese-ori bătută şi căsnită în mod din tractul Orăştiei.
11. Pasive:
neuman; pentru ea nu se găseşte nici o dis­ In conform tate cu normativele pentru con-
a) capitalul venitelor pe
Pe basa actelor, referada arată, că tracţie. De dimineaţă o vezi sculându-se să lerenţele preoţeşti, (cerc. cons. Nr. 2142/1903)
cari fundaţiunea le sol- 1
Representanţa fundaţiunii a ţinut în acel an facă focul in cămin, pe când ceialalţi ai ca­ prin aceasta convoc conferenţâ preoţească
veşte văduvei fundato-
10 şedinţe (în sesiunea din Martie şi în cea sei dorm, apoi îşi ia vadra sau cofa şi pleacă pe Marţi în 11 Noemvrie a. c. v. la 8 ore
rului ......................... Cor. 141.675-—
din August), ear’ comitetul a ţinut 11 şe­ să aducă apă. Cum a eşit bărbatu-său din a. m. în biserica din Orăştie.
împrumutul contras din
dinţe, în cari au fost resolvate 949 acte şi casă, s’apucă si mătură, scutură, îmbracă copii
fondurile archidiecesei » 480.690 — P r o g r a mu l :
au fost îndeplinie hotărîrile Representanţei. şi le astîmpără foamea la fie-care, alăptează
Suma totală Cor. 622 365’— 1. Dela 8—10 ore a. m. serviciu divin
Agendele principale au fost: votarea stipen- pe cel mai mic dacă are, în fine face totul
cu chemarea duchului sfânt, parastas şi pre­
diilor şi edificarea caselor noue în Budapesta. Compărând activele cu pasivele, resultă fără a-i ajuta cine-va; bărbatul a eşit p'aci
dică ocasională, la care sei viciu toţi preoţii
Stipendii s’au distribuit în 1902 în su­ avere activă curată: Cor. 3,703.645.40 încolo cu treabă sau fără treabă. După ce a
mă de 58,361 cor. 91 fileri între 155 stipen- Asemănată această sumă cu averea ac­ pus casa în bună orândueală, face de mân­ sunt Îndatoraţi să participe. '
diştî, fiind computate în suma aceasta şi ta­ tivă curată de la finea anului 1901, resultă care, apoi o vezi cu pruncul la sîn şi cu câte Serviciul divin să va oficia prin preoţii
xele rigorosanţilor. După studii: stipendiile un sporiu de 181.136 cor. 61 fileri. o gogiamitea povară purtată în cap, mer­ Ilie Popovici, Octavian Săbău şi Ioan Popo-
au fost date pentru: jurisprudenţă, medicină, Ear’ adăugând la suma activelor va­ gând la câmp să ducă d’ale mâncării şoţului vici, carele va şi ţinea predica.
filosofie, technică, silvicultură, montanisticâ, loarea obiectelor ce nu aduc venit (mauso­ şi d’o potrivă cu el s’aşează la muncă şi 2. Deschiderea conferenţei în una din
agronomie, comerciu, miliţie (cădeţi) şi gim- leul fundatorului, mobiliarul, assale, mappe munceşte, munceşte cu o rîvnă demnă de şalele şcoalei noastre, constatarea celor pre-
nasiu. şi planuri, etc). şi capitalul rentei viagere a admirat. Ei bine, toate aceste sacrificii cu ce'i senţi şi alegerea notarului conferenţei.
In legătură cu acestea referada scoate văduvei fundatorului, resultă drept avere sunt oare răsplătite? Adesea cu înjurii, bătăi 3. Discusiune cu privire la serviciul di­
la iveală, că representanţa a luat şi în acel activă curată la finea anului 1902 suma de şi fel de fel de vorbe proaste, mai ales când vin şi la predica ţinută.
an hotărîre, ca stipendistii fundaţiunei, în tot 3,845.320 cor. şi 40 fileri. are nenorocul să găsească un bărbat leneş, 4. „Cari sunt scăderile cele mai înrădăci­
locul unde se afiă la studiu, să fie suprave- In fine, arătând, că ideia de a ridica beţiv şi arţăgos; să ştie câtă puţină stimă nate in popor şi cu cari mijloace s’ar pu­
ghiaţi prin persoane de încredere în ceea-ce în Budapesta internat pentru tinerimea ro­ are ţăranul nostru pentru tovarăşa lui, pe tea lucra mai cu efect la delăturarea lor“ ?
priveşte studiul şi purtările şi deosebi să fie mână de la şcoalele de acolo nu a putut fi care o consideră ca pe o sclavă ce are nu­ temă, cu a cărui lucrare şi studiare să în­
îndemnaţi »la studiu, la purtare bună, la realisată, din cause nedependente de repre- mai datorii de îndeplinit. sărcinează preoţii Nicolau Todea, Nicolau
cercetarea bisericei şi la învăţarea limbii ro­ sentanţă, — face următoarea propunere: De aceea dar o vedem de tinără gâr­ Maniu şi Manase Iar.
mâne*. a) Raportul se aproabă şi se aclude la bovită fără vreme, talia i-se urăţeşte şi de 5. Planul cronologic pentru agendele
Privitor la edificarea caselor, referada procesul verbal. multe-ori se alege cu câte un beteşug în anuale a-le oficiului parochial.
constată următoarele: b) Representantei şi comitetului funda­ urma relelor tratamente; ei nu i-se respectă Cu pregătirea acestui plan să însărci­
»In cât pentru zidirea de nou a case­ ţiunii se exprimă mulţumită pentru părin­ nici măcar sfântul drept al leuzieil nează parochul din Gelmar, Ioan Popovici.
lor nr. 13 din strada Kirâly şi nr. 16 din
teasca îngrijire şi pentru acurateţa cu care Femeea este tăria neamului, dela dânsa 6. Introducerea condicei parochiale.
strada Dob, comunicăm că aceste două case
s’a ocupat de afacerile fundaţiunii; totodată, depinde viitorul ţărei şi al copiilor sei, viito­ 7. Statutele reuniunei pentru ajutora­
s’au ed ficat de nou şi în curtea dintre ele luându-se act de absolutorul dat numitelor
s’au mai ridicat 5 case în formă de bazar. rii cetăţeni, cărora este datoare să le dea rea preoţilor şi Învăţătorilor, elaborat de
organe pe anii 1900 şi 1901 prin consistorul creştere bună şi să le împlânte în inimă lu­ conferenţâ învăţătorilor din Sebeş. — Cu
Prin aceasta zidire nu numai că s’au rezidit
metropolitan (în temeiul conclusului congre- cruri frumoase şi demne de a da ţărei fii studiarea şi referada asupra lor să însărci­
din fundament cele 2 case vechi, nr. 13 şi
sual nr. 249 din 1878), congresul constatând civilisaţi şi folositori societăţii. Dar cum să nează parochul din Şibot, Simion Săcărea.
16, dar s’a valorat întreaga curte, care mai
deplina corectitate a raţiociniului pe 1902 dă poată ea şti a deosebi lucrurile bune de cele
nainte nu producea nimic, aşa că după com­ 8. Cetirea temelor alese în conferenţâ ul­
numitelor corporaţiuni absolutor pentru ges­ re'e, când ea este luată din primul an al timă prin parochii Ioan Popovici şi Nicolau
binaţia făcută de representanţă, casele cele
tiunea din acel an. clasei primare, căci (să zice) ce-i trebue fe­ Terhetea.
noue, proiectate a se zidi cu 1,220.000 de
Se primeşte. meii carte şi în special unei ţărance? şi aşa
coroane, se vor renta cu 5—6% venit curat, 9. Rapoartele preoţilor despre înfiinţa­
o duce într’o complectă ignoranţă şi miserie,
pe când cele vechi se rentau numai cu 3s/*°/o- rea şi existenţa fondurilor bisericeşti în ban
până când vântul suflă peste mormântul ei.
E de însemnat şi aceea, că nici în de­ şi în bucate, şi despre înfiinţarea de reuniun
TSranca noastră.
cursul timpului de zidire casele n’au rămas 9 Este înspăimântătoare starea nenorocită în sensul circularului sus amintit. Despr
neproductive, fiind-că zidirea s’a făcut pe a ţărancei. aceste fiecare preot e îndatorat a raporta.
rând, una după alta. Nimic nu ’mi inspira mai multă com­ Nouă tuturor, oameni de bine, preoţilor 10. Prefigerea locului şi a obiectelor
Finansarea speselor de zidire s’a făcut pătimire şi mai mult interes ca ţăranca ro­ dela sate şi învăţătorilor ne incumbă datoria pentru ţinerea conferenţei în anul următor.
aşa că s’a luat în vedere a se împrumuta mână; ea este viitorul ţărei şi pe ea trebue de a lupta din răsputeri la propăşirea noas­
Orăştie, 15 Octomvrie 1903.
în cont curent cu 5V2#/# peste tot 1,000.000 s’o cultivăm în mod serios, pentru ca să pu­ tră ca neam şi să nu se uite, că printre
de coroane, ridicat după trebuinţă şi pe lom­ tem culege roade fericite. cele dintâiu datorii ale noastre, este să aju­ Vasile Domşa rn. p.,
bard făcut cu hârtiile de valoare ale funda­ Ol domnilor, nu uitaţi că cea dintâiu tăm cu inimă voioasă la ridicarea nivelului protopresbiter.
ţiunii, şi cu drept de replătire după plac. Cu reformă menită a aduce o îmbunătăţire capi- cultural al femeii dela ţeară, să o scutim pe

E drept: povestea pare de necrezut; Era tinăr pe vremea aceea şi îi plăcea năcaz, şi repetate la fie-care lovitură ce ră­ ca de bufniţă, cu nişte fire albe de mustăţi
de cât, tocmai de aceea e mai îngrozitoare tovărăşia sinceră şi prietinoasă a doi-trei inşi suna pe blana motanului. Ce să întâmplase ? ţepoase, cu o blană pe el lâţoasă şi de o
şi asupra faptului, că dacă adevărul însuşi de vîrsta sa, cu cari făcuse legături de prie- N'tnic mai natural: motanul găsise prilegiul culoare neagră-fumurie, cu o coadă lungă,
merită ori nu ur,e-ori crezare, nu noi vom tinie din copilărie. Aşa era cu doi prietini de a deschide cu labele singur dulapul atras pe care şi-o încovoia ca un şarpe părea
discuta, şi mai ales nu aci. din judeţul R.-Sărat, la ţară, unde ţinea cu de mirosul fraged al cărnii proaspete, şi se sălbatec, gata să se apere In contra ori-cârui
Dai.. Adevărul şi Verosimilul în artă şi arândă o moşie. ospetase chiar acolo, lângă dulap, mâncând duşman.
literaturăI.. Ştiu!.. Sunt sătul de asemenea Stăteau aproape unul de altul, şi des o bună bucată de carne, ear restul tâvălindu’l A eşit pe uşă dtntr’o săritură şi s’a dus
teorii I.. De aceea, le las pe seama acelor se adunau Ia unul dintr’inşii, pentru a petrece pe scândurile podelei, într’o parte şi ’ntr’alta. în fundul grădinii, unde, stând pe gânduri,
cari n’au altă menire în lumea literară, de câte-va ore împreună. Gheorghe îl surprinsese şi-l bătea straşnic, par’că Îşi lingea labele, cu care apoi îşi spăla
cât a împuia capul bieţilor băeţi de şcoală Era spre primăvaiă; cu toţii aşteptau fără milă. botul şi ochii.
cu idei sau mai bine cu farse profunde răsu­ Paştile ca pe cea mai sfântă sărbătoare Ce b Cei doi prietini au sărit repede în odaia După câte-va minute s’au liniştit lucru­
nătoare ca o melodie în triluri eşită dintr’un are creştinul. Fuseseră la biserică, la toate aceea, şi au rugat pe Gheorghe să lase mo­ rile. S’a tăcut puţin haz pe socoteala mota­
flaut, pe cari auzind-o priveghetoarea n’ar în­ slujbele din post, şi mai ales la Denii. tanul. Ce-i vinovat un dobitoc? nului ce primise bătae, şi cei doi prietini,
văţa să cânte mai divin decât cântă, sau ca In Sâmbăta Paştilor se găseau acasă, — Ei voi nu ştiţi ce dobitoc deştept e după-ce s’au înţeles cu Gheorghe ca după.
vibrarea armonioasă a organului vocal al omu­ la George unul dintre ei. Au stat mult de motanul ăsta; cu ce dibăcie ştie să fure; şi miezul nopţii să vie la el să-l deştepte 'spre
lui, pe care ascultând-o de o miie de ori vorbă, până s’a ’nserat, plănuind cum să pe­ doar’ e bătrân şi nu s’a mai învăţat minte a merge împreună la biserică, plecară.
măgarul, n’ar învăţa să sbiere mai poetic şi treacă mai bine sărbătorile Paştilor. nici acum, şi câte bătăi a mai mâncat. Câteva »bună searaI* şi în urmă, liniş­
mai muzical de cât sbiară. Gheorghe tăiase în ziua aceea un miel — Ori-cum ar fi, dar tot dobitoc ră­ tea nopţii ce cădea se Întinse pe 'toată
Teorii să facă ei, ear noi ăştia, străini tinăr, pe care li-1 arătă ca pe ceva demn de mâne I.. Dă-i drumul, săracu I lumea. (Va ur.ma.)
de lumea artificială şi falsă a cugetării in- toată aşteptarea: era post mare şi trebuiau să — Lasă-1 că-i arăt eu !.. Voi nu ştiţi
fructoase, străini de falsitatea adevărului vieţii, rabde până a doua zi; de aceea el pusese ce viclean şi rău e; cât e de linguşitor, dar Sfaturi.
să îndreptăm ochii spre priveliştele fericite mielul, spre păstrare, într’un dulap, a cărui cât e de perfid şi cum ar fi în stare să te
sau nefericite ale vieţii, să plecăm urechea uşă se deschidea uşor de altfel. sfâşie dacă ar puteai II vedeţi cum stă colo Albina caută totdeauna florile cele
cu atenţie spre jeluirile dureroase sau spre Gheorghe însă avea şi un motan mare, şi tniorlăe, nu de frică, ci de furie: uitaţi-vă mai încărcate cu miere, că din ele uşor
cântecile vesele ale vieţii, căutând pe unele, care era învăţat tot prin casă. Cum s’a făcut, cum holbează ochii şi-şi arată spre mine col­ poate să adune. Insoţeşte-te cu oame­
mângâind pe celelalte, sau ferindu-ne de ele. nu ştiu, — că peste o jumătate de ceas, du­ ţii lui ascuţiţi ca acele. — Hm!., o să te nii înţelepţi ca să ai de unde culege
Aşadar eată ce-mi spunea bătrânul meu pă-ce el eşise din odaia în care se aflau cu omor, lighioana dracului I Eşi afară I.. învăţături folositoare. Dintr’un cap sec
tată, într’o seară de earnă pe când mă gă­ toţii, cei doi rămaşi auziră: »miau!.. miaul..* In adevăr era groaznic motanul: de o nimic nu poţi scoate, că mortul n’are
seam la el în cameră şi după-ce îi povesti­ nişte vâitături de motan groaznice, însoţite mărime neobicinuită, cu capul rotund şi suflet.
sem şi eu o mică istorie. de câteva înjurături pronunţate apăsat şi cu mare, cu ochii fioroşi, verzi deschişi, mari