Page 2 - Activitatea_1903_11_44

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 44

disposiţie şi guvernul se va ocupa de pre acei jidani cari cu nimic au venit şi s’au d-lui Brânzieu a fost foarte îngrigită şi De altcum la timpul său îţi voiu cere
chestiunea aceasta, şi cred că şi conce­ aşezat în unele comune şi după 8—10 ani de ne pare rău că nu o putem publica. sfatul, ca să scap de pedeapsă, ear' asupra
tăţenii noştri de limbă strâinâ vor lua muncă între Românii cei săraci, după ce şi-a
După o jalnică cântare de cor — funcţionarului voiu face arătare şi încă în
posiţie faţă de ei, căci şi lor le sunt adunat 20—60 de mii fiorini s’a dus ştie sub conducerea d-lui I. CI. Iuga a ur- limba mea, care de frica unui slusbasi m i-
aceştia dujmani şi trebue să tragă o D-zeu unde, la care oraş mare ca să trăiască
mat dl I. U. Soricu, un tinâr student J4u 1 e* nu vo'u părăsi-o nici odată,
linie demarcatoare strictă între sine şi ca un boier, pe ce cale şi cum şi-a putut în drepturi, venit numai în âst an la Primeşte On. D-le Redactor s. c. 1.
aceştia, căci iubirea şi încrederea re­ câştiga atâta avere ? Aceasta o ştiu spune universitate, care a cetit poesia sa: P etru Todor,
ciprocă, pe care dorim să o cultivăm cei păţiţi şi exploataţi. Me ce naţ i l or (Binefăcâtorilor tineri­ plugar.
şi desvoltăm în interesul nostru comun, Ţăranii noştri ar trebui să se trezească mei). Dl Soricu a fost aplaudat de toţi
numai atunci poate prinde rădăcini, dacă mai curând din somnul letatgiei pe terenul cei de faţă, dovadă că publicul a re­
concetăţenii de limbă străină nu răs­ acesta al valorisărei productelor şi să facă ei cunoscut talentul puternic ce a dat E C O N O M I E
pund cu resens la acest apel şi elimi- concurenţă străinilor, pentru că în câte-va D-zeu acestui tinâr, bun, modest şi sâ
nează din sinul lor elementele morbide comune unde sunt ţăranii şi mici negustori rac, care aşa de bine a ştiut tălmăci N u t r e ţ u r i l e .
şi stricate». nu se află jidani: Pentru ce nu s’ar putea mărirea fundatorilor de stipendii, cu
odată curăţi satele noastre de jidani galiţieni ? toate că dânsul — lucru de mirat! (Urmare).
— «=>f— n’a putut câştiga nici odată nici un Spre a crea o bună lucernărie, nu
V alorisarea poam elor noastre. stipendiu, poate tocmai pentru-că e aşa I e de ajuns — cum se face de obiceiu
Răvaşul Clujului. de lipsit la noi — sâ sgârii puţin pământul cu
Anul acesta pe satele din prejurul Orăş- plugul şi sâ arunci sămânţa peste ară­
tiei s’au făcut atâtea prune, încât în luna a- Dl Vi ct or Munt eanu, aseme­ tură. Mai intâiu trebue ca terenul sâ
ceasta, mai ales în partea de peste Murăş, P en tru binefăcătorii tin erim ei. nea nou venit la universitate, a cetit fie bine curăţit de burueni, mai ales de
aproape în toate satele să ferbe rachiu din apoi lucrarea sa despre « F u n d a t o r i i
A avut neamul nostru noroc, după n o ş t r i » , — După ce corul bisericesc cele vivace cu răd6cini târâtoare,
prune. nenorocirile multe ce l’au ajuns în de ca earba vântului, pirul, ovâsciorul, lu-
In alţi ani, când recolta prunelor nu
cursul vremilor, că i-a dat D-zeu din poaia, bozia, etc., căci cele anuale dis-
era aşa de îmbelşugată ţăranii vindeau pru­
când în când bărbaţi aleşi, cari au trăit teligenţii române, că a onorat cu fiinţa sa I Par anu^A a^ doilea, pentru aceasta
nele lor la jidani, şi fiindcă li-se plătea fer­
călăuziţi de gânduri mari, şi cruţând, şi de faţă aceasta şedinţă, prin care a ono- e ^.*ne ca in. anid premergâtor înfiin-
dela cu câte 1 coroană şi 20 bani erau tare
muncind, muncind şi cuţând au adunat rat pomenirea bărbaţilor mari din tre- Iucern^riei sâ se cultive pe tere-
mulţumiţi cu acel preţ, şi bucuros să lăsau
bani, capitale mari, şi le-au lăsat ca cut şi a încuragiat pe bărbaţii din vii- n.ld destinat ei o plantă prăşitoare, dar
de fertul rachiului.
fundaţiuni, din cari tinerii cu talanţi să tor la asemenea fapte. Acestui gând ma* ^Ine es*-e a ara pământul adânc
Belşugul din acest an i-au aflat însă
poată învăţa învăţăturile mai înalte a dat expresiune şi dl protopop Dr. de vr’° dou6 ori în timPul verei pe se-
nepregătiţi pentru-că jidovii nu dădeau preţ
spre a fi de folos obştei din care s’au Dăi anu mulţămind tinerimei pentru cete^e ce^e mar* Ş* toamna târziu, spre
mai mare ca 60 bani pe ferdelă, şi concu­
ridicat. Aceşti bărbaţi sunt binefăcători clipele senine şi înălţătoare de inimi, Ia exPune rădâcinile buruenilor vivace
renţa era aşa de mare, încât să vindea şi
ai tinerimei. Archierei ca Bob, Şuluţ arşiţei soarelui şi gerului intens, ceea-
cu câte 20 bani. — Un preţ, care nu plă­ cari le-au procurat tuturor celor de faţă.
Vancea, Şaguna, şi mireni ca Gozsdu ce le distruge mai bine decât săpatul
teşte nici culesul şi transportul lor. („Răvaşul") Excelsior. şi prâşitul, Pe unele din aceste burueni,
Oamenii şi-au tras seamă, şi unii s’au Ramonţai, Urs şi alţii vor rămânea pu­
rurea lăudaţi. cum e pirul, lupoaia, etc, cu râdâcini
pus şi le-a cules pe seama lor ca să fearbă
Dumineca trecută tinerii universi C O R E S P O N D E N T A şi vine adânci, săpatul cu sapele, nu
rachiu. Puţini au fost însă de aceştia, pentru numai că nu le stîrpeşte, dar adesea
că le lipseau vasele unde să le adune, şi tari din Cluj, între cari foarte mulţi cu contribue a le înmulţi, căci prin săpat,
aşa cea mai mare parte a trebuit să le dea stipendii, au prăsnuit amintirea bi­ Vaidn, 8 Noemvne 1903. I pe j^ngă că părţile adânci nu sunt a-
jidanilor pe preţ mai mic, cum le-au putut. nefăcătorilor lor, şi anumit a doamnei 0 r . DoiRRUle R ed a cto ri tinse, dar cele superioare sunt divizate
Ba în câte-va comune situate sus, şi loc rău, I oana Bădilă, care a lăsat vre-o 70
nici nu le mai aduna nimenea, de s’a putre­ mii coroane anume pentru studenţii din Te cunosc de un bărbat, care totdeauna înmulţite cu sapa şi cele mai multe
Cluj, şi a celorlalţi, cari au lăsat sti te-ai întrepus pentru noi, când care-va din din ele se prind foarte uşor. Ţâranii
zit pe pământ. fostul D-tale notariat a fost ne'ndreptâţit, noştri zic, că dacă expui o rădâcinâ de
O scădere mare cău ţăranii nu s’a putut pendii. Sărbarea a fost vrednică. In
pregăti la o aşa eventualitate, din care au amândouă bisericile româneşti s’a făcut huiduit sau batjocorit de oamenii, ce sunt P’r_ ^re' Zl^e ^a arŞ*ţa soarelui şi o plan-
avut perdere în loc de câştig. parastas, la care a cântat corul bi­ puşi a sluji pe plată, adecă de slujbaşii ţării. I *ez* aP°* fo pâmânt, ea tot se prinde,
^ minunată precauţiune este, ca în te
Noi credem că acum şi aici era timpul sericesc al tinerimei, iar după ameazi Subscrisului i-s’a întâmplat următoarele:
c. am scos bilet renurile copleşite de pir, după ce s’a
şi locul de a se îngera conducătorii reuniu- la 5 ore s’a ţinut la casină o şedinţă La 31 Octomvrie a.
nei agronomice din Orăştie, şi a sări în aju­ literară frumoasă. pentru a ferbe cu căldarea mea vinars de ara^ locul adânc, sâ se adune pirul cu
prune şi am plătit pe 36 ore cât să cade I boroana (grapa cu dinţi lungi de fier)
tor la valorisarea prunelor, fie prin ferberea Dl Silviu Brânzeu a deschis
rachiului pentru ţărani sau prin uscarea pru­ şedinţa printr’o vorbire aleasă arătând pentru căldarea, acăreia mărime este cunos- I ear Pe ufma boroanei sâ se scormo-
nelor. simţemintele de evlavie, ce au îndem­ cută la oficiul de dare din Orăştie. Şi ce I neasc^ pirul râmas cu furci de fier.
Dar cu valorisarea poamelor cine să nat tinerimea să închine câte-va clipite să plătesc. Abia trecuse 24 ore, şi mi-să ^P°*> toate aceste vine de burueni sâ
ocupă ? Merele, perele şi nucile cine le cum­ întru pomenirea celor ce au trăit şi au înfâţoşă un finanţ Ia casă, care îmi s'gilă căi- se care ^a capul locului şi sâ li se
dea foc. Cenuşa sâ se risipească pe
pără? Şi aici aflăm tot pe jidan, ca pe omul murit pentru tinerime. Ceteşte apoi darea, care era în curs, luând cu mine o loc.
expert al negoţului. epistola venerabilei d-ne Ioana Moldo- scrisoare şi zicându-mi că voiu fi pedepsit
In comunele Mada şi Balşa au venit van, din Sibiiu, mama D-nei Bădila, pentru-că am fiert peste 24 ore. Inzadar i-am Pe întinderi mici, desfundatul pă­
din Galiţia j dani cari ferb rachiu coşer, aşa care a fost invitată anume la aceasta spus că am plătit pe 36 ore, după-cum do­ mântului se poate face cu casmaua
că de rachiul ce ese din căldare nu-i ertat sărbare închinată ficei sale iubite, dar vedeşte suma plătită şi nu poate fi, decât o (hârleţul, hărşeul.)
să se apropie creştin, fiind acesta considerat n’a putut să vină. Scrisoarea aceasta sminteală de condei la oficiul de dare ; în- Dacă stratul arabil e subţire,
ca necurat şi străin. Au vacă cu lapte dela a mişcat toate inimile. Deschizând şe­ zadar i-am arătat, că sistând fierberea, mă I bine ca atunci când facem arătura, după
care tot jidanii mulg laptele, şi românii îi dinţa dl Brânzieu ceteşte o lucrare a păgubesc; şi că cele zise de mine sunt ade- plugul obicinuit sâ urmeze un plug de
dau de mâncare. sa «Pro memoria», despre răpau- vărate, căci căldarea mea rămase sigilată, subsol, adecă CU O simplă daltă, care
Mare pagubă, că ţăranii sau fii lor nu sata patroană a tinerimei, care a pus Toate scuzele mele nu plătiră nimic înaintea I scormoneşte şi mărunţeşte pământul
să pricep la valorisarea productelor lor şi că temeiu internatului, ce se plănueşte a finanţului. din sub-sol, fără a-1 amesteca cu cel
oamenii străini de legea şi naţia lor îi ştiu se face aici în Cluj şi cu al cărei chip In urma acestora am fost silit a merge vegetal,
atât de bine folosi. — Ce credeţi apoi des­ noi împodobim acest «Răvaş». Lucrarea la Orăştie, ceea-ce am şi făcut neamânat, In cele mai multe din terenurile
deoparte să nu fiu pedepsit, ear de alta să noastre, lucerna sâ face fără sâ fie ne­
dovedesc adevărul. voie de a îngrăşa pământul; totuşi, ori­
Dar’ cumva jalea de-o păleşte Cu ochi vioi şi măestoşi Şi ce să vezi ? Sosit la oficiul de dare
Şi cu suspine de doineşte Ca doi luceferi luminoşi, mă duc oblu la dl care dă bilete, cu nu­ cine va putea gunoi pământul din
Mâhniţi cu toţii codrii plâng, Pe buze moi cu dulce zimbet, mele Reinfeld Izsâk oficial, care crescuse in toamnă sau în timpul ernei — mai
Copacii ramurile-şi frîng; Cu farmece-’n mişcări, în umblet... birtul şi trafica tatăsău, în cornul uliţii Ro- bine încă la planta premergătoare
încep şi frunzele să sune Dar' ca Ileana dela munţi, mosului, şi pe care în toată Sâmbăta 11 ve nu va regreta cheltuiala sau munca
Alerg vânturile nebune; Cu ochi albaştri, mari, rotunzi deam cu toată a lor familie, care la noi în gunoitului, căci va fi râsplâtit cu vîrf şi
, .
,
Din vârf de munţi în văi s'arunc, Ce din ascunsa lor privire sat le zicea .. .. căci pe acolo ne este | îndesat. Eu am lucernârii şi trifoişti şi
T
, r T t T
«
»
* /• j .
XiA , .
f cu teren desfundat şi cu nedesfundat
. , ; - _ *
Intregei fire veste duc — Arunc o tainică iubire; treacăta, a.Madu-, anam.eala ficatâ da al, , oite ; negunoit ei w e mare
Din munte ’n munte e suspin, Iar de s’opresc din fugă-’n loc
ta. *,«: pentru-ae „a, ce.,.1 Ea ,-am ,fa deosebire favoarea |ucem5HiIor ou
Un grai sdrobit, de tremuri plin. Se rup din ei scântei da foc — puns; că nu ştiu ungureşte. EI îmi zise:
Tresar şi-ascunsele izvoare Cu gene-’n creţuri, mari umbroase, de ce n’ai învăţat ? Eu îi răspund, că nu am teren desfundat şi gunoit faţă cu cele­
De sub a stâncii închisoare; Cu plete lungi şi mătăsoase, avut lipsă I El una, eu alta, el una eu alta lalte. In terenuri astfel preparate, am
In murmur lin tânguitor, Ce-ajung aproape de călcâi, până îmi mai făcu şi alte observări bădă­ cosit deja anul acesta lucerna de 2 ori,
întreb pe Leana, sora lor; Şi în a razelor bătăi, rane, despre cari vă voiu informa personal. prima coasă în Martie, pentru dat verde
Ce greu pe inim’-o apasă In negre valuri, sclipitoare Cu toate că era de faţă şi respicientul, care, la vite, a doua la 28 Aprilie, pe care
De dulcea pace nu i-o lasă ? S’alunecă tremurătoare ; văzuse sminta. am convertit-o în nutreţ uscat şi astăzi,
De ce jăleşte cu amar In faţă albă ca un crin, Pe lângă toate aceste susnumitul func- 12 Maiu, când scriu aceste rânduri, ea
De-s duse veşti peste hotar...? Crescut în zori de cer senin — ţionar plătit şi din ceea-ce şi eu contribui la *** deja recrescută de ° Pa^ ă .
Şi văi cu tainice isvoare Nu cred c’a fost sau că mai este stat, m’a îndrumat pe uşe afară, după-ce îmi De altmintrelea toate lucernele, tri-
Şi plai cu flori, cu căprioare, Necunoscută de poveste inu şcoală despre ideia de stat maghir, aşa foiurile şi sparcetele le am cosit şi con­
Ciobani tânjiţi de-al fetii dor, Si neatinsă de cuvânt după-cum el o pricepe. vertit în fân anul acesta până la 1 Maiu
Zefir, frunzişi, privighitori Vr’o fată încă pe pământ. Acum mai am să aştept încă şi o pe- j şi, lucru excepţional, chiar livezile com­
Şi alte mii de păserele, Câmpulung, August 1903. JB oticâ. deapsă în urma arătării finanţului cu pecetul. puse numai din graminee, sau din gra-
Ce cânt ascunse-’n ramurele, Am tot auzit, că de aceste să întâmplă minee amestecate cu leguminoase au
Al fetei cântec îl pricep Sfaturi. n ţara noastră, acum însă, aşa să vede, nici I fost cosite între 28 Aprilie şi 1 Maiu,
Şi o nouă dragoste încep. Chiemarea ta este ca sâ cercetezi noi, cei de pe aici, numai suntem scutiţi. prefăcute în fân şi puse în şiri înainte
Acum, şi numai acum îmi aduc eu şi de a le atinge o picătură de ploaie,
*** faptele tale, dar nu sâ defami pe ale ai noştri aminte, de poveţele, ce On. D-ta Numai o parte din livezi au fost cosite
altuia, — grădina ta, dar nu a altuia
Au fost în lume mândre fete, ne-ai dat, în răstimp de mulţi ani, pe când după 6 Maiu şi apucate de ploi pe
eşti chemat a o plivi.
Cu luna-’n frunte, stele-n plete, aveam fericirea de a te avea notar. | brasde, dar aceasta nu pentru că n’ar