Page 3 - Activitatea_1903_10_42

A C T I V I T A T E A Pag. 3.
Nrul 42
Directorul şcoalei şi al cursurilor numite clara sărbătoreşte, că Excelenţa Sa sub tot BIB LIO G R A FIE .
& $ <? i e t & t e «.
este dl Martin Schuster. decursul congresului nu a convenit cu dl
pentru fond de teatru român. Corpul profesoial al şcoalei de comer­ Rotariu, şi că n'a contribuit la facerea inter- A apărut »Sgârcitul pocăit« piesă tea­
ciu a constat din 5 persoane, al cursului pelaţiunei. De aceea resp ngem cu indignare trală poporală în două acte, pentru sărbă­
D are de seam ă şi m ulţum ită publică. special de contoar din 2 persoane şi al cur­ acest nou atac mişelesc la adresa Capului toarea na-terii Domnului, de George Oprea,
Cu ocasiunea adunării generale a So­ surilor de comerciu pentru femei din 5 per­ bisericei noastre, şi regretăm că această foaie, învăţător. Preţul 20 bani. Să găseşte de vîn-
cietăţii pentru createi unui fond de teatru soane. la spatele căreia stau oameni cari ocupă po- zare Ia autor, O.-Tohan. O recomandăml
român, ţinută la 15 şi 16 august v. a. c. în In şcoala învăţăceilor de comerciu s’au siţiuni onorifice în sinul bisericei noastre, Mai nou.
Sebeşul-săsesc, dela festivităţile aiatigeate au propus următoarele obiecte de învtţănienf. publică astfel de neadevăruri cu vădită rea
limba maghiară, limba germână, aritmetica intenţie.
incurs: Crisa pe sflrşite.
a, Dela concert teatru, 686 coroane; comercială şi lucrări de contoar, contabilita­
b, dela petrecerea cu joc, 384 cor.; c, supra- tea simplă şi duplă, despre cambii şi cores­ Cassa de păstrare agrară, socie­ Foile din capitală, şi mai cu seamă
solviri la concert-teatru dela Dr. Iuliu Maniu, pondenţa comercială, geografia, caligrafia. tate pe acţii (Agrdr takarekpânztâr rt.) în celea guvernamentale, ne vestesc cu
Vâ ârhely înfiinţează o magazinâ pentru pro­
advocat în Blaj, 6 cor.; Nicolae B. Opincariu, In cursul special de contoar s’au pro­ ducte economice la Marosludos, societate pe bucurie, câ Maiestatea Sa a însărcinat
Orâştie, 5 cor.; Fulea, contab 1 la banca gen., pus în mod practic: contabilitatea, aritme­ pe Groful Tisza Istvân cu formarea mi­
Bucureşti, 2 cor.; Valeriu Milea, notar, Tilişca, tica şi corespondenţa comercială. acţii, cu scopul de a-se clădi un mag<iz;n pe nisterului. Acesta este dară chemat să
2 cor.; Dr. Petru Vaida, când. adv., 1 cor.; In cursul de comerciu pentru femei s’au teritorul deja acuirat de lângă staţiunea călii scoată ţeara din impasul ce de luni de
George Şeulean, notar, Pianul-sup., 2 cor.; propus: limba maghiară, şi corespondenţa, ferate. Deocamdată va clădi o magazie pen­ zile dăinueşte.
tru 400 vagoane, din material solid, va face
Dimitrie Munthiu, notar, Reciti, 2 cor.; d, in­ aritmetica comercială, contabilitatea simplă legături de şine cu calea ferată, va clădi su- Nădejdea ce să pune în acest băr­
stitutul de credit şi economii «Sebeşana» a şi duplă, ştiinţa despre cambii şi comerciu, praedjficatele de lipsă auxiliari şi le va pro- bat cu însuşiri energice, este convingă­
pus la disposiţiunea comitetului pentru acope­ lucrări de contoar, corespondenţa comercială, toare pentru aderenţii partidului guver­
rirea speselor, 300 cor.; suma 1390 cor.; spe­ geografia comercială şi merceologia, steno­ vede cu toate celea recerute, acărora spese namental, care era expus descompunerii
sele au fost 797’27 cor.; a resultat venit cu­ grafia, caligrafia şi scrisul cu maşina. va face 140.000 cor. — Pentru bucatele în- totală.
rat 59273 cor.; care s’a dat fondului pentru Anul şcolar s’a început la toate aces­ magaz nate să va ridica dela cassa de păs­ Pe cât era de temut înainte
trare o anticipaţie cu interese moderate. Sem­
teatru. tea 3 instituţ uni în 3 Septemvrie 1902 şi la narea acţiilor să poate face până la 15 No- zile, cu atât mai multe posaune i-se
Cu ocasiunaa adunării susamintite s’ait cele dintâiu două s’a încheiat cu examen pu­ emvrie, la subscriere să plătesc 10% celea- tace din partea alor sei acum, când
incasat pentru fondul Societăţii taxe: blic în 14 Iunie 1903, iar la cursul de co­ primi asupra-şi sarcina grea de a plana
a, dela membri fundatori 600 cor.; b, merciu pentru femei în 3 Iulie 1903. lalte plătiri, cari nu vor trece până una alta afacerile ţării.
dela membri pe vieaţă 300 cor; c, dela Didactrul pentru elevii clasei l-a a 60% va dispune direcţiunea, acâruia sediu Programul său cu care este aplicat
va fi în Maros Vâsârhely. — Capitalul social
membri ordinari 440 cor.; d, dela membri şcoalei învăţăceilor de comerciu a fost de va fi de 1200 acţii â 200 cor. a guverna încă nu este cunoscut ni­
ajutători 13140 cor.: suma 147140 coroane, câte K 32, pentru cei din clasele II şi UI, mănui, nici chiar lucrările comisiunei
la cari adăngându-se şi venitul curat dela câte K 48. De didactru nu a fost scutit nici E xportul de ouă în B om ânta de 9 încă nu au străbătut în afară, cu
festivităţi în sumă de 59273 cor., s’a un elev. peste tot, dar’ mai cu seamă în Germania, atât mai puţin formula de împăciuire
augmentat fondul Societăţii pentru crearea Dela elevii din cursul special de con­ au luat în timpul din urmă un avânt însem­ dintre Monarchul şi el.
de teatru cu suma de 206413 cor. toar A. nu s’a încassat didactru, contribuind nat. Pe când România înainte de asta cu De altă parte este ameninţat de
Cu ocasiunea aceasta totodată ne împli­ sumele necesare institutele financiare din loc, 10 ani abia exporta 1.000,000 ch'g. ouă, oamenii sei chiar, de cumva va lăsa ca
nim o plăcută datorinţă, când aducem sin­ între cari şi «Albina». Dela elevii din cursul acum numai în Germania trece peste 5’5 mi­ ţeara să fie guvernată după şablonul
ceră şi frăţească mulţumită tuturor, cari au B. s’a încassat câte K 20 didactru. lioane chlg. Pentiu ridicarea exportului in­ vechiu. I-se spune verde, că scaunul
contribuit cu ajutorul moral sau material, în­ Didactrul anual pentru elevele din cur­ teresanţii din Germania intenţionează a în­ de catifea ce-1 ocupă nu poate fi de
cât adunarea generală a Societăţii pentru sul de comerciu pentru femei a fost de câte fiinţa o intreprindere mare, organisând atât durată, dacă nu se va năzui a împlini
fond de teatru român ţinută în oraşul nostru K 150. cumpărarea cât şi vînzarea prin aplicarea de dorinţele naţionale.
a avut resultat deplin. Numitul elevilor a fost: capitale însemnate. întreprinderea, acăria Mai presus de toate are datorinţă
In special aducem mulţumită on. insti­ In şcoala elevilor de comerciu . 94 sediu va fi în Berlin, va face în România — zic foile — se îngrijească de cons-
tut de credit şi economii „Sebeşana11 pentru In cursurile A. şi B. de contoar . 28 staţiuni de adunat. La aceste staţiuni vor tituţiune şi de legile autonome ungu­
ajutorul de 300 cor. şi susnuiniţ'lor supra- In cursul de comerciu pt. femei 19 clasifica ouăle şi cele mai de mic preţ nu reşti, nesuferind ca acele să fie ştirbite
de cei nechemaţi, precum zilnic să aud
solvenţi. In total . 141 elevi, le vor trimite în afară, fără le vor valoiisa
(On. redacţiuni sunt rugate a reproduce în România. din ziarele, cârcimele, magistratele şi
După confesiune au fost în şcoala pentru
aceasta dare de seamă.) eh vii de comerciu: dieta Vienei, cari au în vedere casarea
Sebeşul-săsesc, în 11 Sept, 1903. Coleră. O telegramă din Ierusalim ves­ şi nimicirea drepturilor ungureşti, ba
evang. lut. . . 63 (67‘02%) teşte, că între locuitorii de-acolo a isbucnit pretind chiar şi anexarea ţării noastre.
Seryiu Medettn, evang. helv. . 3 (3T8%) coleia. Pân’aci au fost 8 decese şi mai multe Dacă Groful Tisza Istvân nu v’a
preşedinte. rom. cath. . . 14 (14-88%)
I. Oncescu, Gewge Tătar, gr--cat............ 2 (2-17%) îmbolnăviri. şti resolvi aceasta parte a datorinţii
casar. notar. sale înaintea regelui, care în mare
gr.-or.............. 7 (7 44%) O fa tă înaintea com îsiunii de strîmtoare şi mai pe urmă se adresa
izraeliţi.......... 5 (5.31%) asentare. In casa comitatului, Bpesta în la el, atunci mai bine nu se apuce de
N0UTĂTI
> După limba maternă: 76 germani, 10 localul oficiului vice-comitelui Beniczky Lajos partea cea mai lesnicioasă, pentru că
maghiari, 8 români (8 52%). s’a înfăţoşat, cu mamâ-sa împreună, un băie- o atare împăciuire ar fi numai o min­
In cursul special de contoar toţi elevii ţandru chitit, cu mustăcioare negrii. Erau ciună susţinută cu forţa, pe care silit
lleserva de întregire. O foaie din
au fost germani. amândoi din Erzsâbetfalva şi cerură paşaport va fi să o depună la picioarele tro­
ipesta scrie, că după-ce comanda mili-
In cursul de comerciu pentru femei din pentru America. Primăria nu recomandase nului.
nu are destule cătane, ear’ asentările nu
19 eleve j au fost române. edarea paşaportului, pentru-că băieţandru Primirea de Luni seara a Grofului
ţinut, după anul nou vor fi chemaţi la
acum venia prima-oarâ la asentare. — Na­ Tisza Istvân în clubul partidului seu
ie toţi reserviştii de întregire pe timp de
2 luni. Ministrul de honvezi ar fi şi încunoş- »Tribuna P oporulu i« în elemen­ tural că vice-comitele nu le putu ajuta fără a fost entusiastică şi cât să poate
tiinţat despre aceasta pe comandele de în­ tu l său. Nici trebile congresului nu au pu­ le-a dat sfatul să aştepte până după asen­ de animată.
tare şi dacă nu va fi apt, atunci le va eda
tregire. tut să decurgă, cum adecă s’ar cere dela o Toţi din toate părţile strigau: aici
instituţiune aşa de înaltă şi serioasă, ca «Tri­ paşaportul de lipsă. La aceste mama, foarte e învingătorul! acesta este conducătorul
B iserică întru am in tirea bătăii buna Poporului» să nu tragă în vîrtejul vele- surprinsă, scoate un atestat, care era dat de nostru! acesta va şti apăra drepturile
dela Magenta. Patru episcopi sSvlişră ietăţilor Mangra—Măglaş—Diamandi pe su­ un medic militar, şi care adevereşte cu toată noastre! el singur va şti să închege
sfinţirea bisericii clădite întru amintirea bă­ premul cap al bisericii gr.-or. Dl deputat con- seriositatea, că din chititul ficioraş cu mus- partidul; el va şti să împlinească toate
tăii dela Magenta la anul 1859 La spesele gresual P. Rotar să foloseşte de dreptul său tecioare negrii nu va fi nici când soldat la lucrările ce au rămas neisprăvite.
acestei biserici a contribuit şi Maiestatea de interpelaţie, ce-’l aie, după cele luate în împăratul, — pentru-că e fată. Mama afirmă, însuşi Tisza cetea din feţele oa­
5a Francisc Iosif I. — Mulţi soldaţi bătrâni procesul verbal al justiţiei şi pe temeiul celor că la botez a fost indusă ca băiat şi ates­ menilor sei, că toţi sunt curioşi despre
şi vor aduce aminte de timpul acela şi de scrise şi prin foi, cere desluşire cu privire la tatul în aşa chip a fost edat, adevăiul însă cele petrecute şi aduse cu sine, ce pri­
îbositoarele lupte ce le avură pe câmpiile fasiunile compromiţătoare a-le martorilor, şi să vede din atestatul medical. Aceasta să vesc pretensiunile naţionale şi cari au
Italiei. cel mai compromitat deputat congresual, ştia prea bine în sat şi de aceea voiesc să causat încurcătura de până acum, însă
Ioan Rusu Sirianul, face gălăgie în şedinţa meargă la America, pentru-că fata ficior este foarte puţine cuvinte le vorbi celor ne­
„A nuarul al IV-lea al şcoalei congresuală, căruia să aliază unii scurt văză­ expusă la bajocuri continue. Vice-comitele dumeriţi
jrem iale de comerciu d in Sibiiu tori. Aceasta perversitate nu-i destulă şi încă a dispus visitarea fetei cu musteţe prin co­ A şi declarat unui intim al său,
şcoala pentru învăţăceii dela comerciu) şi al dela faţa locului trimite corespondinţe la misia de asentare şi dacă se va constata că o modificare neesenţială s’a făcut.
■ursului special de contoar împreunat cu foaia sa, în care laudă ţinuta elicei «Tribuna afirmarea mamei, vor primi paşaportul pen­ Vi se va presenta programa comisiunii
iceea, cum şi a cursului de comerciu pentru Poporului» şi însinuâ pe I. P. S. Sa metro- tru America. de 9, ear modificarea este la mine.
emei pe anul şcolar 1902/3. Publicat de politul de urzitorul interpelaţii. Am aşteptat, Aşa cred, că pentru pacea şi par­
Ad •*:n Schuster, director. Tipografia W. că bărbaţi cunoscători, să se declaie precis A v i s. tea materială a programului, la a că­
"nbiiu 1903. Din acest anuar să în treabă şi să-i pună pe malcontenţi la lo­ ruia executare m’am angajat, aceasta
cul cuvenit. Credem, că va şi urma aducerea modificare să poate primi sau apoi o
Domnii abonaţi ai foii noastre
1. oala pentru învăţăceii dela comer- Ia reson a elicei cu argumente adevărate. luptă fără de aceasta.
sunt din nou provocaţi aşi achita res­ *
iu a con itat din trei clase. Până atunci lăsăm să urmeze categorica des-
tanţele de abonament', căci la din con­ Partidul oposiţional a primit cu
2. Cursul de contoar pentru perfecţio- minţire din «Telegraful Român». «Neadevăr
area absolvenţilor şcoalei de comerciu a con­ sfruntat susţine foaia de la Arad în mul ei tră vom f i siliţi a cere ajutorul jude­ neplăcere vestea despre însărcinarea
lui Tisza cu formarea cabinetului. Ei
tat din 'două despărţăminte, anume cursul mai recent când scrie, că «foarte rea impre­ cătoresc competent.
declară, că Tisza nu se retrage dinain­
1. şi cursul B. sie a făcut asupra congresului constatarea Avem nădejde, că restanţierii noş­
3. Cursul dt comerciu pentru femei a faptului, câ interpelaţia de ieri a lui Rotariu tea forţii.
tri nu vor da prilej a se încasa bu­
jst organisat pe basa aşa numitului regula- a fost pusă la cale de însuşi Metropolitul». Sunt surprinşi de enunţările făcute
getele sume de abonament pe aceasta
îent «Organisaţiunea cursului de comerciu Abstrăgând de la faptul, că această consta­ ziariştilor din Viena, cari mirosa a ame­
entru femei» (edat prin ordinaţiunea de tare nu s’a făcut, abstiăgând de la faptul că cale costisitoare. ninţări, de cari ei nu să tem, pentru-că
ata 11 Iunie 1900 Nr. 26,033 a ministrului dl Rotariu a declarat solemn în faţa con­ Pentru Octomvrie-Deccmvrie să des­ forţei vor răspunde cu fapte.
ng. reg. de culte şi instrucţia publică în gresului, că din proprie iniţiativă şi condus chide nou abonament cu preţurile din întrebarea e, că ajuns-a crisa pe
iţelegere cu ministrul reg. ung. de co- numai de interesul binepriceput al bisericei a fruntea foii. sfîrşite ?!
terciu.) făcut interpelarea — suntem în posiţie a de­