Page 2 - Activitatea_1903_12_51

A C T I V I T A T E A Nrul 51
Pag- 2.
»Archimandritul Musta cere ca proec- ca operat al ei, şi a propus primirea lor ca
c) Cuvântarea cuvântului lui D-zeu | a început a cârti contra preotului, arun- tul de regulare amănunţ tă să se transpună normă peniru întreagă mitropolia».
la toate ocasiunile. cându-i în faţă, câte şi mai câte şi că
nu e vrednic a-i apăra de greutăţi, ca Cons;storului mitropolitan, ca acela să-'l stu- «Ce e drept, comisiunea şcolară con-
d) Serviciul divin, sâ se sâvîrşească d eze, revadă şi presinte spre aplicare defi-^ gresuală a pus o mică introducere fi un mic
bună-oară preotul N. din comuna N.
cu toată evlavia şi modestia. nitivă, laudă altcum comisia pentru zelul cu sfîrşit şi în acel mod a presentat congresu­
care nu şi-a împlinit datorinţa.
e) Bisericile sâ fie provezute cu ziţuri, care a compus şi adunat materialul de lipsă» lui normele statorite în archidiecesă la înce­
m) Sâ se ţină cu poporul prelegeri şi
pentru ca cei mai înaintaţi în vîrstă, putul anului 1899».
a-i îndemna cu deosebire pe cei-ce sunt Referentul Ciorogariu insistă să nu să
cei bolnăvicioşi, debili şi neputincioşi «Congresul să vede că nu a fost din
lipsiţi de avere a se ocupa cu stupă- detragă comisiunilor dreptul de a presenta
sâ afle loc de şâzut. destul instruat despre aceea, că proiectul de
ritul şi industria de casă mai intensiv congresului şi propuneri independente«.
{) Traficul cu lumini, tămâe, smirnă, normativ al comisiunei şcolare din sinul con-
şi a îmbrăţoşa industria mai cu căldură »Punându-să la vot propunerile, să pri­
untdelemn şi altele, sub durata servi­ grt sului este operatul Consistorului Archidie­
n) Preoţii, învăţătorii şi fruntaşii po­ meşte propunerea dlui Musta, ca să se ia
ciului divin, sâ fie interzise. cesan, deoare-ce cu cuvinte bine alese prin
porului să premeargă cu exemple bune spre ştiie raportul Consistorului mitropolitan
g) Desele eşiri şi intrări, ce pe unele rostul Prea Cuvioşiei Sale domnului archi-
şi să se reţină dela beuturi spirtoase şi despre catechisare, iar operatul special al co-
locuri se obiclnuesc în decursul servi­ mandrit Filaret Musta a lăudat zelul, munca
alte deprinderi rele, aducâudu şi aminte misiunei şcolare să se derive consistorului mi­
ciului, asemenea sâ se interzică. şi aptitudinile de specialitate ale comisiunei
de cuvintele Sf. Apostol Pavel scrise în tropolitan spre folosire la o regulare defini­
h) Pe cei ce trăesc şi convieţuesc tivă». — Atât »Bis. şi Şcoala» redigiată de şcolare, care în scurt timp a presentat un
cartea sa I. câtră Corinteni »A u nu
ilegal a-i mustra chiar şi cu periclu de V. Mangra ortacul lui Ciorogariu. asemenea operat, operatul însă l-a derivat
ştiţi că aluat puţin dospeşte toată consistorului metiopolitan spre al comunica
a aţîţa ură şi mânie asupra-ne, precum frământătura« adecă un simplu exem­ »Tribuna Poporului« organul ofi­
a iâcut şi sft. Ioan Botezătorul, care, consistoriilor îparchiale, ca acelea să pună
plu rău strică pe mulţi. cios al adunăturii de amici plagiatori în practică ceea-ce să potriveşte cu împreju­
aprins de zel sfânt, cu penelul vieţii nu
Bă c â i n ţ i , la 10 Noemvrie 1:03. merge mai departe şi îl tămăiează şi rările din parochii, şi apoi la timpul său des­
s’a temut a mustra chiar şi pe Irod cel
ridică pe Roman Ciorogariu pentru pre cele experiate să facă raport».
crud, pentru o asemenea fărădelege. Nicolau Maniu, academica-’i (!) referadă până la al şep-
Pe cei ce convieţuesc ilegal, dacă voesc paroch. 3 > Un vestmânt frumos, chiar străin fiind
telea cer scriind în Nr. 192 următoarele:
a trece dela altă confesiune la a noas­ el, împodobeşte pe om* adaugă mai la vale
«Dacă a fost câte un moment înălţător ironice «Telegraful Român*.
tră, sâ nu fie primiţi în sinul bisericei
noastre, până nu se va lăpăda de a- Respuns dlui Goldiş. [adecă la congres] şi acela să datoreşte ami­ Dar cel mai clasic document dat
ceastâ fărădelege. cilor noştri aradani, dintre cari Dr. N. Oncu în cestiunea aceasta este decisul Con­
şi R. Ciorogariu s’au distins prin referade ţi­ sistorului mitropolitan luat în şedinţa
Sâ fie lipsiţi de împărtăşirea unor ii. nute pe un nivel adevărat academic. înşişi din 14 Noemvrie 1900. In acest act
servicii. Precum unii călugări din diecesa Preacuvioşiile lor, cari au combătut de altfel
trimis la toate Consistoarele eparchiale
i) Din cărţile noastre rituale sâ se noastră sunt certaţi cu morala, aşa este îndeosebi propunerile dlui Ciorogariu, s’au
şi sosit la Consistorul nostru în 14 De­
emită acele molitve, al căror conţinut dnul Laczi Goldiş certat cu— istoria. simţit datori sâ-i aducă laude în plenul con­ cemvrie cetim:
se pare mai mult a întări decât a de- D-Sa voind sâ se apere faţă de gresului». » /« congresul ţinut ist-an, rapor­
lătura credinţa deşartă din popor; pre­ basata acusă, că a plagiat manualele «Cuvântarea D-sa!e caldă şi plină de tând Consistorul metropolitan, că o re­
cum sunt abunăoară «blăstâmul Mare­ de istorie ne spune că: »aceiaş soarte argumente, pe cari numai un bărbat de
lui Vasilie« din molitvelnic şi din unele (a fost adecă timbrat ca plagiator) a şcoală consumat le ştie fixa, este ascultată gulare uniformă a catechisării la in­
cărţi rituale din regatul român, cari se trebuit să o îndure şi Roman Ciorogar«. de congres cu deosebită luare-aminte şi stitute străine întâmpină greutăţi neîn­
vinse din causa insuficienţii mijloace­
folosesc şi pe aici şi unde asemenea dacă nu intreveneau archimandriţii jaluzi (?)
Rău serviciu a făcut dnul Laczi lor pentru dotarea caticheţilor, — co­
se află motive pentru friguri şi alte (auziI) ca totul să treacă prin consistorul me­
Goldiş amicului său Romi, pentru-că misiunea şcolară a congresului rapor­
soiuri de morburi. în faţa acestei afirmaţiuni, precum în tropolitan, toate propunerile erau să fie pri­ tor Romul Ciorogariu aflând între ac­
1) Legea şi ordinile sâ fie aplicate numărul trecut am documentat, că pă­ mite en bloc, atât de mult dnul Ciorogariu tele presentate congresului cerculariul
deopotrivă, căci nimic nu dărăpăneazâ rintele V. Mangra a plagiat pastorala captivase pe toţi». Consistorului Archidiecesan din 14 Ia­
mai mult încrederea faţa de popor, de­ răposatului episcop Goldiş de astădată Astfel de laude numai »Tribuna nuarie i8gg Nr. gg6j/ i8g8 esmis în
cât neaplicarea acestora şi nimic nu vom documenta că Roman Ciorogariu Poporului« îi putea aduce. Dnul Cioro­ afacerea catechisării în urma conclusu­
pune mai curând în conflict pe popor nu numai a plagiat planul de regulare, gariu om al aparenţelor însă nici după lui Consistorului metropolitan din 12
cu preoţii sâi, decât aceasta. al cathechisării cu care s’a presentat aceste laude n’a avut modestia a-le Noemvrie i8g j Nr. 334., comunicat tu­
Ca drept exemplu servească ur­ înaintea congresului din 1900 dintr’un declina dela sine. Dar pe laurii ieftini turor Consistoarelor, — CL C O pidt acel
mătorul cas: circulariu al consistorului Archidiecesan cu cari îl încununa »Tribuna Poporului* cerculariu şi l-a presentat în congres ‘
dar a sedus însuşi Congresul naţionai- peatru referada şterpelită nu mult a ca operatul său propriu«.
Este ştiut, că prin articolul de le­
ge XXVI. din anul 1893 s’a impus ur­ bisericesc presentând piujţti- respectiv putut dlui Ciorogariu să se odichnească »/# decursul dis cuţlunii asupra
diept operat propriu. ' ' cu răsfăţ, căci revenid «Telegraful Ro­
carea salarului tuturor învâţâtorilor la aceluia, unii membrii ai congresului
Dar ca să nu ni-să impute, c&.ba mân* în Nr. 140 din acelaş an (1900) au constatat cu multă satisfacţie, cu
minimul de 300 fl. v. a. Organele, res­
tem câmpii ca dnul Goldiş, să răsfoim asupra cestiunei scrie:
pective preoţii cei mai conştienţioşi din recunoştinţă şi laudă zelul, munca şi
puţin jurnalele din 1900 şi să vedem «In congresul din anul acesta s’a pre­ aptitudinile de specialitate ale eomisi-
comune, ca sâ satisfacă legii deoparte;
ear de alta sâ nu se facă culpabili, cu ce ne relatează despre această cioro- sentat un raport detaiat al Consistorului mi­ nnei şcolare, creztnd că au de a face
nespusă greutate, la primul signal, s’au gărească referadă. tropolitan în cestiunea catechisării. cu operatul aceleia, ear congresul aflând, j
silit a satisface legii aceleia. Alţii însă, »Biserica şi Şcoala* redactată de «Consistorul mitropolitan între altele a că nu e consult a vota un operat co­
până acum, timp de 10 ani au îndru V. Mangra scrie : promovat la congres deodată cu raportul dificator fără ascultarea Consistorului
gat-o şi o mai îndrugă bunul D-zeu «Actlaş referent, Ciorogariu, raportează Consistorului nostru archidiecesan şi cercula- metropolitan şi a consistoarelor epar­
ştie numai până când, stăruind a ră­ cu privire !a starea catechisării elevilor orto- rul din Ianuarie 1899 în care s’a regulat mai chiale, prin conclusul Nr. 84 a deri­
mânea tot pe lângă salarul antilegal doxi dela şcoalele străine şi propune:« «Con- îndetaiu catechisarea elevilor gr.-or. în şcoa­ vat proectul de regulament, care să cre­
lele străine de pe teritorul archidiecesei». dea că e al comisiunei şcolare la Con­
Poporul neştiutor de lege, văzând, sistoarele să îndatorează a provedea cu ca- «Comisiunea şcolară din sinul congresului a sistorul metropolitan «.
că cea-ce la ei, nu s’a putut, la alţii se techeţi toate şcoalele străme unde sunt elevi »Afacerea fără îndoeală primea
poate, şi că legea numai pentru unii e de ai noştri, şi totodată să iee măsuri ca luat din actele promovate la congres cercu-
larul consistorului archidiecesan, a acceptat altă soluţiune, dacă referentul comisi­
lege; ear pentru alţii nu, — socotind catechisarea să se ţină în toată regula după întru toate cele 16 puncte, în cari s’a normat unei ar fi informat congresul, că pro­
zelul drept o apucătură răutăcioasă nu­ următoarea normă;» «Urmează 16 puncte cu­ catechisarea aici în archidiecesă, le-a presentat ectul de regulament e scos din actele
mai de a stoarce dela ei salar mai mare, prinzând disposiţiunile necesare,
Dar să venim la băncile săteşti : dacă întregului popor pe cari le-a dus uşor în
Ştiu, că în legea băncilor săteşti, s’au
Dar dacă şi orăşenii se vor lăpăda de
pus îngrădeli împrumuturilor, dar iarăşi mai ţara noastră trece de o bucată de vreme prin spate. Azi săteanul Francez, are în lada lui
risipă şi vor fi mai strângători î Atunci n’am
ştiu că şi în legea casei de economie a mi­ nevoi mari, pricina a fost tot lipsa de avere hârtii de bani de-ale Statului dela cari din 3
mai vedea oraşele noastre pline de slugi şi
litarilor, s’au pus îngrădeli d’a nu se împru­ a poporului nostru, care, de curând trezit în 3 luni, primeşte dobânda.
argaţi străini, cari au stiâns milioane (1), iar Când băncile noastre săteşti, vor ajunge
muta decât la nevoe mare; totuşi, când e din nenorocirile şi întunerecul trecutului, a
stăpânii lor datori vânduţi ; n’am mai vtdea la o desăvârşită înflorire, va putea şi sătea­
vorba de împrumut, apoi se găseşte de omul trebuit să cate a se pune în grabă de rînd
cum împrejurul nostru se îmbogăţesc străinii, nul nostiu să cumpere hârtii d’ale statului
iscusit, atâtea nevoi, în cât împrumutprile cu popoarele luminate şi pentru asta a trebuit
iar noi sărăcim în ţară bogată, ci din potrivă, nostru, şi a primi el dobânda în loc de a o
s’au făcut şi se fac mereu, fără niciocasnă; cheltueli cu întemeierea şi zdrea statului,
am umplea lăzile noastre cu hârtiile statului trimite peste gran ţă.
şi ce e mai rău, multe din ele fără nevoe ci apoi cu înzestrarea lui cu şcoli frumoase
nostru, iar nu pe ale altora. pentru popor, drumuri de fier cari se dură Tot a a, cu încetul vom putea ajunge
numai aşa pentru cheltueli cari se pot face
Dar, pentru ca să putem ajunge Ia aşa ca pr n mijlocirea băncilor săte-ti, să putem
şi din leafă, dacă este chibzuială şi socoteală pânea mănosului nostm pământ peste mări
frumoasă stare, se cere, ca atât cei chemaţi şi ţări, cheltueli cu ţinerea unei puternici închega mici meşteşuguri şi ch ar negustorii
cu conducerea şi cu paza băncilor, cum şi în traiu. la sate, cu cari sătenii să se poată îndelet­
Lucrul e rău, căci banca oficerilor, a oştiri cu tot ce-i trebue pentru un cas de
dela fie-care sătean depunător: sgârcenie la nici in timpul iernei şi aşa să crească tot
izbutit în adevăr să strângă din depuneri la răsboiu şi alte multe nevoi. Pentru toate as­
împrumuturi şi mână spartă la economie. mai mult bogăţia ţărei ; dar despre asta voiu
economie, peste 1.500.000 lei, în trei ani; tea au trebuit bani în pripă şi i-am împru­
Împrumuturile, să nu se dea decât pen­ scrie cu de-amănnntul altă dată.
dar la ce folos dacă toţi banii i-a împrumu­ mutat d’atară. Acum să-’şi dea fie-care sama,
tru nevoi bine-cuvântate, cari în urma fac Căpitan S. Leonte
tat tot oficerilor? In aşa ch p, mai rău te cât folos şi câtă fericire, ar fi fost pe ţara
să crească avutul săteanului şi anume: cum­ noastră, dacă singură ar fi fost în stare să
părarea de seminţe alese, închiderea ori cum­ strici decât te dregi ; 100 lei economie şi
90 datorie I Nu-i socoteală. Şi mai rău încă, dea cu dobândă Statului, banii trebuincioşi ?
părarea de maşini acolo unde munca nu se Se ştie că una din ţările cele mai bo­
poate face bine şi spornic cu vite; cumpărarea căci militarii văzând că la banca asta se
strâng bani mulţi, îi au prins grija de ei, aşa gate este Francia. Şi de ce? Ftind-câ să­
de pământ sau luarea cu arândă dela stat; cum­ » Târziu e ah! de tot târziu ;
câ doresc, a li-se mai mări dieptul la îm­ teanul Francez, e un stiângător aprig fără
părări de locuri ori zidiri de case; cu un Şi zis-a c'a veni de vreme*.
prumut şi în loc de leafa pe trei luni, plă­ ca să ducă tiaiu sgârcit, dimpotrivă casa lui
cuvânt numai şi numai pentru scopuri cari — Prin străzi înguste vântul geme
tită în 12 rate, cum au drept az;, să aibă e plină de toate. Bogăţia săteanului Francez,
aduc o dobândă sau folos banului. a mântuit ţara, la 1870, căci în urma răsbo- Şi prin ogeaguri a pustiu.
Să nu se împrumute bani pentru pe­ dreptul să se împrumute cu leafa pe şase iului nenorocit, au trebuit ţărei miliarde, ca »Aud un pas, el a sosit.
treceri la nunţi, botezuri, ori alte chelfueli luni şi mai mult. Frumos de tot I Să sting lumina, să nu vadă,
De aceea, nu e rău să se bage de sa­ să plătească despăgubire vrăjmaşilor, şi 1n
lără rost, cum e obiceiul multora. mai puţin de 10 ani au putut să le plătească, Cam fost a temerilor pradă
mă şi la Casa corpului învăţătoresc, care a
1; Slugile din ţara noastră au 2,410.929 lei fie prin împrumuturi, făcute Statului, de că- Şi toată noaptea n’am dormit«.
luat fiinţă, şi să se pună îngrâdeală şi sgâr­
la Casa de Economie, deosebit de ce trimit acasă. tră sâteni în parte, fie prin dări grele puas
cenie la darea împrumuturilor.
(Monitorul oficial Nr. 182, pag, 6.291/1902.