Page 1 - Activitatea_1904_05_19
P. 1

Anul  IV.                                                   Or ăst îe,  19  Maîu  n.  1904.                                                             Nr.  19




               INSERTIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 c o j.  pe  V*  an 3 cor.
                   reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                4  coroane.
         Manuscriptele sunt a seadresa
         redacţiei  şi acelea  nu să  îna­
                                                                                                                                                        P entru  Rom ânia  şi  strJin ătate:
                   poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.
                                        r»
                                                                                                                                                         Un  număr  costă  12  bani
         Epistole nefrancate nu se primesc.


            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e   în  fie c a re   Joi.
              D r .  A u r e l  M u n tea n                                                                                                          A U R i A N  B E R C I A N


                                                    noaşte internul  nostru,  pentru a ne ana-  şi nici faptele cu acţiunile egoiste.  Atâta  liticianii  democraţi  au  proclamat  prin­
                                                    lisa  ideile,  a  ne  compara,  a  ne  taxa,  a  vede  ori-şi-cine,  că  lipsa  de  fapte  pro­ cipiul  filosofic  ca  o  virtute  a  democra­
                                                    ne  cunoaşte  datorinţele  faţă  de  noi  şi  vine  de  acolo,  că  nu  avem  încă  teoria  tismului.  Convinşi de marile foloase care
                                                    faţă  de alţii.  Singur  filosofia ne dă  ade­ faptelor.  Teoria  asta  ne  va  putea o  da  le  poate  avea  un  sistem  filosofic  de­
              Articolul  de  faţă  nu  e destinat   vărata  nobleţă  intelectuală.            numai  o  mai  mare  cultură  filosofică.  mocratisat  pentru  un  mers  înainte  in­
         pentru  toţi.  El  se  adresează  exclusiv
                                                         Fără  cultură  filosofică,  e tot  archi-   Ea  va  delătura  în  primul  loc  abstaco-  telectual  şi material,  recomandăm,  învă­
         la  inteligenţa  superioară,  a  cărei  cul­
                                                    tectul  un  simplu  zidar,  învăţătorul  un   lele  intelectuale  şi  ne va  deschide  gân­ ţătorilor,  preoţilor,  avocaţilor,  architec-
         tură  se  edifică  pe  studii  gimnasiale  şi
                                                    păsitor  ordinar,  dar’  nu  uu  călăuz  şi   direa  iniţiativă în  viaţa  practică,  în  do­ ţilor,  policianilor şi  tuturor celorlalţi cari
         academice,  adecă,  profesori,  preoţi,  ad­
                                                    un  misionar  civilisatoric;  fără  cultură   meniul  faptelor,  ea  va  putea  trezi  în  aparţin  burghezimei,  o  mai  remarcabilă
         vocaţi,  funcţionari  şi  celalalt rest  a  sur-
                                                    filosofică  e tot  avocatul  un  uneltitor  de   noi  respectul  vieţii  comune  şi  să  fău­ atenţie  pentru  studii  filosofice,  fie  mo­
         tucarilor  cu  şcoale  mai  înalte.
                                                    paragraf!  dar’  nu  apărătorul  sacru  a   rească  caracterele  tari.  Până  nu  vom  rale, extetice,  sociologice ori psihologice.
              Cestia  care  o  punem  în  discuţie,   adevărului  şi  a  dreptăţii;  fără  cultură   avea  nici  fapte.                       Atunci  doar’,  când  o  gândire  filo­
         e  de-o  actualitate  imediată.  Trăim  în   filosofică  e  preotul  o  figură  şubredă  în   E  chiar  periculos  să  ceri  numai  sofică  a  străbătut tot  mai adânc  în  pă­
         epoca  democratismului,  şi  după  cum     creşterea  naţională,  şi numai  prin  ea să  fapte,  înainte  de a  avea  un  sistem  teo­ turile  societăţii,  va  putea  răsări  aurora
         s’a    democratisat  toată viaţa  de  stat,  va  putea  cualifica  pentru  a  sta  la  năl-  retic,  un  mare  princip  pedagogic,  care  democratismului  adevărat,  şi  acesta  e
         aşa  tinde  de  un timp  încoace,  a  s6 de-   ţimea  chemării  lui,  pentru  a  fi  ceea-ce  ni-1  ofere  numai  filosofia.  Cultul  exclu­ dorul  fiecărui  Român  verde.
         mocratisa  chiar  filosofia,  departamentul   trebue  să  fie,  un  profesor  de  idei,  de  siv  al  faptei,  ne-ar  conduce  pe  noi Ro­
         cel  mai  subtil  şi  abstract  al  ştiinţei.  reflexiuni  morale,  de  idealuri,  provisiu-  mânii,  înainte  de-a  fi  intelectual,  cultu­
              După  cum  e pentru  popor,  religia,  nea  inepuisabilă  de  credinţă  şi  con­ ral  şi  moral  fortificaţi,  la  un  materia­        Resboiul
         ştiinţa  cea  mai  democrată,  şi  ca  atare  fidenţă.                                lism  frivol,  la  o  invasiune  a  spiritului   r us o- j aponez.
         un compagnion  indispensabil     pe  dru­       Un  exemplu.  Ce-a  făcut  Germania  positivist  şi  practic,  şi  toate  celelalte

         mul vieţii,  aşa devine  educaţia filosofică,  de  azi  atât  de  mare?  Necondiţionat,  porniri  mai  nobile,  nobleţă  de  caracter,
                                                                                                                                              Departe  în  extremul  orient,  de  3
         un  agent  puternic  în  concurenţa  com­ ca  în  căuşele  multe  a ridicării  imperiu­ distingere  morală,  iubire altruistă,  abne­
                                                                                                                                         luni, răsboiul se urmează din ce în ce mai
         bativă  a  traiului  privat  şi  public,  pen­ lui  teuton,  filosofia  germană  e  un  prin­ gaţia  patriotică,  etc.  s’ar veştezi  în  noi,
                                                                                                                                         aprig, între Ruşi şi Japonezi.  Căuşele cari
         tru  clasele  mai  înalte.                 cipal  motiv.  Germania  are  o  filosofie  înainte  să  ajungă  la  o  eflorescenţă  na­  au  dat  naştere  acestui  răsboiu  au  fost:
               Tot sistemul filosofic,  conţine  şi un  a  răsboiului,  bărbaţii  politici  o  filosofie  ţională.                       Rusia  ar  fi  dorit  să  păstreze  pentru ea
          sistem  pedagogic.  Aceasta  e  marea  în­ a  politicei,  dascălii  şi  popii  o  filosofie   Cultul  faptei  să  meargă  mână  în  Manciuria,  bucată  mare  de  pământ,
          semnătate  a  filosofiei.  Din  dragul  filo­ a  pedagogiei,  Kant,  Goethe,  Mommsen,   mână  cu  cultul  filosofiei.  Numai  unde  făcend  parte  din  împărăţia  Chinei,  Ja­
         sofici  pure  nu-’şi  bate  nimenea  capul;  Bismark,  ei  toţi  au  fost  propagatori  fi­  teoria  progresează  paralel  cu  practica,  ponia  ar  fi  voit  să  nu  lase  pe  Rusia
          a  face  filosofie  veritabilă,  nu  înseamnă  losofici  în  diferite  direcţii,  filosofia  le-a   aventul  e  destoinic  şi  evolutiv.  Ori ce  să  facă  aceasta.  Pe  de  altă  parte  Ja­
          a  disputa  cu  un  ecou  ori  a  te  lupta  dat  equilibrul  şi  energia.           altă  stare  de  lucruri  demarcă  un  de­ ponia  ar  voi  ca  singură  să  aibă  influ­
          cu  o  umbră,  ci,  a  te urca  cu un  fuscel   Educaţia  filosofică e  cementul unic   fect  morbid  şi  de  un progres  nu  poate  enţă  asupra  Coreei.
          mai  sus,  pe  scara  civilisaţiei.       care  e  în  stare  să  zemislească  o  socie­  fi  vorba.                                Manciuria  şi  Corea, eată cele două
               Educaţia  adevărată  o  dobândim  tate  tenace.  Numai  o  cultură  filosofică       O  filosofie,  mai bine  zis,  un sistem  cause  vizibile  a  isbucnirei  ră  boiului.
          numai  prin  studiul  filosofiei.  Şcoalele  mai  însemnată  şi  mai  răspândită  va  fi                                             Corea,  este  o  ţearâ,  aşezată  la
                                                                                               filosofic,  e tot  atât de  necesar  ca  o îm­
          ne  dau  instrucţiunea,  dar’  nu  ne  dau  în  stare  să  ne  ridice  la  valoarea  noas­  plinire  de  fapte.  Aceasta  ne-a  îndem­ N.  O.  Chinei,  care  se  aseamănă  prin
          educaţiunea,  şi în  urma urmelor  e toată  tră  reală,  numai  ea  va  distinge  aurul                                        formă  cu  Italia.
                                                                                               nat  la  meditarea  de  faţă.  Fără  să  dis­
          şcolărimea  absolvată,  condamnată  la  o  de  alama  ieftină,  munca  adevărată  de
                                                                                               punem  de  spaţiul  suficient,  lăsăm  în      Este  un  imperiu  de  care  nimeni
          sterilitate  ştienţifică  şi  socială,  fără  un  speculaţiunea  urîtă,  oamenii  onorabi  de   sama  publicului  a  umplea  acest  articol  nu  vorbea  înainte  de  anul  1882.
          sistem  filosofic.                        indivizii  efemeri.
                                                                                               schiţat,  —  schelet  —  cu  carnea  înflo­    Englitera,  Japonia  şi  Rusia  fiecare
               Numai  filosofia  ne face  reîntoarce­    Din  toate  părţile  să  strigă  după  ritoare  a  păţăniilor  lui,  a  practicei  şi  a  ar  dori  să-l  aibă  în  stăpânire.  Ţeară
          rea  la  noi  însuşi  posibilă.  Prin  ea  de­ fapte.  Lumea s’a  plictisit  de teorii.  Dar’  teoriilor.                      muntoasă:  Şirul  munţilor  Chan-Alin,  o
          venim  artiştii  pentru  a  ne  putea  cu­ să  nu  se  înschimbe  teoriile  cu  frazele   A  fost  o  idee  măreaţă,  când po- împarte  în  două  basinuri  nu  prea  fer-



                  FO IŞO A R A                      omului  şi  să  Ie  facă  bune,  ear’  spiritul  lui  vedeau  decât  lacrămile  pădurilor  şi  nu  au-  chemare  şi  misiune  pentru  o  carieră  şi  mai
                                                    să-’l  scoată  din  întunerec.  Şi  pentru  mântui­ ziau  decât  suspinele  munţilor,  cari  ca  nişte  măreaţă.  O  carieră  a  bărbaţilor  mari  pentru
                                                    rea  popoarelor.  Fiul  lui  Dumnezeu  a  dat  în­ echouri  înfiorătoare  se  isbeau  dela  răsărit  r e d e ş t e p t a r e a   unui  popor,  a  poporului
              Intra memoria Ini G, Bariţiu.         văţătura  de  frunte:  »Iubeşte  pe  aproapele,  spre  apus,  dela  Aarpaţi  la  Apenini  şi  dela  român.
                                                    ca  însuţi  pe  tine!*                     pământ  la  ceriu  Numai  aceste  echouri  mai   Tu  ai  simţit  şi  priceput  chemarea  şi
                                                         Şi  Doamne!  Oamenii,  popoarele  ţi-au  simţiau  milă  şi  jale  de  Români.   misiunea  ce  ţi-s’a  dat  în  epoca  cea mai tristă
          Vorbirea  dlui  D r .  A t.  M .  M a r ie n e s c tt,  delegatul  mărturisit  din  gură,  că  ascultă  învăţătura  ta,   Ce  vis  grozav  ai  avut  Bariţiu!  Mi-ai  a  poporului  român.  Că  ai  să  deştepţi  pe
            »A c a d e m ie i  r o m â n e * ,  rostită  la  mortul ntul lui
                                                    că  sunt  creştinii  tăi,  dar’  în  inima  şi  sufletul  spus,  că  în  spaimă  te-ai  trezit  din el,  şi  te-ai  Român,  să-’l  înveţi  a  se  iubi  unul  pe  altul,
                   G.  Bariţiu,  în  6  Maiu  n  1904.
                                                    lor  nu  au  primit  pe  Dumnezeu,  căci  nu  au  cutremurat.                        să-i  pregăteşti  spiritul,  ca  să  ajungă  la  în­
                           -EX=-                    avut  iubire  cătră  deaproapele  lor,  ci,  în  nu­  Aceasta  era  epoca  în  care  s’a  născut  vierea  naţională,  căci  aceasta  e  destinaţiunea
               Nu  aşteptaţi  ca  eu  să  ţin  o  cuvântare   mele  credinţei  tale,  Românilor  le-au  de ne­ Bariţiu,  venit  în  lume  ca trimis de provedinţa  lui,  aceasta  îi  va  aduce  viitor  mai  bun  şi  fe­
          funebrală,  pentru-că  de  aceste  s’au  ţinut  la   g a t  toate  cele  bune  din  viaţa  aceasta.  divină  ca  se  trezească  pe  Români  din som­ ricirea  în  această  lume.
          înmormântarea  Iui.  Nu  aşteptaţi  ca  eu  să   Le - a u  o p r i t  d e s v o i t a r e a  minţii,  nul  de  letargie  şi  să-i  ducă  la  deşeptartea   Tu,  dăruit  de  Dumnezeu  cu  minte  a-
          descriu  biografia  Iui,  pentru-că  aceasta  s’a   c ul t ur a  ini  mei  şi  a d e s e o r i  i - au  naţională.             geră,  înzestrat  cu  talente,  înavuţit  cu  Cunoş­
          publicaţi                                 respi ns  şi  dela  al t ar el e,   ce  le-au  ri­  George  Bariţiu  s’a  născut  în  12/24  tinţe  multe,  pentru ca  spiritul  tău  să  poată
               Eu  vreau  numai  să vorbesc ceva  î nt r u  dicat  pentru  adorarea  ta  şi  ca  să-ţi  sacrifice,  Maiu  1812.          lumina  lumea  română,  în  1835  te-ai  făcut
          me m o r i a   lui,  şi  anume  despre  epoca  ce  a  numai  pentru-că  Românii  îţi  erau  creştini  în   E  destul  ca  să  spun,  că  în  Blaj  a  ab-  învăţător  în  Braşov  şi  te-ai  pus  la  lucru,  la
          fost  înainte  de  el  şi  în  care  s'au  început  feliul  lor.                     solvat  teologia.  El  s’a  pregătit  dar  ca  să  fie  muncă.
          luptele  naţionale,  căci  altcum  nu  pricepeam,   Strămoşii  erau  obosiţi  de  persecutări,  preot  Iui  Christos,  să  îndrepte  inima  omului,   Dar’  pentru  inima  şi  spiritul  tău  acest
          că  ce  muncă  grea  a  avut  el  pentru  deştep­ osteniţi  de  nedreptăţi,  amărîţi  şi  năcăjiţi.  Ei  să-’l  înveţe  a  iubi  pe  deaproapele  şi  să-i  teren  de  învăţător  în  Braşov  ţi-a  fost  prea
          tarea  naţională.  Eu  vreau  să  vorbesc  ceva  vedeau  numai  o  noapte  întunecoasă  pentru  pregătească  sufletul  pentru  lumea  viitoare.  îngust.  Ţie,  care  ai  lucrat  fără  de  odihnă,  şi
          despre  cariera,  activitatea  şi  resultatul  acti­ spiritul  lor,  şi  în  noaptea  aceasta  de  veacuri   Dar’  când  era  să  plece  în  viaţa  prac­ pentru  lucru  nici  când  n’ai  avut  timp destul.
          vităţii  sale,  aşa  precum  eu  le-am  cuprins  cu  au  adormit  în  somnul  de  letargie.  Şi  acesta  tică,  în  toată  făptura  lui  s’a  luptat  creştină­ Te-ai  pregătit,  ca  să  te faci învăţătorul  în­
          mintea  şi  le-am  simţit  cu  inima.     era  efectul  de  mai  mulţi  secoli  ai  creştină­ tatea  cu  naţionalitatea,  şi  a  învins  naţio­ tregului  popor  român.
               Pentru  aceste,  înduioşat  az1,  permiteţi  tăţii  nepricepute, efectul neculturii  popoarelor. nalitatea.                     Spre  acest  scop  la  anul  1838  în  Bra­
          curs  liber  ideilor  şi  simţemintelor  mele, când   ...Şi  ai  visat,  Bariţiu 1  că  umbrele  gi­  Eh!  ţie  Bariţiu  nu  ţi-a  trebuit  visul  şov  ai  înfiinţat  «Foaia  pentru  minte,  inimă
          vorbesc întru memoria acestui Român  adevărat.  gantice  s’au  sculat  din  mormânturi  de  2000  unui  preot  de  frunte,  să  ajungi  la  demnităţi  şi  literatură*  şi  apoi  «Gazeta  Transilvaniei*,
                              *                      de  ani,  umbrele  de  strămoşi  mari,  şi  ele  mari  bisericeşti,  să  fii  îmbrăcat  în  mătăsuri  ca  prin  acestea  să  deştepţi  poporul.  Şi  pe
               ....Şi  Dumnezeu  a  trimis  pe  Fiul  său  cutreierau  prin  văi  şi  prin  munţi  şi  ele  se  şi  să  şezi  la  mese  întinse,  cu  făclii  aprinse.  acesta  l-ai  învăţat  i u b i r e a  de  neam,
          la  lume,  ca  să  îndrepte  inima  şi  sufletul văitau  pentru  şoartea  strănepoţilor,  dar  nu  Dumnezeu  a  dispus  cu  tine  şi  ţi-a  dat i u b i r e a  de  patrie,  i u b i r e a  d e - *
                                                                                                                                                                                  *
   1   2   3   4