Page 3 - Activitatea_1903_11_46

ACT IVI TATE A Pag. 3.
Nrul 46

nostru. — Aşteptarea îmi fu însă zadarnică, E tOrvfinykOnv tdbbă ţiunilor moderne. Le­ N0UTĂTI sau folosit următoarele beuturi : 800 butelii
nem isrm-r se vallâsi,
căci nici dânsul nici vre-unul din a mi ci i se rendi ktl'Ombsăget, gile acestea nu mai vin alb pentru deputaţi, 180 butelii vin roşu
cunosc privilegiaţi---
pentru deputaţi, 1200 pocale bere, 31 sticle
sfii, altădată cei mai gălăgioşi, nu ridicară decât numai cetăţeni!1
hanem csak polgârt" şampanie francesă, 37 sticle .şampanie ungu­
cuvântul, ci cu coada ş >vic tac fără a z'ce Pg. 182. „Rendezte Pg. 206. „Napoleon A v i s.
cârc măcar. A o Lee aceasta era o datorinţă a pănzfigyeket, me- aduse apoi în ordine rească, 16 butelii cognac şi alte soiuri de
morală pentru anticii dela «Tribuna Po­ lyek a forradalom ki- financele ţârii, cari sfi ichenare. P o f t ă b u nă l
porului», cu atât mai mi.lt, că în zeci de nu­ tOrese 6ta rettenetes aflau îu cea mai mare Ne apropiem de sfârşitul anului Z ia r rom ânesc în A m erica. Mul­
derăpănare
şi
cari
meri din acea foaie începând din 97 încoace zilaltsâgban voltak fis
a min se az egyhâzi n’au putut fi regulate şi partea cea mai mare a abo- ţimea Românilor din America de Nord au
sfi puteau ceti laude îndesate şi cu vârf la javak lefoglalâsa, se nici prin scoaterea a- cenţilor noştri sunt încă tot In decis sfi înfiinţeze un ziar român. Titlul aces­
adresa eruditului şi consumatului băi bat de az assignatâk k.bocsâ- signatelor, nici prin tuia va fi „ T r i b u n a“ şi va apărea în
1
şcoală pentru manualul sfiu de istorie. tâsa, se a rfi;n uralom volniciile guvernului restantă CU abonamentul. Venim a-i C 1 e v e l a n d odată pe sfiptfimână. Sunt har­
Tăcerea acestei foi mări, şi mai tare erdszakosâga seg teni terorist. Napoleon în­ ruga ultima oară, să binevoiască a-ne
nem tudott. Napoleon fiinţa banca francesâ şi nici Românaşii noştri şi peste mări. înfiin­
crescu prepusul în mine, şi spre a mfi con­ megâlapitotta a fran- în urmadisposiţiunilor trimite preţul abonamentului, cât mat ţează societăţi diferite şi acum vor sfi aibă şi
vinge de adevfirata stare a causei, îini pro­ czia bankot 6s ren- lui financiare creditul curând, ne mai putând aştepta. Ono­ ziarul lor propriu.
curai ambele manuale: al lui Ionescu— Geor- dezfisfivel elfirte azt, ţârii începu sfi creas­ raţii restanţieri să ie în băgare de seamă,
gean, Bucureşti, 1892, şi cel apărut la Bra­ hogy a kamat'âb 12°/<r că, eară procentul scă­ că foaea încă are deobligăminte de îtn-
şov, 1897. La primirea manualelor, neper- rdl 6°/o-ra szâllott alâ. zu dela l2°/0 la 6%. Tractare de am or cusfîrşit tragic.
Sublocotenentul de gendarmerie Roth
miţându-mi împrejurările a mfi ocupa de ele Etc. etc.. Texte de asemenea aflăm
Nândor, staţionat în Bistriţa, a tractat
cu deamănuntul, le-am aruncat în dulapul de aproape pe fiecare pag nă. Cât priveşte îm­ dragoste cu Domnişoara Eugenia Tarţa
cărţi. Mai zilele trecute voind a le rfisfoi şi părţirea materialului — cu puţine excepţiuni 5 Sfinţire de biserică la Itcnyhet.
Dumint-că, în 16/29 Noemvrie a. c. sfi va de acolo. După-ce părinţii nu să putură
confronta, deschd dulapul şi spre marea mea — e aceeaşi. sfinţi biserica din Renghet a cărei z duc s’a învoi la căsătoria ficei lor şi aceasta
mirare le vfid ajunse lângă un al treilea ma­ Cu aceste coloane de sgur mi-am început la anul 1885 şi din lipsă de nvjloace să tot amână, Vineri, în 13 c. înainte
nual de istorie întitulat: « V i l â g t o r t ă n e t * aprins paie pe cap cu foiletonistul „Unirii"-
abea acum s’a putut deplin termina Anul de oarele 12 a mers la casa logodni­
a kozfipiskolâk szâmâra, irta V a r g a O t t o ; Dar' pentru a împăca şi capra şi varza, îmi
acesta s’a văcălit pe din luntrii şi pe din afaiă, cei sale şi a împuşcat-o, pe urmă şi-a
III-ik kâtet : Ujkor ; Budapest 1893. Lâsai permit, sfi-i comunic, că ceea-ce domnul isto­
s’a făcut tâmpla, s’a zugrăvit, padimentat, si tras sieşi un glonţ. Roth Nândor a mai
pe Ionescu—Georgian Ia o parte şi începui riograf, azi domiciliat în Arad, n’a plagiat
astfel terminată pr:n măestrii de ai noştr i trăit şi fu transportat la spitalul militar
a mfi ocupa cu Varga şi eroul nostru, dân- după lonescu-Georgian, a plagiat după Vatga
din Orăstie, Duminecă sfi va face însuşi ac­ unde a repausat. Părintele Domnişoarei
du-le preferinţă ca compatrioţi. şi viceversa. tul sfinţirei prin dl protopresbiter tractual Eugenia să afla pe timpul uciderii în
Şi compatrioţi fiind, sfi-i punem pe doufi Şi acum un cuvânt cătră Onorata secţie Vasile Domşa cu asistenţă numfiroasă a pico comisie judecătorească în Telciu, căruia
coloane paralele, sfi le ascultăm glasul. Su­
istorică a Asociaţiunei: Oare nu crede On. ţimei din jur, la mandatul şi însărcinarea ’i-s’a adus neamânat la cunoştinţă în­
părare nu le facem, în special nu-i va cădea
secţie, că un pretin istoric ca şi dl Vasile înalt preasfinţitului Archiepiscop şi M tro­ tâmplarea grozavă. Despre cele urmă­
greu fruntaşului între amicii dela Arad vfi- Goldiş, căci dânsul e cavalerul de tristă fi­
potit loan Meţian. Atragem deci prin aceasta toare cetim în » V o i n ţ a « din Bistriţa:
zându-se alături cu unul, căruia ii datorează gură, nu mai poate avea loc în sinul ei ?
atenţunea credincioşilor din împrejur asupra înmormântarea d-şoarei E u g e n i a
recunoştinţă. Sfi zicem numai aşa: Şi dacă dl Goldiş Vasile prins cu ocalele
acestui act măreţ, carele le poate oferi celor T a r ţ a a avut Ion în Bistriţă Dumi­
Budapest 1893. Braşov 1897. nu-şi trage consecuenţele, oare nu este de doritori multă mângâiere sufletească, şi la necă în 15 c. la orele 2 d. a. după ri­
Pg. 57. «A mâso- Pg. 32. »A1 doilea datorinţa On. secţii ca sfi-i dea Laufpas ? care parochul S i mi o n F i l i m o n e s c u în tul bisericii gr.-cat. Timpul era frumos şi
dik lfipfis volt a tri- pas au fost hotărîrile Arad, Noemvrie 1903. numele credincioşilor sfii a trimis şi învitâri. împrejurările tragice ale morţei precum
denti zsinat.... E zsi- sinodului dela Trient.
naton visszautasitottak Sinodul acesta res­ Podgoreanul. şi faptul, că tînăra victimă, prin frumseţă
minden reformatidt a pinse ori-ce schimbare Foştii miniştri iarăşi pe catedră. şi amabilitatea ei se bucura in vieaţă
tanokra nfizve, a f8- a învfiţăturilor biseri­ Foaia oficioasă aduce ştirea, câ miniş­ de simpatii în cercurile celea mai largi —
hatalmat a pâp r k - ceşti, declară pe papa a atras atâta public, în cât convoiul
zâbe tettfik le 6s szi- din nou autoritate su­ trii pensionaţi Vlâszics Gyula şi Dr. funebru umplea stradele pe unde trecea.
goruan kOrvonaloztâk premă în ale bisericei efpe &«st£Î. Lang Lajos sunt repuşi în posturile lor
a katholikus egyhâz şi determină încă oda­ -+B+- de profesori universitari, cari le avuse Tot ce are oraşul, dela societatea cea
dogmâit. A ki azokat tă limpede şi hotărît înainte de a fi miniştri. mai aleasă până la cei mai de rănd,
hiszi, az igazhitii, a ki dogmele bisericei ca­ „Mila dată săracilor te toţi au ţinut să o însoţească în calea
mâst hisz, az eretnek. tolice; cel-ce crede curăţă de păcate, îţi câ­ ei cea de pe urmă. Musica militară a
E meghatâ'ozâs â'tal acestea e drept cre­ ştigă îndurare şi vieaţă vccî- M an yra redivivu s. Călugărul dela contribuit la pompa înmormântării. —
vfiget vetettek ama dincios, cel-ce crede nică“.
zurzavarnak..........« altfel, este eretic. In Inscripţia pe icoana Oradea n’are astâmpăr. Nu s’a uscat bine Roth Nândor a murit şi el la spitalul
Pg. 54. »Az tllen- th pul acesta sfi puse Maicii Domnului, ce alîrnă cearceaful rece ce i-s’a pus pe trup cu pri- militar Sâmbătă sara. înainte de a-şi
reformâtio elere âl- capfit tuturor îndoie­ de-asupra lădiţei cu cru- legiul ultimului congres dela Sibiiu, şi el to­ omorî logodnica, deja el fusese degra­
lott Spanyolorszâg.... lilor...... * cerii săracilor, în localul tuşi sfi eşofează. Mai zilele tiecute a pus pe dat pentru purtarea necorectă, la care
Ez orszâghoz tartoz- • Reuniunei sodalilor rom. un geşeftar din Oradea sfi-1 «intervivese»
tak akkor Nâpoly. Mi­ Pg. 34. »In fruntea din Sibiiu». s’a dedat în timpul din urmă. Vorba,
lano fis veliik ugy- antireformaţiunei sfi In conformitate cu hotărîrea luată de privitor la schimbarea guvernului din Pesta. că ar fi fost transferat la Pesta a fost
szolvân egâsz Olaszor- puse Spania .... Ale ei Fostul «mare naţionalist» şi mare voiagior scornită numai pentru de a duce în
szâg, hozzâja tartozott eiau Sicilia, Neapolea, subsemnatul «Despărţământ femeiesc întregi­ peste hotarele ţării, sfi înţelege, câ a riscat rătăcire familia miresei sale cu privire
Franche-Comte 6s a Milanul, aproape Italia tor al «Reuniunei sodalilor români din Sibiiu«, laude la adresa noilor deţinători ai puterii la împrejurările, în cari să afla dânsul,
nămetalfOldi tartomâ- întreagă, ale ei Fran- alcătuit de femeile noastre, ce stau aproape statului, cari în ultima analisă n’au la ce sfi înmormântarea lui Roth Nândor s’a
nyok..... kivâ!<5 ir6k che-Comte, Ţerile de de clasa meseriaşilor noştri şi cu S:op de
(Mariana-Mendoza) jos.......... Istorici stră­ a ajuta Reuniunea în afacerile ei, închinate bucura de laudele unui Mangra, care în pro­ făcut Luni în 16 c. dimineaţa fără cea
rajzoljâk e korban ha- luciţi (Mariana-Men­ cesul ce l'a avut cu ziaristul Măglaşiu, a fost mai mică pompă şi fără onoruri militare.
zâjuk dicsâ tbrtănetfit, doza) povestesc gloria binelui obştesc, apelăm la inimile gene­ dovedit, cu acte şi cu dovezi plausibile, că Mama ucigaşului sinucis şi 5 ofiţeri dela
a folfedezâseket, V. neamului lor, desco­ roase şi le rugăm sfi binevoiasiă a dărui a meritat epitetele de «om timbrat», «hoţ honvezi l’au însoţit la groapă — Câ­
Kâroly harezait, II. peririle, luptele lui bani, vestminte şi alimente, ce sfi se împartă ordinar», etc., ear forurile dela Sibiiu numai
Fti.Opuralkodâ?ât,hisz Carol V. domnia lui în ajunul Naşterii Domnului între sfiracii pentru aceea nu l'au putut alunga din postul teva gloanţe au dat o teribilă lovitură
hazâjuk tOrtfinete me- Filip. Că istoria ţării noştri (învfiţăcei, şcolari, bărbaţi şi femei, unei familii, au stîns două vieţi tinere
drfiben foglalja az e lor era istoria lumii. ce-1 ocupă ca vicar, flind-că tribunalul din în floare şi au lăsat o mamă în cea
gfisz vilăgtOrtfinetet. scăpătaţi). Timişoara nu a fost în posiţie sfi extradee mai mare durere şi mizerie. Grozavă
In manualul ungu­ In manualul româ­ Ne găsim în prejma zilelor, în cari sfi- actele originale din procesul Mangra-Măglaşiu. desnodătură.
resc în cele următoare nesc tot în aceeaşi or­ racul ca şi bogatul, caută sfi-şi încălzească După cum suntem infoimaţi, extrădarea ac­
sfi vorbeşte despre dine aproape cu ace­ sufletul şi corpul. telor nu peste multă vreme se va face, şi
Lopede Vtga, Calde- leaşi frase sfi tractează
ron, Cervantes, Ve- aceleaşi subiecte. Cei pe cari Dumnezeu, povăţuitorul a atunci individul Mangra îşi va lua pedeapsa Câlindare pe anul 1904.
jasques, Murillo etc. cuvenită, şi de care nu va putea scăpa ori
toate, V’a binecuvântat din belşugul seu, daţi
Despre curtea regelui Ludovic XIV. putinţă şi celor lipsiţi, ca cel puţin în zilele cât simulează acum, şi ori cât sfi sileşte a Au apărut în editura „Ideal* institut
juca pe aderentul actualului guvern pestan,
Pg. 95. «Udvara k6- Pg. 90. »In jurul de bucurie ale naşterei Mântuitorului nos­ tipografic şi librărie în Hunedoara A. P.
rfi sereglett a fran- curţii regeşti sfi adună tru, sfi preamărească pe Creatorul şi făptu­ pentru care fapt, nevoioasa «Tribună a Po­ Barcianu, j câlindare pe anul 1904.:
ezia e!6kel8vilâg fis tot, ce era nobil şi rile sale. porului» se înţelege că nu îl trage în ţapă,
kirâlyânak palotâja bogat în Frauda şi ca pe alţi Români, cari s’au alăturat la par­ Călind arul » Bunul Econom*, Căliudarul
kfirfi fipitett palota- în Versailles sfi ridică împărţirea darurilor se va face cu mare tidul guvernamental din Pesta. »T. P.« prea » Ţăranului« şi Călindarul »Sfintei Treimi«
vârosokat, hasonld un oraş de palate, ce solemnitate sub binevoitorul protectorat al n format octav mare. Călindarele sunt în
fănnyel pazarlâssal. A nu are pâreche în lu­ patroneselor despărţământului nostru, stima­ e cu doufi feţe şi prea cu doufi mesuri mfi- toată privinţa reuşite şi sunt foarte uşor de
bfiszke lâzadfi 6s6k me, Odraslele mân­ sură. vândut, deoare-ce ele sunt primele câlindare
unokâi versenyeztek drilor aristocraţi de bilele doamne Minerva Dr. Brote, Ana Dr.
a kirâly mosolyâfirt odinioară sfi întrec în Moga şi Elisaveta Bugarsky. cari corăspund cerinţelor moderne de azi.
fis tulboldogak voltak slujba regelui şi sunt Darurile benevole sfi se trimită la adresa Club rom ân în Viena. In luna Nu s’a cruţat întru nimic pentru reuşita lor,
ha SltozkOdfis, fitke- fericiţi, dacă sfi pot trecută s’a înfiinţat în Viena „ Clubul roman". nici muncă şi nici spese.
zfis kozben szolgâla- făli cu un zimbet bi­ «Reuniunei sodallor români din Sibiiu». Scopul lui este închegarea meseriaşilor români Invâlitoarea câlindarului „Hunul Econom"
ţâra lehettek. Ffiny, nevoitor al marelui Lacrfimile vărsate de sfiracii noştri de acolo. Preşed nte a fost ales dl Sandalo este de hârtie galbenă fină şi groasă şi tipă­
pazarlâs, mulatsâg, fes- monarch. Imoralitate servească drept cea mai înaltă răsplată pentru viei. Vor înfiinţa şi o bibliotecă, pentru care
lett erkolcsok, hazârd era viaţa dela curte, toţi aceia, cari posibilă ne fac împlinirea ace­ rită cu o ilustraţie economică în 2 colori;
jâtăkok voltak ott- dar în afară totul era stei datorinţe bine plăcute şi oamenilor şi lui apelează la toţi scriitorii şi la toate institu- cea dela Călindarul „Ţăranului" este tipărită
honosak ez udvarnâl, cucei nic şi evlavios. ţiunile pentru ajutor. în 6 colori în mod artistic executat, ilustra-
de mindent betakart »Etiquetta« le acope- Dumnezeu. ţiunca represintă pe o păreche tinfiră de ţă­
az âlszenteskedfis fis ria toate». Din şedinţa Despărţământului femeiesc Cât au consum at p ă r in ţii p a ­ rani; foaite bine reuşită; ear’ învfilitoarea că-
az etiquett».
întregitor al «Reuniunei sodalilor români trie i în şedin ţa de noapte a dietei lindarului „Sfintei Treimi" este de asemeni a
Pg. 181. Az egfisz Pg. 206. „Pentru re- din S biiu», ţinută la 4 Noemvrie n. 1903. ţin u tă J o i, la 12 N oem vrie? »F. M« I .tipărită în 6 colori foarte frumoase şi artistic
orszâg filetfinek sza- gularea raporturilor
bâlyozâsâra az uj sza- de drept dintre cetă­ Elisaveta Poponea, lo a n Apolzan, comunică urmâtoaiele date statistice : 200 lucrată, la mijloc se află chipul Sfintei Treimi,
badelvff eszmfik alap- ţeni, Napoleon dispuse presidentă. notar. ciorbă de gulyâs, 180 cioibă pentru beţivi, 'a duapta Inviierea, ear’ In stânga Naşterea
jân uj torvănykonyvet facerea unei cărţi de 250 bouillon, 220 ficaţi de viţel, 200 spate lui Isus Christos.
dolgozott fis dolgoz- legi.. Cartea aceasta Presidentul Reuniunei sodalilor: afumat, 250 curecheiu cu sarmale, 200 frip­ Cuprinsul acestor câlindare este foarte
tatott ki: ez a Code să numeşte Codicele Fie. Tordăşianu, turi de boef, 30 fripturi virgine, 200 părechi bogat şi variat şi cuprinde o mulţime de ilus-
Napoleon, mely azu- lui Napoleon (Code bărbat de încredere.
tân a modern âllamok Napoleon), care a de­ c â r n ă ţ e i cu hirean, 60 talere de coto- traţiuni, dintre cari amintim portretele: Baro­
tflrvfinykOnyveit fun- venit apoi basa aproa­ r o a g e (aiite), 250 şunci, 500 p o g ă c e l e , nului Andreiu de Şaguna, Reginei României
damentumâvâ lett.... pe a tuturor legisla- 250 p l ă c i n t e cu mere. La toate aceste Episcopului Pavel, Vasile Alexandri, Alexan«