Page 3 - Activitatea_1903_11_44

Nrul 44 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

fi fost gata de coasă mai de vreme, ci turile Românilor asupra pământului pe care trare: de persoană 3 cor., de familie până la 3 următorul cuprins: Moş Mattin, schiţă de A
din lipsă de un număr suficient de locuesc. membri 6 cor., dela 3 membri în sus 8 coroane. Vlăhuţă: Ocupaţiunea, tipul şi însuşirile Ro­
cosaşi buni, aşa că, spre a spori Intre datele archiolog,ce a-le lui Momsen Comitetul arangiator: Silviu Brandeiu, pie;. mânilor, din Enciclopedia română. Noaptea
lucrul, am fost nevoit să cosesc şi eu, să afla una, că în Rom os, la bi s e r i c a Ioan larda şi Laurenţiu Căpuşan, vice-preş. de vată, potzie de G. Cosbuc; Românii în
America, de Dionisie Stoica ; Ceva despre
dimpreună cu vizitiul şi rendaşul, cari s ă s eas că, s’ar afla o peatră cam de 2 m, Traian Pop, secr. I. Augustin Raţiu, secr. II. Românii dela Pind, de Petru Vulcan; Zapis
fiind transilvăneni sunt foarte meşteri lungă şi 80 cm. groasă, pe care să află o Eugen Simpetrean, cassar. Valentin Poruţiu, ţgănesc, de D. Stănescu; Teatru la sat; Poe-
de coasă. Brasdele noastre se distin­ gi avare prescurtată cu text şi litere latine. controlor. Aurel Moldovan şi Emil Dan, ma- sie din America, de Paian Vasa ; Lugojenii,
geau de departe de ale cosaşilor locali, In vara anului 1891 să presentă în comună iordomi. Stiprasolvirile sunt a se trimite la de Iov.; Lupta in comitate; Baba Dochia,
poesie de Sebastian; Sfintele Paşti între ză­
căci păreau a fi tunse cu măşina nu­ un tiner francez, cu numele Dumond, acesta adresa cassarului (Strada Deâk Ferencz nr. 29)
voaie şi baionete, de Bill-A-Zam; Poesie oc-
mărul zero, pe când ale copăcenenilor, să recomandă ca discipul al lui Momsen, şi se vt r cuita pe cale ziaristică. nărească, de A. Baiaş; Dascălul şi învăţăce­
pe lângă inegalităţile pe care le pre- care, între altele, avea chemarea să descifreze lul, gluma de V. Mme.şian; Dreptul de întru­
sintau, apoi rămânea earba de câţi-va hiroglyfele ce să află pe aceasta peatră. L’am Necrolog. Văduva Lene Ignat născ. nire; Economia de câmp si învăţătura, de G.
centimetri netăiatâ, cum şi multe gre- condus la aceia peatiă, cu preotul săsesc, Kaffka de Tarczalvâr ca soţie, Viora Ignat Todică; Legea despre naţionalităţi, etc. ttc.
Călindarul cuprinde 91 ilustraţiuni, în
Şt^i. (Va urma.) care este înaintea uşei de întiare în biserică măi. Dr. Ciordaş ca soră în numele lor şi mare parte pe deplin succese.
şi care mai înainte vreme servea de altar. al multor consângeni cu inimă sdrobilă de Călindarul „Poporului Român1* se re­
Savantul tiner şi bun archiolog luă o coală durere aduc la cunoştinţă trecerea la cele comandă de sine.
Nr. 536—1903. de hârtie şi o puse pe literele, ce abia să eterne a scumpului şi neuitatului defunct *
mai cunoşteau, frecă pe deasupra hârtiei şi Sabi n Aurel S. Ignat, care după un Am primit a doua serie din „Clipele
C ereulariu luându-o ne ceti: A u r e l i c a I t a l i c a Leg. grav şi dndelung t motb în etate de 25 ani, de refaos'• Un volum nou de Sorcova, bine­
cunoscutul şi valorosul scriitor al nostru. Vo­
IX. a mo 315. Ne explică că aici în apro­ după o scurtă dai’ prea fericită căsătorie şi-a lumul cuprinde schiţe şi foiţe, nouă bucăţi,
cătră Onorata preoţime a tractului piere a fost una din legiurile romnne a-le datţ nobilul şi bunul său suflet în mânile toate tractate cu sub ecte scoase din vieaţa
protopresbiteral Deva. Atot-puternicului Miercuri în 4 Noemvre r. noastră socială. — Din acele reiese comba­
lui Traian.
Cu provocare la cerculariul Ven. c. dim. la 5 ore. terea unor defecte în mod umoristic însă
Era o plăcere de-a asculta cu cât in­ plăcut şi vrednic de ap»eciare. Avem nădejde,
Cons. archidieces. din 4 Martie a. c. teres povestea tinerul archiolog despre cele Osămintele pământeşti ale scumpului că publicul român va prim) cu cuvenită căl­
nr. 2142 bis. îmi iau voia a convoca memorate la Ulpia Traiană, Demsuş, cetatea ■şi în veci neuitatului defunct s’au dat odih­ dură şi plăcere originalele lucrări ale distin­
On. preoţime tractuală în conferenţă Boli, ZJcani şi Câlan ; cum mai are de-a nei veTnice cimiterului gr.-cat. din Beiuş la sului bărbat de litere. — Să află de vânzare
pe Mercuri 19 Nov. v. (2 Dec. n.) a. c. cerceta Cigmea, Apulum, Salinele şi altele. 5 Noemvrie a. c. la orele 3 p. m. la dl Virgil O nit. director gimnasial în Bra­
pe 8 ore a. m. Beiuş, la 4 Nov. 1903 şov. Preţul 1 cor. 60 bani; pentru România
Atâta rîvnă de scrutare am mai văzut 2 lei.
P R O G R A M A : odinioară numai la Aton Densuşan, repau- » Sfi-ţi fie s o m n u l lin şi îngeri i Aceasta carte bună o recomandăm on
1. întrunirea preoţimei în cancelaria satul profesor din Iaşi, care făcuse la anul aproape!» public.
protopresbiterală, mergerea în cor- 1863 o descriere archiologică mai însemnată A va n să ri în a rm a ta com ună Dr.
pore la Sfta biserică, oficiarea ser­ despre tot ce află în comitatul Hunedorii. Mai nou.
Ioan Pop din Braşov la gradul de medic
viciului divin cu invocarea Duchu- N ou advocat rom ân. Dl Dr. Lucian colonel, mai vedem în monitorul oastei ur­
lui sfânt, predică despre cercetarea Borcia, advocat aduce la cunoştinţă, că şi-a mătoarele avansări. La gradul de căpitan cl. Tisza a promis reforma legii elec­
bis. şi sfinţenia sărbătorilor de deschis cancelaria advocaţială în Sibiiu, strada I : căpitanii de cl. II. Traian Zsivan de Me- torale, anume, reducerea censului, aron­
George Guga. darea dreaptă şi mai corespunzătoare
Cisnădiei nr. 45. lencze din rtg. 43 şi Ioan Popoviciu din reg. a cercurilor şi votarea după cercuri
2. Intrarea conft-renţei în localul şcoa- 32 de inf. — La gradul de căpitani cl. II.
lei, deschiderea, constatarea mem­ B ă i de m a rm o ră In B ra n yicsk a - locotenenţii Dimitrie Florian reg. 31 şi Dă- notariale, eventual după comune.
brilor presenţi şi constituirea. Box Pe linia ferată Arad-Teuş, între Deva nilă Algya alias Pap de Comana reg. 83 de Partidul Kossuthist a decis conti­
nuarea obstrucţiei. Tot aşa s’a făcut
3. Critica predicei rostită în s. bise­ şi llia-murăşana, a deschis Dr. Ţări OJtin, inf. — La gradul de locot. sublo •. Artur declaraţie şi din partea fracţiunii ugro-
rică şi a ţinutei preoţilor în ser­ notar public în A.-Iulia, baie de maimoră. Dan de Apşa reg. 37, Victor Madincea 67, niste.
viciul divn. Cercetările de până acum au constatat, că Grig. Boldea rtg. 47 (transferat la 51) şi Pe deputatul Dobrei, Dr. Aurel
4. Tema: »Cari sunt scăderile celea volumul şi composiţia chemică este neex- Cornel Popovici r< g. 92 de inf. (transferat la VIad, l-a ameninţat deputatul Pap Zol-
mai înrădăcinate în popor şi cu cepţ'onabilă. Coloarea fundamentală este ne­ reg. 70) La gradul de suLdocotenenţi : ca- tan cu bătaie. Frumoase prospecte. Bă­
ce mijloace s’ar putea lucra la de- grie în afunzime tot cu vine mai întunecate; deţii aspiranţi Pompeiu Andrea reg. 1; taie în Dobra şi bătaie în dietă.
lăturarea lor ?« — ord. Consis. marmora este ca şi >Belu belge» care să Simon Ladeş reg. 73; George Munteanu
Nr. 2142 Bis. p. 8. — de Nico- importa până acum din Belgia. reg. 76; Ovidiu Ivaşcu reg. 75; Eremie Nr. 413-1903.
lau Şinca şi Petru Gabor. încât suntem informaţi Dr. Ţări va Hamzi reg. 64; Teodor S rb reg. 33; Nic. Publicaţie.
forma o societate pe acţii pentru exploata­ Mărginean bat. 28 de vânători ; Traian Popa «
5. Planul cronologic — ord. Consist.
Nr. 2142 Bis. p. 9. — presentat rea acestui material valoros, care în patria reg. 97; Moi s e Ri ş c uţ i a reg. 92; Va- In înţelesul instrucţiei legii de apă­
de Antoniu Ungur. noastră nu se află asemenea. kr Şandor din Viştea reg. 33, Ştefan Tur- rare part. I. §. 23 conscrierea celor
tureanu reg. 83 şi Eugen Negrei reg. Nr. 5. obligaţi la miliţie (pe anul viitor) să
6. Condica parochială, însemnătatea f Z ah arie B olu. Subsrişii cu inima
şi compunerea ei, referat de N. sfâşiată de durere anunţă tuturor rudenilor, Mai departe căpitanul auditor cl. II. Adrian va face dela 1 până inclusive 30 No­
Troancă. amicilor şi cunoscuţlor că prea iubitul şi Nedelcu, doctor în drept a fost transferat de emvrie a. c.
la reg. de inf. Nr. 51 la regim, de inf. 34. Să provoacă prin aceasta atât cei
7. Discusiune în înţelesul ordin. Con­ preavredmcul nostru soţ şi tată, Z a h a r i e In branşa administraţiei la gradul de loco­ ce să ţin de legământul oraşului cât
sis. Nr. 7593 Bis. referitor la in­ Boiu, protopresbiter, asesor consistorial î p., tenent: sublocotenentul Aurelian Cadaru la şi cei străini, cari locuiesc aici şi sunt
troducerea peregrinagelor la Mă­ membru al Consistorului metropolitan, mem­
reg. Nr. 2 de inlanterie, ear în branşa ad­ născuţi la anul 1883, 1882 şi 1881
năstirea Hodoş Bodrog pentru aba­ bru coresp. al Academiei Române, membiu
ministraţiei de zidiii militare: Geoige Opri- să se înfâţioşeze în orele oficioase în
terea poporului de a cerceta mă­ in representanţa oraşului şi comitatului Sibiiu, ţia, oficial cl. II. la secţia corpului 15 de localul căpitanului sub greumânt de
năstiri străine. fost primul paroch român ortodox în Sibiiu
armată. pedeapsă.
8. Cestiunea înfiinţărei fondurilor de cetate, etc. etc., Vineri, în 6 Noemvrie Orâştie, la 30 Octomvrie 1903.
bucate în folosul bisericelor. st. n. orele 6 dimineaţa, a adormit în Dom­ Secţiunea m eseriaşilor rom ân i
9. «Proiect de statute pentru socie­ nul împărtăşit cu sfintele taine, în anul 70-lea dela »Asociaţiunea naţională Aradană» învită la Mihâlyi Bela m. p.,
căpitan de poliţie.
tatea de ajutare a preoţilor şi în al etăţii şi 41 al fericitei căsătorii. Rămăşi­ petrecerea de joc împreunată cu concert şi
văţătorilor gr.-or. rom. din archid. ţele pământeşti ale scumpului defunct în represeritaţiune teatrală ce să va ţinea în fru­
Transivaniei«, presentat de presi- Domnul, s’au strămutat dela casa proprie, moasa sală a «Casei Naţionale» din Arad, Sâmbătă în 3 Octomvrie n. a. c.
diul conf. învăţ, din cercul Sas- str. Măcelarilor nr. 21, Duminecă, în 8 No­ Sâmbătă în 1/14 Noemvrie 1903. începutul s’a deschis
Sebeş referat de C. Popescu. emvrie st. n. la 2 ore d. a., în biserica din precis la 8 ore seara. Preţul: Locul prim 2
suburbiul Iosefin, unde s’au făcut ritualele Baia de Vane
10. Chestiune reuniunilor în folosul cor ; locul II. 1 cor. 20 fii.; loc de stat 80
preseiise, şi apoi s’au astrucat în cimiterul
bis. şi a credincioşilor, în special fii. Venitul cu at este destinat »Casei naţio­
aceleiaşi biserici spie vecinicâ odihnă. In veci
reuniuni de înmormântare. nale», pentiu arangearea binei. Suprasolviri şi Aburi gr;
amintirea lui 1 Sibiiu, 6 Noemvrie st. n.
11. Eventuale disertaţii, propuneri, ce să primesc cu mulţumită la adresa epitro-
1903. Caliope Bom n. Dămian, soţie, Dr.
se vor insinua presidiului până la pului primar Constantin Don, şi se vor cuita în O ră ştie, Str. faurilor Nr. 8.
ziua conferenţei. Romul şi soţia Lilian, Ioan Baptist, Olimpiu publice.
şi soţia Ana, Anastasiu, fii şi nurori.
12. încheiere şi disposiţii pentru au- PROGRAMA: Scalde de aburi, pentru domni să pot
tenticare. 1. «Auzi valea», cor bărbătesc de I. Vidu. lua: Mercurea şi câmbăta d. a. dela
B u dapesta în R om ânia. »Buda-
2. »Sună buciumul» cor bărbătesc de I. 2—8 ore. Dumineca a. m. dela 6—11
Deva, 17/30 Octomvrie 1903. pesti Hirlap» scrie: înainte zile am sciis, că
In America nu cunosc Budapesta. Pentru Vidu. 3. »Trecui valea», cor mixt de I. ore, d. a. dela 2—6 ore numai cu 50 fii.
George Romanul, Mureşanu, sub conducerea d-lui Simea pedagog
ilustrarea acestei împrejurări un cetitor de-ai
protopresbiter. curs IV.
iei, pentru dovedirea că nici chiar în Europa Scalde de aburi, pentru dame se pot
4. »Vlăduţul mamei» sau »Bucovna
nu sunt în curat, că Budapesta este capitala lua: Marţi şi J o i d. a. dela 2—-8 ore.
n'a învăţăt şi umblă la însurat», comedie
Ungariei, i-a trimis o cuvertă, pe care stă
NOUTĂTI scris şi se poate ceti B u d a p e s t — Ro­ într’un act de Ioan Lupescu, artist român. Scalde de vane se pot lua în toată ziua
mânia. Sigur firma din Paris a schimbat dela 6 ore a. m. până la 8 ore sara.
f Teodor Miomsen, cunoscutul archio- Budapesta cu Bucureşti, când a dat epistola
log, istoriograf şi profesor de istorie a re- pe po.ştă. Adresatul de altcum a desluşit BIBLIOGRAFIE. P R E Ţ U R I 1)E S C A L D Ă :
pausat la 2 Noemvrie a. c. în Charlotten- firma din Paris despre rătăcire. i scaldă de abwi / cor., pentru şcolari
burg-Germania. — Momsen era unul dintre Aşa păţesc cei-ce sunt de credinţă că Călindarul >Poporului Român» pe 8o fii., i scaldă de vană 8o fii., 12
primi istorici, adevărată autoritate, mai ales Budapesta este buricul pământului I anul visect 1904 a apărut şi se poate pro­ scalde de aburi în abonatnent io cor.
în istoria romană. — Ca cunoscător al isto­ cura la tipografia «Poporului român», Buda­
riei de multe ori să întrepune în politică P icn icu l u n iversita rilo r ro m â n i pesta VI. strada Vfi Osmarty 60/a cu preţul 12 scalde de vane în abonament 8 cor.
pentru drepturile celor supuşi, neîndreptăţi d in Cluj. Univer. itarii rom. din Cluj invită la de 40 bani. Rugându-mă pentru frecuentare cât de
şi apăsaţi. Pentru Români în special Momsen Picnicul ce se va ţinea Joi în 26 Nov. n. a. c. in Afară de partea calendaristică bine re­ deasă, semnez, cu toată stima
a intervenit cu toată autoritatea sa în mai sala Redutei orăşeneşti. Venitul curat e desti­ dactată, partea literară, care e anume întoc­ S. Birtler.
multe rînduri, fie ca să susţie latinitatea po­ nat pentru ajutorarea tinerilor lipsiţi de mij­ mită pentru ţăranii români, conţine material 1*208) 5 - 6
porului acestuia, fie pentru-ca să apere drep­ loace. începutul seara la orele 8. Preţul de in­ bogat, variat, interesant şi instructiv, având