Page 3 - Activitatea_1904_05_19
P. 3

Nrul  19                                                               A C T I  V I T A T E  A                                                              Pag-  3.


         Kuropatkin,  pare  a  se  feri  încă  de  o   Cutremurile                                 La  1884  cutremurul  de  pământ           >Patria*  societatea studenţilor român
        luptă  decisivă  cu  Japonezii,  aşteptând                  de  păment.               din  Spania  a  ucis  2.500  de  persoane   din  Miinchen  s’a  constituit  pe  semestrul  de
                                                                                                                                        vară  al  anului  acestuia  în  modul  următor:
         se-’şi  strângă  toate  forţele de  cari poate                                       aproape  tot  pe  atâtea  victime  în  ace-  president  I.  Ursu,  secretar  I.  Pârjolescu,  cas-
         dispune.                                                (Urmare  şi  fine).          laş  an  a  avut  şi  Anglia.             sar  AI  Liuba.
              Este  de  aşteptat  o  mare  bătălie                                                 La  1885  în  Asia,  un  cutremur de
                                                        La  Loriano,  unicul  rîuşior  fu  sor­                                              C ondam nat.  Tot  în  »T.  R«.  cetim şi
         cât  de  curând.                                                                     pământ  a  ucis  peste  3  mii  de  oameni. următoarele  rânduri.  »Sever  Bocu,  colabora­
              Din  cele  arătate  să  vede  că  până   bit  de  crepăturile  cari  brăzdau  pămân­  După-cum  vedem  în  cursul  vre-   tor  intern  al  ziarului  »Tribuna«  din  Arad,
                                                   tul  şi  apa  se  strecură  până-ce  ajunse                                          e  osândit  de  tribunalul  reg.  din  Timişoara
         în  present  norocul  răsboiului  este  de                                           mei,  de  când  se  înregistrează mai  ame-
                                                   la  un  strat  de  argilă.  Năruituri  de  pă­                                       la  6  luni  închisoare  ordinară,  pentru  falsifi­
         partea  Japonezilor,  ear’  Ruşii  sunt  bă­                                         nunţit  desastrele  făcute  de  cutremurile  care  de  cambii».
                                                   mânt  se  întâmplară  numeroase,  ear’
         tuţi  de  pretutindeni.                                                              de  pământ,  ele  au  făcut totdeauna  nu-   '  Numai  ca  să  se  ştie  cine  e  dl  Bocu
              Viitorul  ne  va  arăta  dacă  până   rîuşorul  dispărut  după câteva săptămâni   mâroase  victime,  au  schimbat  adese-ori   amintim  că  este  fratele  de  cruce  şi  de  prin­
         la  sfârşit  japonezii  vor  fi  biruitori  ieşi  ear’  la  suprafaţă,  însă  acum  nu   configuraţiunea  unei  localităţi,  năruind   cipii  a  lui  Ciorogariu  şi  a  lui  Laczi  Goldiş.
              învăţământul  ce  să  poate  însă  mai  curgea  pe  albia  cea  veche  ci  îşi                                            Un  stîlp  puternic  a  elicei  aradane.  —  Ce
                                                                                              dealuri,  astupând  văile,  nimicind  izvoa­
         trage,  este,  că  un  popor  bine  condus,  tăcuse  alta.                                                                     mai  jtrifoliu  sau  chiar  patrufoliu  Ciorogar,
         poate  în  scurtă  vreme  să  ajungă  la       La  Seminora,  o  mare  livadă  de    rele,  făcând  lacuri  noi,  înghiţind  pă­ Bocu,  Laczi  şi  Şiriann.
         cea  mai  mare  desvoltare.  Japonia  este   măslini  lunecă  în fundul unei  văi, adâncă   mânturi  sub  ape,  scoţând  insule  noi  în   Frumoasă  bandă!
         o  pildă  vie.                            de  opt-spre-zece  metri.  O  casă  a  pă­  mijlocul  oceanelor  şi  dispărând  altele    Necrolog.  «S e n t i n e  la «  institut  de
          „Albina".         Const.  C.  Pop.-Taşcâ.  zitorului  ce  era  în  livadă,  fu  dusă  şi   sub  valuri;  noi  care  adese-ori râmânem   economii  şi  credit,  ca  societate  pe  acţii  în
                                                   ea  de  vale  şi  nu  suferi  nici  o  strică­  nepăsători  în  faţa  acestei  naturi,  unde   Satul-nou  cu  regret  înştiinţează încetarea  din
                                                   ciune.  Câţi-va  ani  mai  târziu  măslinii   se  petrec  marele  fenomene  descrise, nu  viaţă  a  meritatului  seu  cassariu  G e o r g e
          \
                   SI  £   s   $   &  a   e        erau  tot  verzi  şi  productivi,  şi  par’că   ne  gândim  de  cât  numai  la  sbuciumă-   Roşcul eţ i u,   locotenent c.  şi  r. în pensiune,
               „Revistei  Economice".              nu  suferise  nici  o  stricăciune,  ba  încă   rile  vieţei,  la  luptele  adese-ori  nefolo­  membru  ord.  al  Asociaţiunei pentru literatura
                                                   e  mergea  mai  bine.                      sitoare,  pe  când  marea  epopee  a  na-   română  şi  cultura  poporului  român,  preşe­
                                                                                                                                        dintele  casinei  din  Satul-nou,  etc., urmată  In
              La  articlul  meu  apărut  în  preţuitul  d-v.   In  anul  1797  la  Riombamba,  în   turei  este  adese-ori  nişte  pagini  şterse   11  Maiu  n.  1904.
         ziar,  ca  un  rfispuns  cu  care  am  fost  dator   America,  cutremurul  de  pământ a arun­ pentru  noi,  care  defilează  zilnic  dina­  Fie-’i  ţărîna  uşoară I
         în  causa  alegerii  de  director  la  «Furnica»,   cat  dintr’un  cimitir  cadavrele  celor   intea  ochilor  noştri,  fără  a  le  da  cea
         «Revista  Economică»  în  nrul  seu  de  19  a.                                      mai  mică  atenţiune.                           L a   despăţSm entul  fem eiesc  în ­
         c.  să  degajează  de  deobligăroântul,  care  i-se   morţi  la  înălţimi  de  mai  multe  sute de                N a va rin .  tregitor  a l  > D euniunei  sodalilor  ro ­
         impune  moraliceşte:  de  a  răsturna  prin  ar­  metri,  pe  o  colină  ce  era  pe  celalalt                                 m â n i  d in   S ib iiu «,  au  fost  primiţi  drept
         gumentări  positive  aserţiunile  susţinute  de  mal  al  unui  rîu.                                                           membri  ordinari  d-nele  Maria  Mihaiu,  soţie
         mine  în  «Tribuna*  şi  apoi  în  stimatul  d-v.   La  1812,  la  Caracas,  în  America        NOUTĂTI                         de  hotelier,  Maria  C.  Dragoş,  soţie  de  pan­
                                                                                              ________________________ i_____________   tofar,  Ana  St.  Moga,  soţie  de franzelar, The-
         ziar,  prin  aceea  că  îmi  clasifică articolul meu   pământul  se  mişca  aşa  de  straniu  în                               resia Uhl, s.  de  brutar,  Ana Banea, soţ. de ec.,
         apărut  în  coloanele  ziarului  d-voastră,  de  un   cât  se  asemăna  unui  lichid  ce  cloco­  D l  Io a n   G heţie,  prof.  în  NăsSud   E. G.  Dordea,  s.  de  ec.  Ana  Nicola, Eva  Ne­
         haus  de  litere  mcarte,  fără  a  fi  spus  ceva                                   a  fost  ales  director  al  gimnasiului  de  acolo  grită,  soţie  de  înv.  toate  din  Sibiiu;  Raveca
                                                   teşte.
         nou  prin  ele.                                                                      din  partea  comitetului  fondurilor  grânifăreşti. Manta, soţ. de preot (Gurarîului), Ecaterina  Dr.
              Stând  deci  faţă  în  faţă  cu  un  contrar   jumătate  de  veac  mai  târziu,  coas­                                     Prunaş  n.  Rebega,  soţie  de  medic  (Orlat),
         de  principii,  care  să  fereşte  a  sta  de  vorbă  tele  Americei de-sud  fură  bântuite  de   C om ptabili  (locţiitori  de  oficeri).   Eva  Popianos,  soţie  de  comerciant,  Maria
                                                                                                                                         Solomon,  soţie  de  preot,  ambele  din  Porum-
         atunci  când  e  strâns  cu  uşa,  nu  am  alt-ceva  un  puternic  cutremur  de  pământ  care   Este  ştiut,  câ  statul  oficerilor  de  comptabi-   bacul-superior,  Safta  A.  Pastea,  soţie  de  co­
                                                                                              litate  sâ  întregeşte  din  suboficeri  de  comput.
         să  reflectez  la  puţinele  rânduri  din  «Revista   ridică  valurile  mărei  la  înălţimea  de   A  fost  o  nedreptate  până  acum,  că  subofi   lector,  Ana  I.  Poşa,  ambele  din  Porumbacul-
         Economică»,  de  cât  că  atitudinea  ce a  luat-o   13  metri.  Acest  cutremur  se  simţi  pe  ceri  cu  censuiă  făcută  au  trebuit  să  aştepte   inferior,  Paulina  Harşanu,  soţie  de  preot
         faţă  de  mine,  pe  motivul  că  «nu  vrea  să                                      mai  mulţi  ani  în  statul  lor.  Aceasta  au  adus   (Cinade),  Maria  Bercan,  soţie  de  preot,  Bu­
                                                   Ocean  la  mari  depărtări.                                                          cura  Schiopu,  soţie  de  epitrop,  ambele  din
         polemiseze*  şi  aceasta  o  face  în  interesul                                     cu  sine  o  lipsă  oarecare  în  armată.  Acum   Merchaşa.  Membrii  ajutători  au  fost  primiţi
         institutului  şi  al  persoanelor  interesate  în   La  10  Decemvrie  1869,  oraşul  ministrul  va  denumi  cu  începutul  anului  V.  Tordăşianu,  presidentul,  George  Poponea,
         causă«(?),  e  deamnă  de  ţiganul  din  poveste,  Qulah  din  Asia-mică,  fu  nimicit  de  un   1905  —  120  locţiitori  de  oficeri  comptabili,   v.-pres.  Reuniunei,  totodată  bărbaţii  de încre­
                                                                                              cu  scop  a  face  să  crească  numărul  lor,  prin
         care  a  tăiat  «capetele  morţilor»  pentru  ca  cutremur  de  pământ;  locuitorii  fură   aceea,  că  îi  scoate  din  şirul  şi  societatea  de   dere,  Florea  Cruciţă,  cassar  şi  Ioan  Apolzan,
         totuşi  prin  o  faptă  hazlie  săvîrşită  să  se   înştiinţaţi  printr’un  vuet  subteran  ase­ jos,  dândule  un  rang  potrivit  cu  cualificaţia   notar,  cari  ambii  ocupă  aceleaşi  funcţii  la
         poată  gira  d;  un  triumfător  îndrăsneţ.                                          lor  de  specialişti.                     despăţământ.
                                                   mănător  unui  tunet;  şi  se  urcară  în                                                  Precum  să  ştie  taxa  lunară  pentru
              Argumente,  domnilor,  şi  nu  fleacuri!  grabă  pe  un  deal  ce  era  deasupra  o-                                       membrii  despărţământului  e  20  bani,  ear’
              »Tăcerea-i  ca  mierea». — Vă gândiţi ?I..                                           »F a m ilia <  foaie  beletristică-literară   scopul  despăţământului:  înfiiinţarea  mesei
         Să  tac  deci  şi  eu,  mulţumindu-mă  cu  aceea   raşului,  de  acolo  ei  văzură  deschizân-  din  Oradea-mare,  îşi  va  sărba  iubileul  de   învăţăceilor  meseriaşi.
         că  pe  drept  Vă  pot  recomanda  şi  acum  o   du-se  mari  crepături  prin  mijlocul  ora­  40  ani  a  apariţiei  sale,  edând  un număr  fes­
                                                                                              tiv  la  începutul  lui  Iunie.  Acest  număr  va
         dozară  de  consecuenţă  în  direcţia  aceea  ca  şului  a  cărui  case  fură  înghiţite  în                                          ECONOMIE
         în  viitor  să  Vă  păziţi  de  a  mai  lansa  prin­  adâncimile  negrului  pământ.  conţinea  lucrări  scurte  de  foştii  şi  actualii
         cipii  economice  prin  fraseologii  şi  nu  de                                      colaboratori,  precum  şi  de  alţi  fruntaşi  şi
                                                         La  11  Aprilie  1871  un  cutremur   muncitori  ai  literaturii  româneşti.                N U C U L
         facto,  cu  cari  apoi  să  faceţi  când  e  vorba
                                                   de  pământ  distruse  oraşul  Battany  din      Ne  închipuim  bucuria  de  care  va  fi
         la  adeca  negoţ  formal  de  interese personalei                                                                                        ( J u g l a u s  r e g i a ) .
              Spre  orientare  în  causă  recomand  din   China,  înghiţind  mai  multe  mii  de  per­ cuprins  veteranul  beletristic-academician,  ve­
         nou  publicului  cetitor  nr.  36  al ziarului  «Tri­ soane.  La  acest  cutremur  de  pământ,   nerabilul redactor şi proprietar, dl Iosif Vulcan.  Arbore  foarte  cunoscut  şi  răspân­
         buna»,  nrii  11,  13  şi  19  ai  «Revistei  Eco­ arborii  par’că  erau  nişte  corăbii  vân­                                  dit  în  ţara  noastră,  original  din  Persia.
                                                                                                   D esm în ţire.  Sub  acest  titlu  cetim
         nomice»  şi  mii  16  şi  17  ai  ziarului  «Activi­  turate  de  valuri,  crepături  mari  des­  în  «Tel.  Rom»,  următoarele:  neastâmpăraţii   Toate  părţile  nucului  sunt  folositoare
         tatea».  Din  aceşti  numeri  să  vede  icoana                                                                                  omului:  frunzele,  coaja,  zama  din  co­
                                                   picară  munţii  şi.  multe  deluleţe fură co­ dela  Arad  devi n  tot  mai  c u t e z ă t o r i
         adevărată  a  lucrurilor:  care  e  triumfătorul?!                                                                             jile  verzi  de  nuci,  uleiul  din  fructe,
                                                   borâte  sub  pământ.  Aceste  cutremure    în  a  r ă s pâ ndi  n e a d e v ă r u r i .   Vorbind
                       Un  nu  m ai puţin  cualificat                                         în  Nrul  81  al  foaei  lor  despre  convocarea   mugurii,  etc.  sunt  bune ca leacuri,  apoi
                         funcţionar  de  bancă.    întâmplate  din  vreme  în  vreme,  aduse                                             lemnul  său  este  foarte  căutat  pentru
                                                   mari  nenorociri  asupra  locuitorilor.    consistorului  metropolitan  spun  că  «I.  P.  S.   facerea  mobilelor  sau  altor  obiecte.
                                                                                              Sa  Metropolitul  nu  a  convocat  pe  aleşii con­
                                                                                                                                         Frunzele  trebuesc  culese  când  încep
                                                                                              gresului  din  toamna  trecută  şi  astfeliu  die-
              Dar’  Bariţiu!  Mai  uită-te  împrejuri  Din  Şi  iată  aci  o  cunună de laur  ce ţi-a destinat-o                         nucile  a  se  coji,  zama  din  coji  dela
                                                                                              cesa  Aradului  şi  Caransebeşului  nu  este  re-
         poporul  tău  s’au  adunat  mici  şi  mari,  tineri,  «Academia  română»,  cu  inscripţiunea:  * Aca­                           nuci,  când  ajung  la  desvoltarea  lor
                                                                                              presentată  complet  în  consistor».
         bărbaţi  şi  bătrâni ;  fete  şi  mame  matroane  demia română, nemuritorului  George Bariţiu /<                                complectă,  ear’  coaja  în  tot  sesonul.
                                                                                                   Numai  spre  a arăta, că  n e a d e v ă r u r i
         române,  preoţi  şi  învăţători,  teologi  şi  pre-                                                                                  Ceaiul  din  frunze,  25—40  grame
                                                         Cred  că  modestia  ta  nemărginită  nu  a   grăieşte  foaia  aradană,  pe  basa  informaţiilor
         paranzi,  d-şoara  Elena  Petraşcu,  directoara                                                                                 la  1.000  gr.  apă,  este  bun  la  copiii
                                                    dorit-o,  dar’  după  dorinţa  «Academiei  ro­  exacte  luate  din  cancelaria  metropolitană,
         şcoalei  civile  de  fete  cu  învăţăcelele,  pentru                                                                            scrofuloşi,  luat  mai  mult  timp  şi  în­
                                                   mâne»,  —  primeşte-o!                     suntem  în  posiţie  de  a  constata,  că  toţi
         a  căror  şcoală  în  viaţa  ta  mult  te-ai  îngrijit,                                                                         dulcit  cu  zahăr  sau  miere.
                                                                                              me mb r i i  o r d i n a r i  ai  c o n s i s t o r u l u i
         d-na  Ma r i a  Co s ma   presidentă şi comitetul   Da,  în  inima  şi  sufletul  Românilor,  în   m e t r o p o l i t a n  au  fost  i nvi taţ i  la  şe­  Fiertura  din  frunze  în  dosă  de 50
         reuniunii  femeilor  române  din  Sibiiu,  înfiin-  istoria  şi  literatura  lor,  tu   te-ai  făcut pe tine                    grame  la  1.000  grame  apă,  este  bună
                                                                                              dinţă.  Membrii  suplenţi  n’au  fost  invitaţi
         ţătoarea  unei  şcoale  de  fetiţe,  cari  cu  toţii  nemuritoriu!  Din  cei  puţini  aleşi,  puţini  ca                        la  spălarea  diferitelor  răni  sau  bube
                                                                                              din  nici  o  eparchie  (nici  din  archidiecesă)
         şi  cu  toatele  au  grăbit  aci,  ca  să-ţi  mulţu­ tinel                                                                      şi  la  femeele  cari  au  poală  albă.
                                                                                              pentru-că  aceştia  se  invită numai atunci  când
         mească  pentru  munca  grea  de  o  vieaţă  în­                                                                                      Din zama dela  cojile  verzi  şi  adăo-
                                                         Acuma  iartă-ne  că  te-am  neliniştit  şi  nu  s’ar  presenta  membri  ordinari  în  număr
         treagă  şi  din  inimile  lor  să-’ţi  spună,  că  în                                                                           gându-se  tot  atâta  zahăr  sau  miere,
                                                    ţi-am  conturbat  visul 1                 sorăspunzător  pentru  a  se putea ţinea şedinţă.
         ele  simt  recunoştinţă  naţională 1                                                                                            se  poate  face  un  sirop,  foarte  bun  la
                                                                                                   încât  pentru  epitetele  de  «volnicie»  cu
                                                         Dormi  iară şi  în  pace  şi  visează,  vise ază                                copiii  scrofuloşi,  anemici,  cari  n’au  pu­
              Şi  eată  a  venit  aci  şi  Inaltpreasfinţia                                   cari  paradează  cei  din  redacţia  «Tribunei»
                                                    de  fericirea  Românilor,  pentru-că  şi  noi,  tot                                  tere,  dacă  s’ar  da câte 3  linguriţe pe zi.
         Sa,  Domnul  Archiepiscop  şi  Metropolit  Ioan                                      —  le  declarăm  de  porniri  tendenţioase  şi
                                                    de  ea  visăm I                                                                           Din  mugurii  de nuc  se poate  face
         Meţianu,  vechiul  tău  amic,  marele  păstor                                        condamnabile  demne  de  autorii  lor.»
         al  nostru,  a  venit  ca  să  înalţe  festivitatea  şi   Visează,  şi  aşteaptă  învierea  morţilor,   Ne  mirăm  de  confraţii dela  «Tel. Rom»,   o  pomadă,  bună  contra  căderii  părului
         solemnitatea  parastasului  tău,  a  venit,  ca  căci  atunci,  în  poienile  înfloritoare  ale  Car-  că  tractează  cu  mănuşi  pe scribării  dela foaia   şi  contra mătreţei. Pentru a face  această
         sărbătorii noastre naţionale să-i dee splendoare. paţilor,  în  raiul  românesc,.........   ne  vom  mai  din  Arad,  numească-să  ei  Russu,  Ciorogar   pomadă,  se  fierbe  vre-o  25  minute,  un
              Dar'  ascultă,  ascultă  încă  Bariţiu 1  O întâlni 1                           sau  Goldiş  Laczi.                        pumn  de  muguri  de  nuc, în 300 grame
                                                                                                                                         grăsime  de  porc  proaspătă  sau  vase­
                                                                                                   Apoi  Siriene,  Ciorogarule  şi  Laczi  doar
         ştire de peste Carpaţi I»Academia română«                                                                                       lină  albă.
                                                                                              în  sinodul  aradan  a-ţi  fost,  ce  a-ţi  făcut pen­
         nici  pentru  ziua  de  astăzi  nu  şi-a  uitat  de                                                                                  Se  mai  pot  face  băi  din  fertură
                                                                                              tru  evitarea  pericolelor  ce  ameninţă  şcoalele
         tine!  Vezi  aci  pe  Grigorie  G.  Toci l escu                                                                                 de  frunze  de  nuc  sau  coajă  de  pe
                                                                                              noastre?
         şi  pe  Atanasie  Ma r i e n e s c u   colegii  tăi,                                      Nimic,  absolut  nimic;  v-aţi  făcut  numai  lemn, adăogându-se şi câte  3—4  pumni
         fraţii  tăi,  cari  neîncetat  te  iubesc  şi  te  sti­                              trebşoarele  şiriano-goldişite  şi  a-ţi mărit  leafa  de  sare,  la  copiii  slăbănogi  sau  scro­
         mează.  Ei  sunt  trimişi  la  tine  ca  solii  »Aca­                                                                           fuloşi.
                                                                                              vicarului  Mangra.  încolo  întreagă  activitatea
         demiei  române»,  ca  în  numele  ei  să  te  glo­
                                                                                              voastră  e  un  zero.                       „Aliitta",       Dr.  Const.  An.  Maori.
         rifice  şi  să  te  feliciteze  de  »Nemuritori» /».
   1   2   3   4