Page 1 - Activitatea_1903_11_46
P. 1
Anul III. O răştie, 26 Noemvrie n. Î903. Nr. 46
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe ‘/a an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele s ta se adresa
redacţiei şi acel a nu să îna
Pentru Rom ânia şi străinătate
poiază. Pe an 16 franci.
____ «1
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Curent nesânfitos. pentru modestul capital social de 40,000 Că chiar şi în unele localităţi să »B. H.<*. scrie despre situaţie. Ob
S p icu iri d in fo ile m agh iare.
fl. şi când 60 de acţii nu să mai pu fondează bănci româneşti nouă unde
teau plasa la nime, cătră cine zicea există deja atari, apoi că acele nu sunt strucţia continuă şi după informaţiile
Conferenţa a III. a Directorilor advocatul S. Pop şi Dr. I. Mihu, frate! reclamate şi justificate de interesele po primite, luptătorii oposiţiei să simt des
Băncilor Române ţinută la 19 Octom- vezi află şi pentru acest rest subscrieri, porului, poate să o creadă iscoditorul pro tul de tari de a putea continua cu
vrie a. c. sub punct IX a propus, şi căci terminul constituantei se apropie punerii, acela însă purcede malafide, lupta până la ultima zi a anului. Aşa
decis: „Considerând că în timpul mai şi ne lipsesc subscrierile câtimii din pentru-că având cunoştinţă d. e. despre vor ajunge acolo, că asentări nu se vor
nou sâ ivesc tot mai des acţiuni pen prospect. monopolurile nemoteniilor; despre geşcf- putea face anul acesta.
tru fondarea de Bănci româneşti nouă, tăriile particulare ale celor puşi Sunt aplicaţi a obstrua şi exmite-
întrebe, bunăoară, cine avea în rea delegaţiunilor, prin ce ar aduce în
chiar şi în localităţi unde există deja în fruntea frunţii institutului; despre
credere deplină în vitalitatea acestui stare de ex-lex chiar şi afacerile gu
institute de credit româneşti bine con valoarea mărfurilor sale pe bani gata; vernului comun. — Că cum vor urma
institut, când însuşi Dr. I. Mihu n’a
solidate, şi unde interesele economice despre convertirea datoriilor alor săi; în anul viitor, despre aceea nu s’au
subscris mai multe de 40 acţii la înfiinţare,
ale poporului nostru nu reclamă şi nu despre persecutarea funcţionarilor nc- consultat încă, urmarea nu poate fi
ear unii malcontenţi răspândeau câte şi
justifică crearea de asemenea instituţiuni slugam ici; despre destituiri de di alta decât sau câştigarea comandei
mai câte clevete c a : nu vă daţi banii la maghiare, sau răsturnarea şi acestui gu
noue, bancă, că vă treziţi cu ei perduţi; ăş- rectori constii de chemarea lor; vern.
Conferenţa Directorilor Băncilor
tea voiesc să vă adune banii voştri şi despre constringerea la abzicere a di De cumva Tisza va aplica forţa,
române asociate, în interesul publicului
o iau pe talpă cu ei; şi altele de aces recţiunii şi comitetului de supraveghere atunci se vor folosi de obstrucţia tech-
român care a înfiinţat şi susţine Băncile,
tea. Urmarea fu, că în jurul acestui ins şi apoi a nu-i mai alege; despre nică, adecă de votările fără sfârşit.
sâ vede îndemnată a declara: că ţine
titut încă să poate face o circumscrip darea în arănzi a realităţilor Deputatul Gabânyi a vorbit şi ce
de nesănătos acest curent de descentra- fără concurs şi a altor întreprinderi tit în şedinţa de Vineri 4% ore, adecă
ţie, că „mâncând îţi vine apetitul',‘. Vă
lisare, că nu crede că asemenea acţiuni şedinţa întreagă.
zând cei doi puşi în fruntea institutului: — toate — pe sub mână şi despre
ar putea contribui la consolidarea stă Duminecă, în 22 c. a fost ministru
preşedintele Pop şi directorul Dr. Mihu, cari s’ar putea scrie capitole întregi;
rilor noastre economice, şi că prin ur preşedintele Tisza ia audienţă în Viena.
că lucrurile merg strună şi că sunt pros dar mai cu seamă, dacă chiar şi urzi
mare nu poate aproba şi sprijini de Aproape două ore a ţinut ascultarea,
pecte de dobânzi, au făcut la doi ani torii institutului încă sunt alungaţi din Atâta timp i-a trebuit ca să rapoarte
cât fondarea acelor Bănci româneşti
o altă emisiune, aşa zicând în ruptul direcţiune şi comitet de supraveghiere despre stările din dietă, respective să
nouă, a căror înfiinţate este reclamată
capului, încât cei mai mulţi acţionari- şi înlocuiţi cu clicaşi tâ- se legitimeze despre celea zise asupra
şi justificată prin interese reale ale po prim-ministrului Korber. Seara târziu a
fundatori nici n’au ajuns la noue acţii, rîitori, cari au infectat societatea din
porului român din ţeară. sosit la Budapesta, despre celea întâm
pentru că publicarea în foi a întârziat localitate cu multe soiuri de intrigi, fă
Nu ştim, a cui glavă de director plate acolo însă nu a transpirat nimic în
şi subscrierile erau deja acoperite, după ţărnicii, şi după toate aceste să mai şi public.
de bancă a născocit aceasta propunere,
cum se zicea in formă de scuză. şezi cu de aceştia la o masă, la un blid,
ne miră însă mult, că hotărîrea a fost aceasta se o facă propunătorul, care aşa Mulţi sunt de părere, că apostro
unanimă; cel puţin nu am auzit ca In al treilea an se începu deja fările lui Korber vor avea urmări de
se vede este de natură să sufere totul, demisionări.
oare-care din cei 45 representanţi să rivalitatea între cele două căpetenii, pe numai să-i meargă lui bine, obştea po-
Partidul lui Bdnffy. Tot Dumi
fie propus, ca obiectul să fie luat dela motive: care este mai mare domn la topească-se. necă s’a ţinut în Cluj conferinţa noului
ordinea zilei, să nu se dee prilegiu — institut; care din doi să poarte mai Vom mai înşira generalităţi de partid. Preşedinte a fost ales Remenyi
cel puţin în afară — a se mai resus multe procese advocaţiale de ale insti aceste, cari toate au contribuit la fon Kâroly, architect, care a deschis conte-
cita motive contrare acestor vederi în tutului; şi alte soiuri de rivale, pline darea d. e. a »Daciei« şi credem tot renţa. A ţinut apoi o vorbire însufleţi-
guste şi jaluse. de interes particular, cu a cărora de astfel de motive vor subversa şi în alte toare rectorul universităţii Apâthi Ist-
Să binevoiască a întreba acel is scriere specială ne vom ocupa de altă localităţi, unde s’au înfiinţat noue insti vân, care a felicitat pe Bânffy pentru
cusit director de bancă ce acţiune a dată, bunăoară dacă va eşi la iveală tute şi se vor mai înfiinţa, în butul con ideile sale, promiţendu-i gruparea lor
hotărîtă pe lângă stindardul desfăşurat
trebuit să desvoalte acei 4—5 inşi, cari istoricul institutului decretat de oare clusului adus de conferenţa directorilor în un ciclu de articli.
au iniţiat înfiinţarea institutului „Arde- care adunare generală, a căreia apari de bancă. A luat apoi cuvântul însuşi Bânffy,
leana“ la anul 1885, cât a trebuit să ţie nu ştim din ce motive întârzie Contra motive, la acest decis, vom care pe temeiu, că partidele de până
ostenească unii, ca să adune subscrieri atâta. mai înşira în numerii viitori. acum nu îndestulesc interesele naţionale,
FOIŞOARA Cu-o lume el lupta-s’ar, Lupu. Cum verb? Nu pricep de loc. vintele ori părţile de proposiţiune, între ele,
Şi ar muri mai bine, Tomi ţ a . Eacă să vezi şi tu. Eu zic, (apucă de mână pe Radu şi pe Lupu).
de pildă : «trenul pleacă, dimineaţa, la Sinaia 1 I Radu. Leagă-ne bine...
Decât să mi te vadă
ROMÂNIEI Căzând pe mâni străine!.. — Veniţi voi, patru, încoace. — Aşa. — Pe Lupu. Sinaia... Sunt substantiv, nume
mine mă cheamă: t r e n u l ; pe Zaharia; propriu... şi mă conjug... (Toţi rîd).
— +CI»— P. DULFU
p l e a c ă ; pe Radu : d i m i n ea ţ a ; pe Pavel :
T o m i ţ a. Taci, mă. Nu te declini cumva. ?
Frumoasă eşti, o! ţară, la şi pe tine, Lupule: Si nai a. Noi câte L u p u (ruşinat). Ba da...
In măestrita-ţi iie POVESTEA VORBEI cinci alcătuim o frază... Ia să începem ana Zahari a. Ai făcut Sinaia de ruşine...
liza. — Eu, tren ul, sunt substantiv concret,
Cu flori albastre, roşii Lupu. (urmând). Sunt compliment cir
P iesă în tr ’un act masculin la singular, femenin la plural, adecă: cumstanţial de loc...
Şi galbene o mie!..
de eterogen. Sunt articulat ; sunt subiectul frasei.
De-aceea tot străinul Zahari a. Eu, pl eacă, sunt veib... Tomi ţ a . Fii sănătos. Acuma, ascultaţi:
N. Rădulescu-Niger, Eu sunt capul trenului, adecă: maşina ; voi,
Stă ’n loc p’aici când trece; Toţi,(rîzând), ura! iar verb! Zaharia...
vagoanele. Ţineţi-vă bine. Trenul pleacă la
Nu-i vine să mai plece. Respectuoasă dedicaţiune d-lui Ion Kalinderu. vetbul 1 S naia! (fluetă) (o ia la fugă, ocolind scena.
Tomi ţ a . Mă rog, nu încurcaţi verbul... Zaharia cade; ceilalţi peste el).
Frumoasă eşti, o! ţară, P e r s o a n e l e : Z a h a r i a (serios). Sunt verb activ şi Tomi ţ a. Na! ’mi-au deraiat vagoanele!
Cu scumpa-ţi cingătoare Povestea vorbei; Lenea; Sărăcia; Moş nu mă încurc, adecă sunt regulat, de conju Za ha r i a (ridicându-se odată cu ceilalţi).
Badea ; Totniţă ; Lupu ; Zaharia; Radu ; Pa- garea I-a, persoana Ill-a singulară, modul
De spice aurite, Apoi că fugi, nenişorule, curat ca o maşină
vel; (şcolari din sat); Alţi zece şcolari. indicativ, timpul present; sunt predicatul fra
Ce strălucesc la soare!.. Scena înfăţişază bătătura unui sat. In stânga zei şi trebue să mă potrivesc cu subiectul d’alea !
De-aceea toţi vecinii două curţi, cărora li se vede numai îngrăditura, cu (se înalţă în vârful picioarelor). S c e n a Il-a.
(Cel sfânt mi-i osândească) loc de trecere printre ele. Lupu, (tîzând). La înălţime, mă? Aceiaşi. L e n e a , S ă r ă c i a (vin în chip
In dreapta, mai în faţă, două buturuge groase
Ţi-au pus, vai, nu odată, Zahar i a. Nu; la persoană.. de babe, îmbrăcate sdrenţuros, sprijinindu-se
pentru şedere pe ele.
Gând rău!., să te răpească. S c e n a I-a. Tomi ţ a . Eşti bun veib, Zahario. Tu, pe toege).
Radule. L e n e a (căscând). Uliuliu 1 ce-aş mai
Tomi ţ a , Lupu, Zahari a, Pavel, R a d u
Frumoasă eşti, ol ţară, Radu. Dimineaţa, sunt substantiv ab dormi... (lene ş). Bună... vremea, băeţi...
şi cei 10 şcolari. stract, de genul femenin, articulat, la singu
Şi mult bogată ’n toate!.. Sărăcia. Bine v'am găsit, măicuţă...
T o mi ţ a . Eu îţi spun, Lupule, că Za lar. Aci tnă luaţi ca adverb şi mă numesc: Tomi ţa. Bme-aţi venit, mătuşelor...
De-aceea şi Românul haria e... verb 1 compliment circumstanţial de timp.
De-al tău drag nu mai poate. T o ţ i (rîzând), Da, da, azi e numai verb I Pavel, La. Sunt preposiţiuue. Leg cu Zahar i a Nu sunteţi de pe aicea?
Radu. Sunteţi foc de ostenite,.
