Page 2 - Activitatea_1904_01_52

Pag. 2. ACTI VI TATEA Nrul 52

rite meserii ce se pot exercita în casă, Şi lungindu-şi mâna zise: «Una mi-a fost de ajuns, egymâsnak, hogy rnin- era în fruntea nea­
Ca să-mi vindece nevasta ; deci pe-a doua ţi-am adus-o R esp u n s d lu i G o ld iş
fără a fi împedecat de schimbarea tim­ den iigyeikben segi- mului să zicea de
Înapoi» — Şi o palmă trase bietului spiţer uimit, tik, megtâmadoik el-
pului. E o pagubă foarte mare pentru Rugându-1 ca să păstreze pentru-un alt nenorocit. şi o mică răfucală. len pedig vedelmezik obiceiu rege, eară
sătean, şi pentru comuna întreagă, a nu I. E. egymâst. Hogy min- oamenii înţelepţi din
fiecare neam povăţu-
se găsi în sat un meşteşugar, care s6 III. dig tudjâk, mik a jo- iau poporul cum are
poată bate un cuiu sau o spiţă la căruţă, Serbarea Crăciunului la Yitleem. In articolii precedenţi i-am dove­ gaik âs mik a kote- să trăiască şi ce are
a coase un bumb la o haină, a pune o lessâgeik, ezeket bdlcs să facă ca să fie bine
dit-o dlui Goldiş, că răspunsul pe care torvânyekben foglal-
talpă la o cismâ, ci pentru fie care lu­ Sărbătoarea cea mai mare la Vit- mi-1 dase în «Tribuna Poporului»» pre­ tâk ăssze. Maguk kO- de el. Poveţele aces­
tea erau legi pentru
ciu de nimica, a fi nevoit săteanul a leem este Crăciunul, adecă sârbarea cum şi felul cum încerca să abată dis- ztll rendesen a legâr- popor.
bate cale de o postă şi mai bine, spre naşterii Domnului; îndată-ce se apropie cusiunea dela obiect nu i-a reuşit, iar demesebbet biztâk
a veni la oraş pentru a-şi cumpăra ce-i meg azok vâgrehaj-
timpul acestei serbări, pornesc din Ie­ ascunderea dsale după spatele lui Cio-
trebue; perzend astfel timp şi bani. tâsâval. Orszâguk ve-
rusalim o mulţime de pelerini (călători) rogar şi a plagiatorului de pastorale îl zetdjet tobbnyire ki-
Asemenea muierile, ca şi fetele creştini la peştera unde s’a născut Mân­ făcu numai de rîs. I-s’a arătat dlui Gol­ râlynak neveztâk.
sătenilor, trebue învăţate şi deprinse tuitorul nostru. Igy a zsidânâp bolcs
diş ca da, cu tot dreptul au meritat Aşa Sfânta Scrip­
a fi îndemânatice la lucru, învăţând In ajunul Crăciunului după ameazi consumatul bă bat dc şcoală (! vorba tflrvânyhozâja Mâzes; tură mai întâiu ne
a coase chiar şi la maşină albituri, haine pe la 2 ore soseşte Patriarchul latin »Tr:b. Pop«.) Ciorogariu şi ortacul său nagy kirâlyai kdziil spune despre popo­
şi diferite obiecte de stofă. A înveţa din Ierusalim, călare cu număroasa sa pedig kUlOnosen Dâ- rul Jidovilor, eară le­
autor de pastorale forfecate (după vidot âs Salamont di- giuitorul cel mai în­
a ţese şi a împleti tot felul de obiecte suită la Vitleem; în fruntea procesiunii aserţiunea «Gazetei Trans.« V. Mangra) cseri a Szentirâs. U- ţelept al Jidovilor a
de lână, de bumbac, de mătasă, de in, merge un preot călare, ducend crucea a fi daţi gata ca plagiatori. Dar dl g y a n e z e n s z e n t tost Moise. Regi ves­
de cânepă, de păr de cal, etc. patriarchalâ, după el urmează Patriar­ Goldiş în răspunsul său căuta pe aceşti kOnyv azonban m â s tiţi ai Jidovilor au fost
Ele umblă de obiceiu pe ploi şi chul însuşi, de regulă pe un cal alb stimabili y>neprihămţi« a mi-i înfăţişa nâpekrol is beszâl; David şi Solomon.
kivâlt az egyptomia-
Alară de Jidovi sfân­
pe vânturi desculţe şi aproape despo­ arab, încunjurat de canonicii sei, apoi spre a putea scoate la iveală în con- krol, babyiloniaikrâl, ta scriptură ne mai
iate, apoi la cea mai mică răceală pot o mulţime de Arabi purtând cele mai clusiune nevinovăţia dsale. Dle Goldiş — âs assyrokrâl, kik mâr spune despre Egipteni
cădea bolnave şi a-şi perde chiar pitoreşti vestminte şi de o escortă mi­ şi tacuisses.... , căci uscăturile cu toată sok m e s t e r s â g - despre Babiloneni şi
vieaţa. litară. La această privelişte neobirinuită, magia Dtale de metamorfosalor paten­ hez, fbkâp az âpit- d e s p r e As ir ie ni,
Maşinile de cusut au ajuns azi în fără voe îţi aduci aminte de timpul cru­ tat nu le poţi înverzi. Cei doi clienţi, kezeshez is ârtettek care(l) să pricipeau
s a tudomânyokban
cea mai mare perfecţiune, şi se pot cum­ ciatelor. Patriarchul, sosind înaintea bi­ al căror advocat nepoftit te-ai făcut, setn vohak jâratlanok. la multe m eş te s u-
guri(l), ştiau zidi fru­
păra pe un preţ mic de tot, chiar şi sericii Sf. Marii, se dă jos de pe cal prin batjocura ce au adus-o unul pe Azonban faragott ke- mos şi aveau multă
de omul cel mai sărac. Lucrul ce să şi în fruntea întregei preoţimi ce îl aş­ diecesa Aradului, celalalt prin seduce­ peket imâdtak, tObb învăţătură, dar nu
poate coase prin o astfel de maşină, teaptă, întră mai întâiu în biserica Sf. rea congresului cu referade şterpelite, Istenben hittek. cunoşteau pe Dum­
nu numai că îmbracă casa, dar’ mai Ecaterina, în care miliţia turcească se fabricant de cărămidă de-ai fi, nu un nezeu cel adevărat,
hrăneşte familia cu cea mai mare uşu­ pune pe două rînduri. sgărie hârtie, şi tot nu i-ai putea spăla. ci să Închinau la idoli
rinţă. Biserica Sf. Marii este clădită toc­ Pătaţi şi vinovaţi sunt aceştia — dta (Va urma).
In loc de acestea ce vedem însă? mai pe peştera unde s’a născut Mân­ însă îi întreci, căci nu din însărcinarea
Vedem pe zi ce merge înmulţindu-se tuitorul; deocamdată nu-ţi vine a crede vre unui episcop sau a congresului, A D EV Ă RU L Şl MINCIUNA
numărul foilor româneşti, toate cu scop că întri într’o biserică, şi cu atât mai neavend încătrâu, te-ai împopoţat cu
deveni în ajutorul ţăranului, şi când impunătoare este impresiunca după ce, pene străine, ci evident pe lână o fai­ Rătăcit în mii de gânduri:
colo care e acel ajutor? II introduce, trecend tinda bisericii, ajungi în porti­ mă efemeră ai mai rîvnit şi la altceva, Stă bătrânul Adevăr
rogu-mite, în politică, sub cuvent, că nu­ cul cel adevărat. de ce Ciorogarii n’au avut parte. Petrecându-şi s!aba-i mână
Prin brumatu-i şi des păr.
mai prin aceasta poate ajunge la bu­ Catedrala este împărţită prin patru Scopul ţi l-ai şi ajuns, după-cum Cu podoabe oibitoare.
năstare, şi el, sărmanul, blând şi ascul­ şiruri de stâlpi corintiani în 5 ocoale dta însuţi susţini, marja-ţi dc contra­ O femee îndrăsneaţă
tător, urmează cu încredere pe cei-ce (spaţiuri) de biserică; o mulţime de peş­ banda ai desfăcut-o şi preste hotar, li vorbeşte cu sfruntare
îl provoacă la aceasta, aşteptând apoi teri naturale şi subterane se află sub unde habar n’aveau, că au de lucru cu Şi-’l priveşte drept în faţă.
să-i vină puii fripţi de-a gata în gură. acea catedrală, între altele se află şi un samsar în literatură. «Şi de ce mi stai dus pe gânduri?
capela Naşterii lui Isus, provăzută în «Domnitor din vremuri moarte!
Astfel vedem prin satele noastre, Şi dl Goldiş a mai încercat să se
frumoşi păreţi de marmoră şi cu un »Curâţeşte-mt, te rog calea,
că întrunindu-se doi-trei ţărani laolaltă, apere! SiriaculH în rău ceas a mai fă­
mare număr de candele, care cu toată «Ca mărirea-mi să se poarte.
nu-i auzi vorbind despre altele, decât cut o şi aceasta. De ce nu să va fi cu­ «De suflarea omenească,
frumuseţa decorului împrăştie numai o
despre lucruri politice, pe cari neînţe getat şi la: „Istoria Patriei în legătură «Ce se-închină, toată, mie
legându-le, le interpretează apoi întors, lumină palidă. In altarul acestui templu cu evenimentele epocale din istoria uni­ «De acei care te uită,
este aşezată o foarte mare cruce de ar­ «Şi nici vor să te mai ştie!
în loc ca să se sfătueascâ şi ajuture versală, pentru şcoalele poporale române
reciproc întru purtarea unei industrii gint cu inscripţia: »Hic de virgine Maria de Vasile Goldiş, profesor; Braşov -»Ţi-ai trecut vremea, Bătrânel
casnice. Iesus Christus natus est«, pe româneşte: 1896“ şi poate n’ar fi răspuns în mod «Eşti nevrednic tuturor
Aici s’a născut Isus Christos din fecioara Maria. «Doar săracul te mai cheamă
E bună şi politica, nu-i vorbă, dar atât de provocător trufaş, ci au ar fif
Din această capelă scoborînd vre-o «La căminu-i plângător.
nu-i pentru ţăranii noştri, ci pentru recunoscut-o singur, că da a plagiat
câteva trepte în jos, întrăm într’o peş­ «Schimbă-ţi limba, lasă-ţi portul,
»domni«, cari şi ei îşi dau adese în aproape tot ce a scris în viaţa d-sale, «Si urmează-mă de vrei
teră, în care se află o iesle de mar­
capete în urma ei. dar’ mai ales a plagiat într’o măsură «Să trăieşti colea’n palate
moră; aci se zice că este locul unde
Mai puţină politică din partea foi­ a fost ieslea în care s’a pus Isus după nemaipomenită în anulele plagiatului «Lângă credincioşii mei;
lor noastre şi mai multă economie, ar naşterea sa. Lângă această iesle, un al­ istoria pentru şcoalele poporale, au tăcea. «Vei avea: un tron ca mine,
avea resultate cu mult mai strălucite! tar pe care să văd chipurile celor trei Manualul acesta, a cărui pregătire «Si supuşi nenumăraţi
«Prea-slâvit vei fi apururi
crai dela răsărit, arată locul unde au nu l-a putut costa pe dl Goldiş în «De puternici şi bogaţi.
stat aceştia când au venit de s’au în­ timp mai mult decât o zi sau două e> «Amândoi vom arunca
Ţ Ă R A N U L R E C U N O S C Ă T O R o traducere din cuvânt în cuvânt, dela^
chinat lui Christos «Peste alb, un giulgiu negru,
După terminarea rugăciunii ponti­ început până la sfîrşit a istoriei pen-! «Si’ngropând pe veci Dreptatea,
Un ţăran având sărmanul, o nevastă, arţăgoasă ficale de seară (vecerniei), se lasă să tru şcoalele poporale de M ayir Miksa, «Nimeni nu ne-a turbura.
Intr'o zi la tîrg se duse, după-o ceartă sgomotoasă, treacă un scurt timp, şi la orele 9 sara o carte maghiară de mult eliminată din
Şi văzând o spiţerie, înăuntru a intrat: «Sunt minciuna, tu vezi bine,
«Insă lumea mă iubeşte
Ear’ cu oare-care teamă, pe spiţer l’a întrebat, reîncepe slujba bisericească până la 2 şcoală ne mai corespunzătoare recerin- «Si cu mine, fie-cine,
Zicând: — «Dle, n’ai oare, pe aci prin prăvălie, dimineaţa, ear’ în ziua de Crăciun se ţelor pedagogice. Despre adevăratul
Ca să vindece arţagul, \re-un leac de doftorie? face o foarte mare procesiune la toate autor al cărţii, Mayer Miksa, dl Goldiş «Bani şi ranguri dobândeşte.
Pentru-că, eu din păcate, nu demult m’am însurat nu tace nici o pomenire în prefaţă. «Vino lasă-ţi cugetarea,
locurile sfinte de prin împrejurimi. «S’acel vis din vremea dusă
Şi de traiul căsniciei până ’n gât m’am săturat; La întregul decurs al acestei festi­ Aceasta constă din o «instrucţie»» au-
Căci, închipueşte-ţi, vere, nu e zi de cer lăsată «Lumea vecinie să preface,
«Eu minciuna, sunt sus pusă.
Ca să nu-mi găsesc beleaua, cu nevasta mâniată. vităţi, trupele turceşti sunt aşezate pe toritativă de 30 de rînduri pe carea
Dacă sara dela muncă, vin acasă mai târziu, două rînduri, începând dela poarta mă­ profesorul şi eruditul pedagog Vasile Clătinând Bătrânul capul,
Strigă cât îi este gura, încât singur nu mai ştiu năstirii până la intrarea în capela naş Goldiş o dă învăţătorimii. li vorbeşte bmstit:
»
t
Ce să-i fac să-i astup pliscul, că mereu la sfadă-o ţine, terii. In fruntea procesiunii păşeşte garda Mai înainte însă de a trece la o «Du-te, ţine-ţi stăpânirea,
Zicând c’o făcui s'aştepte cu mâncarea pentru mine. patriarchului din Ierusalim îmbrăcată în apreţiare mai amănunţită a acestei cărţi «Te desfată între mişei
Dac’a doua zi de vreme, dela muncă viu acasă, «Până ce’n ruina vremei
Şi sa-i gata înainte-mi, tot cu vorbă rea să iasă. vestminte roşii, împodobite cu fireturi pentru ca stimatul cetitor să ’şi facă «Te vei prăbuşi cu ed*
Şi îmi strigă mult mai tare: — Leneşule blăstămat! de aur şi la fiecare doi paşi lovind, cu ideea despre adeveritatea aserţiunei
Dela-ameazi tu vii acasă? Ori la muncă nici n’ai stat? bastoanele lor, lespezile de marmoră pe noastre de mai sus, permitem urmă­ E. I. P. Nour.
Nu vezi că cu lenevia, sărăcia ne ’ndrăgeşte. care calcă; după aceea urmează corul toarele texte juxtapuse. Notăm, că sunt
Că nimic din casa noastră astăzi n’o mai isgoneşte, atât în manualul maghiar cât şi în al
Uită-te, Ion al Vetei, de cu zori şi pâuă ’n seară de copii purtând lumini aprinse; călu­ In B ordeiu.
N'a lăsat din mână lucrul: sapă, seceră şi ară, gării şi apoi superiorul mănăstirii fran­ dlui Goldiş cele 4 capitole dintâiu.
Pe când tu te duci la muncă, pe la prânz şi ziua ’ntreagă ciscane, care ţine un fel de leagăn în M ayer Miksa. Vasile Goldiş.
O petreci cu dosu ’ntorsu ; zeu, că ţi-a trecut de şagă. braţele sale. a. E noapte. Vântul suflă mânios răcâind
— Şi de-al d’astea-mi zice multe. — Aşadar în prăvălie A bibliâban emlitett Popoarele amintite in streşina bordeiului. Ploaia în stropi mari
împotriva astei boale, dacă ai vr’o doftorie, !$e&t fast. nâpek. biblie. plesneşte în geamul cârpojit.
Te rog dă-mi-o, şi îndată, ţi-o plătesc cu cât vei cere, Un câne hămesit şi plin de apă sgărie
— Am, spiţerul îi răpunse, şi îi trage cu putere A Szentirâs szerânt Sfânta Scriptură
Două palme sănătoase, zicându-i: «acestea ţine Beat am fost aseară, bietul, Adâm âs Lva volt az zice, că Adam şi Eva la uşe sch lălăind. Iuăuntru e tăcere adâncă;
Beat am fost ca nici odată,
Să le dai şi tu nevestei, când va mai sări la tine«. elsd ember pâr. A td- au fost oamenii cei doar mâţa să mai aude torcând din când în
Si-mi părea că toată lumea
Cum veni ţăranu-accsă şi nevasta l’a zărit ltik szârmazd csalâ- dintâi. Inmulţindusă când monotonie, cu nasul în sperlă. Flăcările
Ca şi mine este beată.
Ca de obiceiu cu gura înainte-i a sărit, dok egyttvâ tartoztak oamenii, s'au făcut slabe ale câtoiva trestii ude mai licăresc
Insă el îi dete-o palmă că doar nu a leşinat, N’am întrat de loc în crhmă, âs a csalâd fdnek en- neamuri si fiecare în fumul cuptorului. In părete o icoană de
>
Până-ce ’şi închise gura şi în casă a întrat. De-unde n’aiba-aşa beţie? g e d e l me s k e d t e k . neam asculta de ca­
A trecut aproape-o lună, fără să mai îndrăsnească Ah I şireat'o mi-ai făcut-o Mindjobban elszapo- pul său (căpeteniă nu lemn aproape ştearsă. Pe pricliciul cuptorului,
Cum făcea odinioară, pe bărbat să ocărască: Dm-adinsu-aseeră mie. rodva, a csalâdok cap. N. R). Cei-ce să cu fruntea sprijinită pe mână stă o bătrână.
Ba când îl vedea că vine, înaitea lui eşia nemzetsâgeket, ezek ţineau de un neam, Capul îi e alb ca zăpada. Faţa e sbârcită şi
Şi cu vorbe dulci, blăjine, ca pe-un prunc îl mângâia. Căci în loc de-o gură numai tOrzseket, a tdrzsek să apărau unii pe arsă de lacrimi. Ea suspină des. Jos la pă­
Intr’o zi la târg, ţăranul, după treburi ear plecase, Mi-ai dat trei, ca nici odată, vâgre nemzeteket al- alţii în contra duşma­ mânt, Bgriburltă pe câteva fire de paie, se
Şi spiţerului o raţă ca să-i dea plocon luase. Si mă ameţişi, ştrengare, kottak. A nemzet mâr nilor, eară între sine
Ajungând la târg se duse, la spiţer în prăvălie, Tu cea mai frumoasă fată. sok ezer emberbol trăiau în pace şi bu- svîrcole.şte o tinărâ fa ă, sbuciumată de crude
Ca om drept, *4-i mulţumească pentru buna-i doctorie, N. Tuliu. âllt, kik megfogadtak nă-înţelegere. Cel-ce dureri. Rochia ruptă şi sdrenţuroasâ lasă să