Page 3 - Activitatea_1903_12_51
P. 3
Nrul 51 A C T I V I T A T E A Pag- 3.
Consistorului mitrobditati, şi nu 6 pămătuf de bumbac, muiat în »apă oxi Corul blsericei gr.-or. rom. din în care se publică câte-va piese alese,
elaboratul comisiunei şcolare genată», îndoită cu »apă boricată*, de Deva Invită la concertul împreunat cu pro- anecdote, glume şi poveţe.
congresuale, ci e operatul Consîs- la farmacie. Baia de picioare cu muş ducţiune teatrală ce se va ţinea Vineri la 26 Conţinutul » Călindarului Pluga
rutui Archidiecesan« tar sau cu sare, uşurează durerea la Dec. v. (8 Ian. n. a doua zi de Crăciun) în rului« este următorul:
Eată cile Go'.diş, că grave şi reale cap. Dacă copilul s’a umflat, trebue să i sala «Redout» din Deva. Comitetul arangia- In frunte se află o ilustraţie: (Ora
facem 2 — 3 băi calde pe zi, şi ceaiuri tor. Preţurile de intrare, de persoană: loc I.
^emeiuri au avut cei cari pe cuviosul şul Braşov). Urmează cronologia anului
de floare de soc, sau de mătase de 2 cor.;' loc II 1 cor. 40 fii.; loc III. 1 cor;
Ciorogariu 1 au inferat cu pecetea ru 1904. — Regentul anului. — Sărbă
şinoasă a plagierii. Cele scrise mai sus pupuşoiu, sau de rădăcini de pătrun Partere 80 fii.; Galerie 50 fii. începutul pre torile şi alte zile schimbătoare. — Cal
nu atât D-tale, căci trebueşte să ţi cu jei sau de boabe de enupere, să-’l fe cis la 7*/a ore s;ara. Venitul curat este des culul sărbătorilor mai mari. — Postu
noşti bine pe nedespărţitul ortac şi rim de răceală şi mâncare numai lapte. tinat pentru ridicarea turnului la bis. gr.-or. rile la răsăriteni. — Caracterul anului
amic de principii în ale lucrărilor sti- Cum să ne ferim de scarlatină? din Deva. NB. Suprasolvirile marinimoase se 1904. — Urmează partea strict calen
lare (vorba e doar cine să aseamănă Scarlatina este o boală molipsi vor prim) cu mulţumită şi se vor cuita pe daristică: cele 12 luni ale anului, la
să adună), ci le scriem pentru publicul toare şi cere foarte multe îngrijiri; ori ce cale ziaristică. fie-care lună dându-se sfaturi asupra
cetitor, pe care D-ta voeşti al induce persoană care îngrijeşte de un scarla- Program: lucrărilor, ce are se le facă economul,
în eroare şi ai abate intenţiunea dela tinos, trebue să se spele pe mâni adese I. G. Dima: «O ce veste minunată» care ţine să-şi poarte economia după
Dta arătându-te asemenea Ciorogariului ori, mai cu seamă înaintea mesei. Nu colindă pentru cor bărb. 2. Două cântări pen toate cerinţele. — Urmează genealogia
tru cor mixt: a.) T. Popoviciu: «Foie verde
târît pe nedreptul, din ură şi răsbu- va mânca nici-odată în camera bolna domnitorilor din Europa. — Taxele
pup de crin», b.) G. Dima: «Mândruliţă de
nare... Dar cu un Ciorogariu necum în- vului. Lingurile, ceşcile, paharele, farfu- telegramelor şi poştale. — Taxele pen
văli dar nici cârpi nu te poţi. Nu ştim riele cari au servit la bolnav, se vor denrtult«. 3. I. Diirner: «Furtuna* pentru cor tru epistole. — Taxele pentru pachete
de ce să ne mirăm mai mult de teme curăţl imediat după întrebuinţare cu bărb. şi pentru porto tarif după greutate. In
ritatea omului-câlugăr numit Ciorogariu, apă fiartă. II. «Pictorul fără voie» comedie într’un partea aceasta se dau număroase indi-
act de A. Popp. «Ţiganul şi ursoaica*mono-
care a căutat, ca prin producte străine Toate hainele, rufele şi obiectele caţiuni cu privire la regulele de obser
să seducă congresul dându-le înfăţişarea din casa unui scarlatinos, vor trebui, log de Th. Speranţă, predat de dl Ioan Şil- vat la trimiterile de scrisori, bani şi
ca fiind ale sale proprii, sau de teme după terminarea boalei, spălate, opărite ler, înv. «Dragoste copilărească» comedie pachete. — In rubrica timbre şi taxe
ritatea dlui Goldiş, care vrea să-l scuze. sau arse, iar odaia văruită şi desinfec- intr’un act de Murai loc. de Dr. 1. Sigiescu. se arată, ce anume timbre şi taxe să
După producţiune urmează dans.
Te somăm deei dle Goldiş, să ne tatâ. Bolnavilor nu le va fi permis de cer la tot felul de petiţiuni, docu
— f
arăţi „nexul causal‘‘ între plagiatura a eşl din casă, decât numai după-ce »Minerva« institut tipografic, societate mente etc.
comisă de Ciorogariu şi alegerea de au făcut o baie caldă, cu săpun. Copi pe acţii în Ordştie. La alt loc publicăm con Rubrica t â r g u r i l o r e foarte bo
episcop din Arad! lul care a avut scarlatină nu va fi pri vocarea adunării generale, care are de scop gată. După datele oficioase din nou
Ar ad . Decemvrie 1903. mit la şcoală, decât după un interval licuidarea acestui institut, adecă disolvarea îndreptate şi publicate de ministrul de
de 40 zile cel puţin, dela începutul lui. comerciu se arată târgurile libere din
Podgoreanul,
boalei. Suntem curioşi de motivele direcţiunii Ardeal, Bănat şi Ţeara ungurească, cu
Dr. Const. An. Mncri. cu cari vor păş) în faţa acţionarilor. Ar fi observaţiunile necesare, apoi târgurile
SCARLATINA Folteşci-Covurlui. la loc, ca fiecare acţionar să ia parte la acea din Bucovina, şi un adaus la târgurile
stă adunare, să se convingă despre eventua din Bănat şi Ungaria, precum şi târ
lele iregularităţi, trăgând la răspundere pe gurile aranjate după lună.
(Urmare şi fine.)
A vis. cei vinov.iţi în ale administraţiei. P a r t e a e c o n o m i c ă a Călin
Roşaţa piere în cel mult 10 zile şi încât avem informări, apoi cunoştinţe darului conţine următoarele articole scri
bolnavii încep a se coji prin mici solzi — o — dm trecut, în jurul acestui institut s’a pe- se de colaboratorul nostru economic dl
de piele, în forma tărâţelor, pe corp şi rondat multe lucruri netrebnice şi păgubi I. Georgescu; anume: «Industria de
Suntem la sfîrşitul anului şi parte
pe faţă, pe când la mâni şi la picioare toare. casă — seceriş de earnă», un articol
însemnată a abonenţilor noştri sunt
se curăţă prin bucăţi mai mari de piele, Acţionarii au drept a cere toate deslu instructiv despre marile foloase ce le
iar pe unde e pielea mai groasă, la pi Încă tot Sn restanţa cu abona şirile dela cei chemaţi, precum chiar şi alte aduce ţăranului nostru industria de
cioare şi la mâni, se ridică de-odatâ mentul. Din nou îi rugăm pe toţi remedii legale. casă; «Cultura prunilor«; «Ciuma car
toată palma sau toată talpa, pe când restanţierii, vechi şi mai noi, aşi Somăm pe Domnii acţionari a se pre- tofilor*: «Boala de gură şi de unghii
la degete iese pielea ca degetele de achita datorinta fată. de noi, cari senata şi a şi dc pune acţiunile lor pe terminul la vite*.
mănuşă. Această cojire ţine 8— 15 zile, din convocător.
cu mari cheltueli susţinem foaia. In p a r t e a l i t e r a r ă se publică
dacă îngrijim bine bolnavul, fâcăndu-i trei poesii alese: «Codrule Măria-Ta«
băi adese-ori; iar une ori, când nu în Tinerimea ronănă din Crifcior şi «Doina* de M Eminescu, apoi „Cân
grijim de el, ţine şi 30— 60 zile. Du N0UTĂTI invită la produeţiunea teatrală împreunată cu tec românesc11 de G. Coşbuc. Urmează
rata boalei, după cât vedem, este de joc ce se va ţinea Vineri la 26 Decemvrie o istorie foarte interesantă: «Cuza Vodă
2— 6 săptămâni, atunci când scarlatina v.‘ 1903 (8 Ian. 1904 n.) în sala dlui Mâtyâs
şi ţăranii«, scrisă de colaboratul nostru
este normală, fără complicaţiuni. Se pot C o n cert în O râ ftie. «Reuniunea Jânos din loc. Venitul curat este destinat in dl Gr. N. Coatu (Banca, jud. Tutova,
ivi însă, complicări de-ale boalei, mai rom. de cântări din Orăstie» anunţă — după favorul bisericei noastre române gr.-or. din
România) într’o limbă neaoşe moldove
ales în timpul cojirei, cum sunt, nefrita »T. R.« — concertul ce'l va da acolo un grup loc. începutul la 8 ore seara. Arangiatorii.
nească ce seamănă mult cu limba ce
sau boala de rinichi, când bolnavul se de teologi din Siminartd • A n d reia n * , Sâm Preţul de intrare: Persoană: Loc I. 1 cor.
se vorbeşte la Românii din Transil
umflă la mâni, picioare, faţă şi tot tru bătă. in 26 Decemvrie v. 1903. (a doua zi 60 fii., Loc II. 1 cor. 20 fii., Loc III. 80 fit.
vania.
pul, provenind din causa răcelei, sau de Crăciun) ear »B. E.« îl publică pe 27 Oferte marinimoase se primes cu mulţumită
din causa mâncărei; sau boli de inimă, D c. v. (a treia zi de Crăciun). Datul din şi se vor cuita publice. Urmează după aceasta un intere
sant episod din vieaţa directorului de
sau anghină rea în gât, sau reumatism, » T. R.< este smintit, ear cel din *B. £.• ase- P R O G R A M -
şcoale Gavril Munteanu, scris de G. Ba-
sau în fine udme (abcese) la gât sau menea! Noi avisăm pe cetitorii noştri, că I. «Inimicul soacrelor» comedie într’un
la urechi, cari coc şi se sparg, produ concertul se va ţinea Vineri, în 26 Decem act de Bb. Persoanele: Drul Velescu (50 ani) riţiu, şi o caracterisare, de C. Bolliac.
când multă slăbiciune bolnavilor; atunci vrie, [a doua zi de Ciăcinn] în sala hotelului G. Tomodan. Tiberiu Velescu, june N. Moţ. Se publică apoi Poveţe interesante
boala devine mai lungă şi este la pe ♦ Transilvania», cu următorul program : Doamna Faur (36 ani) Eteonora Feier, Clau- şi instructive, ear la urmă Anecdote şi
ricol de moarte. 1. G. Dima : «O, ce veste minunată* d.a, fiica acesteia Maria Paşca. Măriuţa, bă glume.
Partea restantă cuprinde anunţuri
Tratamentul. Tratament propriu zis [colinda]; — 2. H. Kirchner: «Măestrii şi trâna servitoare M. Stan.
pe mai multe pagine.
nu are scarlatina, atât numai că trebue plugarii»; — 3. I. Vidu: »Auzi valea»;— 4. II. «Sărăcie lucie» comedie înlr’un act
*
combătute dela început semnele boalei Solo de flautâ, cântat de Victor Murăşan, cu de I, Vulcan. Persoanele: Sivu letnilă, epitrop
prin mijloace htgienice. Cum vom bă acomp. la pian de Dna Victoria Dr. Erdâlyi; Dănilă Feier. Vesehna, fata lui Tecla Hur- » Călindarul Plugarului« costă e-
nui că un copil s’a îmbolnăvit de scar- — 5. I. Vorobchievich: »Ceasul rău» [baladă]; dea Ioţa, cărăuş Ioachim Grati a. Trâilă Liliac xemplarul 44 bani - f porto şi se vinde
latinâ, trebue ca neîntârziat să dăm de — 6. Flechtenmacher-T. Popovici: «Dorul Nicolae Moţ. Viligă, nebunul satului Ioan la tipografia A. Mureşianu, la librăria
veste la primărie ca să vie medicul; înstrăinatului»; — 7. a] I. Vidu: «Creangă Hurdea. Sanda, ţigană vrăjitoare O ne H. Zeidner, Braşov (care are şi deposi-
până atunci trebue să-’l despărţim de ruptă»; — b] N. Popovici: «Hora dela Gri- vastă M. Stan. Altă nevastă M. Kriştyori. O tul pentru vânzătorii de călindare) şi
alţi copit sănătoşi, punându-’l într’o odae viţa»; — 8. C. G. Porumbescu: Solo de vio- fatăc’M. Paşca. Altă fată M. Moţ Un fecior în toate librăriile. Aşa în librăriile dela
cât de mare, aerisită bine şi călduroasă. linâ, cântat de Laurenţiu Curea, cu acomp. G. Tomodan, Al doilea fecior V. Iacob. Ne Arad, Agnita, Blaşiu, Baia-mare, Bistriţa,
Ca să grăbim eşirea roşeţei şi să mai la pian de Dna Victoria Dr. Erdâlyi; — 9. veste, fete, ficiori, copii, popor. După pro Caransebeş, Cernăuţi, Cohalm, Elisabe-
uşurăm boala, să-i facem dela început I. V idu: «Din şezătoare»; — 10. C. G. Po ducţiune dans. topole, Făgăraş, Gherla, Lugoj, Mediaş,
baie caldă peste tot trupul, spălându-’l rumbescu: «Marşul cântăreţilor». Oradea-mare, Oraviţa, Orâştie, Reginul
bine cu săpun. Gura şi gâtul asemenea Preţurile: Locul I. 2 cor., locul II. 1'60 săsesc, Sibiiu, Sătmar, Sebeşiu, Timi
să vor curâţl cu apă călduţă, după ce fii., locul III. 1 20 fii., partere 1 cor., galerie „Călindarul Plugarului". şoara etc.
mai întâiu a fost fiartă apa. Ca mân 50. fii., Logele â 8 cor.
care numai lapte, dela început, fără pâne, Supiasoiviri benevole să primesc cu ” In editura tipografiei A. Mureşianu, BIBLIOGRAFIE.
covrigi, sau altceva, şi continuând astfel mulţumită. Comitetul. După concert urmează Braşov, a apărut „ Călindarul Plgaru-
chiar după-ce s’a cojit încă 2 — 3 săp dans. lui* 1 pe anul visect 1904. — Anul XII. Călendarul «Unirii» pe anul 1904. Cu
tămâni. Ca să grăbim cojirea, să nu în Ca şi în anii trecuţi, aşa şi anul prinde pe lângă şematisrnul preoţilor provin
cetăm a-i face băi călduţe în fie-care M arn a n ’ o m ă n că lu p ii. O zicală ve acesta «Călindarul Plugarului«, fidel ciei metropolitane de Alba Iulia şi Făgăraş
seară. che românească, care o auzim când întârzie numelui său, întră în casele cărturarilor şi şematisrnul învăţătorilor. Este un Calen
dar deopotrivă folositor şi bun pentru preoţi,
Dacă fierbinţeala este prea mare frigul şi zăpada. — Adevărat, că anul acesta noştri dela sate, ca prin învăţături şi învăţători şi economi. Partea literară este
şi copilul aiurează une-ori, atunci baia a întârziat neobicînuit de mult. Acum însă poveţe din ramura economiei, să le îm avută. Are şi un frumos tractat despre eco
rece este mai bună, sau comprese reci cetim că mai peste tot locul a nins şi s’a început bogăţească cunoştinţele şi să-i îndemne nomia raţională, despre drepturile învăţători
peste tot corpul, câte 1— 2 pe zi. Pe gerul, In Budapesta a nins Duminecă toată la muncă raţională, servindu-le totodată lor, despre testament şi altele.
din lăuntru putem da ceaiuri făcute noaptea şi până luni la ameazi. Sosirea tre de călăuză în vieaţa practică. Celor-ce vor comanda Calendarul li-se
va da şi câte un f r u mo s C a l e n d a r de
sau din floare de teiu, sau floare de nurilor cu întârz ere de câte o oră aseme Cei cari se vor grăbi a-şi procura
părete.
romaniţă (muşeţel), sau de floare de nea vestesc de peste tot locul ometuri. La «Călindarul Plugarului«, vor mai avea,
Exemplarul costă 50 fii. -j- 10 fii. porto.
soc; ca beutură, limonadă de lămâie noi a nins de Luni seara şi zăpada să ţine. în afară de aceasta, prilegiu de a-şi
La 10 ex. se va da 1 gratis şi se expe-
sau zamă de orz (fiertură). Pentru gâlci, Earna şi frigul acestui an abea s’a început, petrece cu el câte-va ore vesele şi se dează franco.
dacă sunt prea mari, recomand de a aşa dară pe la finea lui Decemvrie. nine, cetind bucăţile alese ce le cu Blaj, Tipografia Seminar ulm
le atinge de mai multe-ori pe zi cu un prinde in partea literară şi distractivă, Archidiecesan.
