Page 2 - Activitatea_1903_11_46

Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 46

cari trebue s i le avem în vedere, zice de şcoală ca de ochii din cap, căci de a corăspunde înaltei noastre mi­ serviciului divin, la cari au luat parte
că susţinerea şi mai departe a referin­ perzănd şcoala ne vom perde totul ce siuni? Avem noi oare însuşirile şi cali­ mulţi preoţi, a urmat cetirea temelor
ţelor economice cu A ustria ar fi un avem mai scump. tăţile ce să recer azi dela noi, în lumea designate, teme lucrate de preoţii Ni-
picat. — De încheiere s i roagă a se modernă de acum? oare ne împlinim colau T o d e a din Almăşul-mic, Manase
constitui comitetul noului partid. Conferenţa preoţească. noi conştienţios datorinţa în direcţiunea Iar din Toltia şi Nicolau Maniu din
Pentru cele zise este felicitat prin chemărei noastre ? Oare suntem în stare Băcăinţi. Toţi trei preoţii s’au achitat
vorbiri pronunţate din partea profesorului a corăspunde exact aşteptărilor mai conştienţios de sarcina luată, aşa că
universitar Pi ztory Mor. Mai vorbesc: Orăştie, 11 Noemvrie 1903. marilor noştri ? conferenţa le-a exprimat mulţumită pro­
Dr. Tutsek,Szterba şi Jeszenszky. Conferenţa preoţilor din tractul Şi dacă ne împlinim datorinţele; tocolară.
Orăştiei anunţată în Nr. 42 al «Acti­ cari sunt resultatele practice ale mun- S ’a primit planul cronologic pen­
vităţii» s’a ţinut după programul publi­ cei noastre spirituale? tru agendele anuale ale oficiului paro-
Starea şcoalelor noastre. cat, despre decursul căreia raportăm chial întocmai cum s’a presentat prin
următoarele: Sau dacă avem să ne luptăm cu parochul Ioan Popovici, şi să va tipări
Am auzit declaraţiunile guvernului înainte de prânz la 8— 10 ore s’a spirite protivnice misiunei noastre, oare şi împărţi preoţimei.
nou asupra şcoalelor confesionale ale celebrat serviciul divin prin preoţii Ilie cu ce fel de mijloace le-am putea de-
naţionalităţilor, şi ne prinde o mare ne­ Popovici din Sibişel, Nicolae Terhetea sarma şi convinge de rătăcirea lor ? Fiind timpul înaintat, şi după-ce
dumerire despre soartea şcoalelor noas­ din Tămăşasa şi Octavian Săbău din Oare nu cumva sunt şi între voi fraţi, statutele reuniunei pentru ajutorarea
tre, când ni-s’a dat sâ înţelegem că nu Bozeş. Toţi trei preoţii au servit cu cari au deviat dela chemarea lor apos­ preoţilor n’au putut fi destul de bine
se vor lua de sub administraţia confe­ tolică şi s’au lăsat prinşi în lanţurile spi­ studiate, cu părere de rău a trebuit să
deplină demnitate liturghia la care pă­ fie amânată causa dimpreună cu ce­
siunilor, dară vor fi forţate să vali- rintele Nicolae Terhetea a ţinut o cu­ ritelor rele şi duşmane bisericei lui lelalte puncte ale programului până la
diteze însuşirea deplină a limbei ma­ vântare despre chemarea preoţească, Christos ? altă conferenţâ extraordinară ce să va
ghiare. luând de temeiu textul din evanghelia Pentru-că tot Domnul a zis: »cel- convoca spre acest scop.
Din punct de vedere pedagogic zilei. Cuvântarea a fost bine succeasă, ce nu este cu mine, împotriva mea este, După comunicarea unor cerculare
realisarea acelei dorinţe este una dintre deşi numai cu trei zile înainte fusese şi cel-ce nu strînge cu mine, risipeşte«. de caracter oficios şi designarea locului
cele mai grele pedeci ale educaţiunei, angajat, după-ce şi înainte de dânsul (Luca 11, 23). Ear în alt loc: mulţu- pentru ţinerea conferenţei în anul ur­
pentru-că forţendu-se atacerea, bietul alţi doi preoţi designaţi au renunţat de mescu-ţi ţie părinte, că ai ascuns aces­ mător la Geoagiu, dl protopresbiter
învăţător va fi necesitat a petrece tim­ a o ţinea. Conferenţa l’a lăudat pe pă­ tea de cătră cei înţelepţi şi înţelegători, mulţumeşte preoţilor pentru interesul
pul cel mai mult de instrucţiune cu în­ rintele Terhetea şi a decis sâ ’i-se pu­ şi le-ai descoperit pruncilor, etc. (Luca arătat la această conferenţă şi închide
văţarea limbei maghiare pe contul ce­ blice cuvântarea. X. 18). şedinţa.
lorlalte studii, sau la cas dacă nu se va La serviciul divin au luat parte şi Eată deci, stimaţi părinţi, câte în­
şti acomoda, va provoca frecări conti­ învâţâtorii cu copii şi copilele de şcoală, trebări să pot zugrăvi azi înaintea ochi­ Constatăm cu bucurie avântul ce-’l
nue între superioritatea sa confesională şi sub conducerea d-lor C o n s t a n t i n lor sufletului nostru, şi câte răspunsuri ia preoţimea noastră în împlinirea da-
şi între cea a statului. Şi una şi alta B a i c u şi Ioan Branga au cântat răs­ ar trebui să se dea la acelea, aşa, că torinţei sale, mai ales de când s’a în­
eventualitate nu poate aduce şcoalei punsurile liturgice spre mulţumirea preo­ în toate lumină să se facă, şi mântuire trupat ideia de a să ţinea şi în viitor
noastre decât îngrijorare. ţilor presenţi. să dobândească toţi cari doresc lumina, conferinţele activate prin vrednicul Ar-
Nu ne-am ocupa cu afacerea şcoa­ La 10 şi Va ore s’a început însăşi urând întunerecul, păstrând nevătămată chiepiscop şi Metropolit actual I oa n
Meţi an.
lelor noastre dacă nu am şti cu câtă conferenţa prin dl protopresbiter V a- porunca D-lui, ca să iubeşti pe deaproa-
greutate le susţinem mai ales în unele sile D o m ş a cu următoarea cuvântare pele tău ca însuţi pe tine. Toate în- Mai e de dorit, că aceste confe-
locuri, unde poporul şi azi consideră de deschidere: dreptându-se cu duchul blândeţelor prin renţe fiind publice, să fie visitate şi din
de o povară nejustă susţinerea sala­ dragostea şi pacea moştenită dela sfinţii partea inteligenţei noastre, pentru-că
Iubiţilor fra ţi în Christos, stimaţi preoţi / sunt instructive şi au în vedere pro­
rului învăţătoresc, şi dacă nu am şti apostoli.
cu câtă greutate să scoate acel salar Dacă suntem fraţi în Christos, atunci Conferenţele noastre, D-lor, nu pot gresul obştesc.
şi cât de neregulat i-se poate plăti în­ chemaţi şi suntem a propaga ideile ace­ avea alt scop mai frumos, şi mai prac­
văţătorului, care e silit să aştepte şi să luia întru care ne-am făcut fraţi; şi tic, de cât a conferă, a vorbi, a des-
flămânzească sau să se umilească pe dacă chemarea Lui a fost de a întoarce bate, a clarifica şi convinge, apoi în fine () carte plagiată.
sine pentru susţinerea traiului seu, — sufletele dela întunerec şi dela decă- a îndemna pe fiecare frate să mun­
în defavorul chemării sale de educator! dinţă, la lumină şi la mântuire, atunci cească cu dragoste în via D-lui unde
E mai bine de un an, îmi pare, de
Mai obvin apoi şi alte lipsuri, calamităţi, noi sâ nu perdem nici odată din ve­ e pus; pentru-ca astfel, numele său să
când publicul românesc în urma unui foile­
şi anume: lipsa de învăţători caulificaţi; dere chemarea celor şeptezeci aleşi mai fie scris în ceruri şi ’i-să facă parte de
ton apărut în » U n i r e a « a început a-şi perde
aplicarea şi instituirea lor, care împre­ mici învăţăcei, cărora li-s’a dat puterea împărăţia cerească, spre mărirea lui
buna-credinţă faţă cu originalitatea activităţii
jurare earăşi e de natură a provoca de a călca peste şerpi, peste scorpii şi D-zeu şi fericirea poporului credincios 1
— altcum intensivă I — a unuia dintre băr­
neînţelegeri mai ales la poporul unde peste toată puterea vrăşmaşului, şi a Acesta este şi scopul conferenţei de
baţii noştri de litere. Foiletonul amintit tracta
cineva, din interese particulare, poate face ca şi spiritele rele să se plece astăzi şi programa publicată ne va în­
anume despre nişte ruşinoase plagiate ale
face agitaţiuni contrare legilor, în con­ înaintea lor; să nu perdem din vedere, lesni decursul liniştit al desbaterilor.
unui fost profesor la liceul din Braşov, azi
tul învăţătorului ce trebue să stagneze că prin punerea mânilor archiereşti, fie­ In fine cred că Domnii cari au primit
secretar consistorial la Arad. Descoperitorul
până se poate face ordine. care din noi a moştenit dela acei sf. şi au lucrat unele teme să vor achita numitelor plagiate pe două coloane paralele
Astfel de caşuri triste s’au ivit şi învăţăcei aceasta putere. Să nu vă bu­ cu onoare de sarcina luată asupraşi, — ne punea de-oparte : texte din cartea „Curs
la unele şcoale de ale noastre din apro­ curaţi însă, le-a zis lor Domnul, căci după cari cu ajutorul lui D-zeu declar elementar de istoria omenirei, de Teodor
piere, în Dăncul-mare, Dăncul-mic şi duchurile să pleacă voâuă, ci v i bucu­ conferenţa deschisă. Ionescu fost prof. de istorie, continuat şi re­
Homorod-suseni, la cari instrucţiunea raţi că numele voastre sunt scrise în După ascultarea acesteia cu cuve­ văzut de I. G. Georgean, prof. de istorie
legală se va putea continua numai prin ceruri 1 nita atenţiune, conferenţa alege de no­ la liceul S. Sava, III. Istoria nouă ; Bucureşti,
întrevenirea autorităţilor politice admi­ Eată deci, iubiţi preoţi, chemarea tar al său pe Ioan Popovici, preot 1892“ ; — de altă parte texte din cartea: Is­
nistrative. n o astă sublimă în ce constă, pe scurt. în Gelmar şi să constată că dintre 57 toria universală pentru şcoalele secundare de
Toate acestea şi alte asemenea In a lupta cu tot feliul de elemente din preoţi, sunt presenţi 44, ear din cei (»Unirea» lasă pe cetitor să-’l ghicească pe
împrejurări sunt de natură a ne îngri­ viaţă, cari sunt protivnice creştinismului absenţi unii, cari au legitimat absenţa, autor). III. Evul nou, Braşov, 1897. Drept
jora de soartea şcoalelor noastre şi a şi ideilor lui divine! au fost scusaţi. încheere scriitorul menţionatului foileton ne
avertisa poporul nostru să aibă grijă Oare suntem şi fi-vom noi în stare După discuţiunile interesante asupra asigură, că să a g ă ţ a s e (vorba istoricului)
numai de câţi va pasagii şi că ce ne-a pre­
Pavel. Ia vă odihniţi pe ale cioate. (Cască lung şi incepe-a aţîpi)- Săr ă ci a . Dar părinţii? La cârciumă, sentat a tost numai de leac, dar din aşa
L e n e a (căscând). Şi mor de somn. (Se S ă r ă c i a (ridicându-se şi trecând spre băeţi, nu-i aşa? (rlde în batjocură). ceva ne-ar putea set vi chiar cu sacul.
duce abia păşind şi se aşează). MS 1 da mare sprijinită pe băţ). T o m i ţ a. La cârciumă ? Ce ? baţi câmpii, La dreptul vorbind, indiscreţia «Uni ­
sat I Şi nici un Român nu doarme ziua... Eu, măicuţă, îi sunt soră; mătuşo? Unii sunt la conferinţa de la şcoală... rii» mă puse pe gânduri şi mă făcu nedu­
(cască lung), Sărăcia, toţi îmi zic. Radu. Alţii la casa de economie... merit. Nu ştiam ce să cred, ceea-ce vedeam
L u p u. Cum sS doarmă, dacă nu-i noapte 1 Joc cu patimile’n horă, Pavel. Şi încă pe urmă toţi vor veni negru pe alb, ori să-’mi păstrez şi pe mai
Săr&cia. Şi nici un Român par’că cu­ Şi în casă... n’am nimic. la primărie, să mai stea la sfat, pentru bi­ departe convingerea despre onestitatea lite­
prins de nevoie I. Nici unul I (clatină din cap Sdrenţele, curg... de pe mine. nele tuturor... rară a istoricului nostru, la ceea-ce eram
şi se duce de se aşează). Şi-asta dacă nu e semn, S ă r ă c i a . Eac’aşa-i peste tot locul! înclinat atât în urma scumpeţii la vorbă a
Radu. Cum sS fie vre-unul în nevoie, Mai aflaţi că duc pe-ori cine (clatină din cap cu părere de rău). Ia scoală, foiletonului, cât mai ales judecând după forma
dacă toţi muncesc cu dragoste de ogor şi Iute la sr.pă de lemn I soro, şi hai... că nu-i de traiu.. hazlie în care era tractată întreaga chestiune.
de meşteşuguri 1 (îîzând) Ei, nu mă primiţi pe acasă ? Lenea. Dat ’mi-e somn... [cască]. Şi earăş nu voiu fi având de a face cu un
S ă r ă c i a (încet Lenei). Nu-i de noi, T om iţa. Ba acea-i vorbă 1 Doamne Tom iţa. Ia hai şi te îndeamnă la ple­ cas de metempsicosă I Ei I dar aşa ceva nu
soro, nici p’aicil păzeşte 1 (se depărtează închinându-se). cat, că uite colo, un codru. Tot să dormi să poate, căci răposatul Teodor Ionescu s’a
Lenea, (căscând)Nu-i... şi nu-i.. (moţăe). Să r ă c i a . Vai de noii Unde să ne du­ în vr’o scorbură... cât vor fi veacurile! mutat la cele vecinice numai târziu după
Ce-aş dormi (cască). cem! Colindăm sat, după sat... şi toţi se Sărăci a. D’apoi că scorburile ne-au naşterea învăţatului nostru. N’o fi la mijloc
Pa v e l (cu mirare). Da cine’mi sunteţi scutură de noi... mai rămas presemn 1 (ia de mână Lenea şi vr’o minune, totuşi ? Puţină diferinţă între
d-voastră, mătuşelor ? Lupu. Vezi că ’i s’a urît Românului, începe a păşi spre ieşire printre cele două textele comparate există doară! Ce să mă
Ra d u. Par’caţi veni de departe ? mâtuşo, cu aşa năpaste I curţi]. (Va urma). fac însă pentru caşul când micile diferinţe ar
L e n e a (după un lung căscat). Cine S ă r ă c i a (înaintând spre Lene). Unde proveni numai din c o n d e i u l d i s t r a s al
sunt, hai? să ne ducem, unde? prepusului plagiator ? 1
A poi: Radu. La vrăşmaşi, mâtuşo I Sfaturi. Destul că bănuiala, pe lângă toată preo-
Eu sunt Lenea, trup şi oase... Tom iţă. Ba nici la vrăşmaşi, Radule, cupaţia mea binevoitoare faţă de al nostru,
Dorm.» când nu am ce mânca; că şi ei tot oameni sunt! Dacă e vrednic de laudă prietinul îmi întrase la inimă şi pe întreagi-i aureolă
Dorm... la treburi priincioase, Zahari a. Eu, ve r b ul îţi zic: du-te tău, laudă-1 de dos, — dacă faptele de glorie vedeam, fluctuând în dimensiune,
Dorm... şi nu m’aş sătura... unde a dus mutu iapa 1 (toţi rîd). lui sunt vrednice de occară,, defaimă-1 o neagră pată. Aşteptam însă în linişte vre-o
Câte nu-s la câmp, în casă I S ă r ă c i a (Lenei). Cum ne rîd 1 cum ne în faţă, ca să-l îndrepţi. — De calci desluşire pe cale publică din partea celui pro­
Mie’mi vine-a sta... şi stau... rîd! (către băeţi). Şi ce făceaţi, măicuţă? acestea, eşti ori linguşitoriu ori defăi­ vocat şi zi de zi urmăriam cele scrise în
Stau, mă uit., nici par’câ-mi pasă, T om iţa. Ne jucam ca în zi de sărbă­ mătorul. «Tribuna Poporului»; — organul prin care
Şi cu somnul iar mS iaut toare. mai ales de un timp încoace răsuflă omuj