Page 2 - Activitatea_1904_05_19
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 19
tile. Păduri numeroase de pini şi brazi, de care sâ desparte la Nord prin Sa- Amiralul Togo, comandatul flotei Băgând însâ de seamă că flota Japo
mine de argint şi de aramă, turme de khalin-Oula şi Corea cu care se măr Japoneze, în acelaşi timp bombardă a neză e mult mai puternică şi că scopul
oi şi de boi, ar putea fi îndestulătoare gineşte la Sud-Ost, este o ţeară mun 5-a oară Port-Arthur. inimicului este de a atrage flota Rusă
pentru traiul a 10 milioane de locui toasă, puţin productivă şi aproape săl Amiralul Makarof, comandantul tot mai departe în larg, să retrage
tori. Are capitală Seul. batică. ! suprem al flotei Roşeşti luă ofensiva, cără întrarea portului spre a fi la rân
Japonia, despre care s’a scris atât Fluviul Yalu este hotarul între şi o luptă crâncenă se încinse între dul seu apărat de artileria fortăreţelor.
de mult, este o ţearâ care în câţi-va Manciuria şi Corea. cele douâ flote. Nu mai avea decât câte-va mile
ani a făcut progrese uimitoare. La 12 Forţele militare Ruseşti aproxima In noaptea de 26 spre 27 Martie, spre a-şi ajunge ţinta, când o teribilă
Iunie 1872, s’a inaugurat întâia cale tiv, sunt cam următoarele: Japonezii atacă pentru a 7-a oară Port- explosie se produce. Petropavlosk se
ferată, la 1875 s’a inaugurat întâiul întâiul corp de armată Siberian, Arthur. Ei încercară sâ astupe intrarea apleacă într’o parte şi nu mai puţin
vapor de râsboiu. Serviciul militar a 71 batalioane, 65 excadroane şi 138 în port, prin scufundarea de vase anu de două minute se scufudă.
fost declarat obligător, soldaţi armaţi tunuri; al doilea corp de armată Sibe me hotărîte la aceasta. Eată cum se Amiralul Makarof, împreună cu
şi instruiţi Europeneşte. Comerciul ex rian, 59 batalioane, 53 excadroane şi face închiderea întrărei unui port (blo 650 oameni, a perit în valuri.
terior dela 65 milioane în 1868, atinge 1481 tunuri. In total 130 batalioane, carea): se trimite spre canalul inimic Din tot echipajul n’a scăpat decât
un miliard 100 de milioane în 1898. 118 excadroane şi 258 tunuri, aproape mari vase, hotărîte dinainte a fi scu marele Duce Cyril împreună cu 80
Armata activă Japoneză se com 160.000 oameni, la cari se mai adaugă fundate, spre a împedeca astfel navi oficeri şi mateloţi. Chiurasatul Pobieda
pune din 8,000 oficeri şi 200000 de cel puţin încă 150.000 oameni. garea. dacă tunurile forturilor trag asu- este la rândul lui torpilat în flancul
oameni, împărţiţi 52 regimente de inf. La acestea forţe însâ se adaugă ipra lor le scufundă, lucru ce sâ doreşte, drept, totuşi a putut să între în port
fiecare având 3 batalioane; 55 exca- pe fiecare zi altele noue, cari vin din şi scopul e ajuns; dacă tunurile fortu Flota Rusească a avut perderi
droane de cavalerie, 19 reg. de artile Europa, căci nu e nevoie decât de rilor nu trag, atunci vasele pătrund în foarte mari, astfel încât astăzi ea nu
rie de câmp, 20 batalioane artilerie de timp pentru a-le aduna. interiorul portului şi pline cum sunt mai poate face faţă flotei Japoneze,
cetate, 13 bat. de geniu, 13 excadr. Flota rusească se compune din 8 de materii explosibile, pot incendia ex- care a devenit astfel stăpână a mării.
de tren şi un batalion de drum de chiurasate cu o greutate totală de cadra inimică. Moartea amiralului Makarof este o
fier. Reserva 35 mii oameni; armata 88.230 tone cu 32 tunuri mari 93 Planul Japonezilor însâ n’a reuşit, însemnată perdere atât pentru Rusia
teritorială 200 mii oameni. împreună mijlocii şi 5760 oameni; 5 încrucişătoare de-oare-ce chiurasatele Ruseşti de pază cât şi pentru Europa întreagă, de oa-
cu miliţiile: 430 mii oameni 1200 tu chiurasate cu o greutate totală de şi bateriile forturilor au deschis focul re-ce el era nu numai un brav mai
nuri şi 90.000 cai. 50.290 tone cu 14 tunuri mai, 78 mij şi vasele Japoneze au fost scufundate rinar, dar’ un om de ştiinţă cunoscut
Flota Japoneză numără şase chiu- locii şi 3457 oameni; 8 chiurasate cu înainte de a se apropia de intrare. în lumea întreagă. El a făcut inven-
rasate cu o greutate totală de 84.800 pavâză cu o greutate totală de 45.820 La începutul lui Aprilie, trupele ţiuni însemnate pentru serviciul marinei
tone, 24 tunuri de 305 mm.; 76 tu tone cu 54 tunuri mijlocii şi 3616 Japoneze înaintând mereu, se aşezase în general.
nuri de 152 mm. şi un efectiv de oameni. la Tchang-Sm, pe malul stâng al fluviu Ca comandant suprem al flotei
4264 oameni; 8 încrucişătoare chiura- Luptele au început pe la îucepu- lui Yalu. Ruseşti din Oceanul Pacific a fost nu
sate cu o iuţeală variind între 20 şi tul lunei Febr. a. c. Trupele Ruseşti, aşteptând sâ-şi mit amiralul Skridlof. Peste puţin el
21 noduri şi cu o greutate totală de In noaptea de 8—9 Febrnarie n., mărească efectivul, prin noile sosiri din va ajunge la Port-Artur sau la Vladi
58:386 tone, 24 piese mari de artile Japonezii au deschis focul asupra for- Europa, au ca basă a operaţiunilor An- vostok şi va lua comanda. Excadra
rie, 80 mijlocii şi un efectiv de 4300 tăreţelor din Port-Arthur. Ruşi cari nici Toung, pe malul drept al fluviului Yalu, Rusească din Baltica va merge în ex
oameni; 14 încrucişătoare cu pavăză, nu se aşteptau la un atac, erau aproape făcând puternice fortificaţiuni până la tremul orient spre a întări flota din
dintre cari 4 cu o vitesă între 22—23 nepregătiţi. Resultatul fu şepte nave Kalien-Tse. Port-Arthur şi Vladivostok.
noduri, alte 4 cu 26 noduri şi 6 între ruseşti scoase din luptă. La 13 Aprilie, orele 6 dimineaţa, Ultimele veşti sosite de pe câmpul
16—19 noduri. Greutatea totală 51.693 A doua zi, la 9 Febr., o nouâ Ruşii observă din nou flota Japoneză de răsboiu, arată că Japonezii au în-
tone cu 13 tunuri mari, 125 tunuri luptă sâ dete la Chemulpo. Incrucişă- înaintând spre Port-Arthur; 6 torpiloare cunjurat Port-Arthurul de toate părţile,
mijlocii şi un efectiv de 5000 oameni. torul rus Varyag şi canoniera Korâiets şi încrucişâtorul Bayan întră în luptă şi au reuşit sâ astupe întrarea portului,
Contra torpiloare şi torpiloare aproape sunt scoase din luptă după o apărare cu navele Japoneze. Torpilorul Strachmy aşa încât vasele ruseşti sunt cu desă
număr egal cu ale Ruşilor. eroică. se rătâceşte din causa ceţei şi este în- vârşire imobilisate.
Rusia, mare imperiu cu o întin La 10 Februarie, 3000 Japonezi, cunjurat de vasele inimice. Luptă cu In dimineaţa zilei de 1 Maiu, Ja
dere de 23 milioane klm. pătraţi, atât debarcaţi seara la Chemulpo, ocupă eroism dar’ în cele din urmă este scu ponezii, sub comanda generalului Ku-
în Europa cât şi Asia, încă din anul Seul, capitala Coreei. fundat de Japonezi şi nu scapă decât roki, au forţat trecerea peste fluviul
1583 ajunge la Ienissei, în 1643 până In nopţile de 23 spre 24 Febr. 5 marinari. Yalu. Armata rusească care ocupa Kiu-
la Amur. Sub împăratu Niculae I., Ru 24 spre 25 Febr., în dimineaţa de 25 Celelalte torpiloare şi încrucişăto- lienceng a fost bătută, părăsind posi-
sia devine stăpână a unei întinse pro Febr., şi în noaptea următoare, Japo rul Bayan în faţa forţelor superioare ţiile ce avea, retrăgându-se spre Wi-Ju
vincii la nordul Amurului; în 1860, nezii au atacat Port-Arthur, fiind me japoneze, dau înapoi spre radă ca sâ şi împrejurimi.
Alexandru II., puse stăpânire pe litora reu respinşi. pue în posiţie de luptă, apârate de Actualmente Japonezii sau stabilit
lul dintre Oceanul Atlantic şi Ussuri. La 6 Martie o divisie Japoneză bateriile din forturi. In acest moment la Foenghyan-Coeng, ocupând şi Kuan-
In fine acum de curând Rusia lua cu formată de 5 chiurasate şi de 2 încru Amiralul Makarof, comandantul suprem deamsian, situat la 70 klm. spre Nord-
chirie Port-Arthur şi căpătă protecto cişătoare, bombardă Vladivostok, port al flotei Ruseşti, ese în largul mării pe Ost de Foenghyan-Coeng.
ratul asupra Manciuriei. militar la sudul Siberiei, făcând Ruşilor chiurasatul Petropavlosk, însoţi de Po- Domandantul suprem al oştirilor
Manciuria, aşezată între Siberia, mari stricăciuni. bieda, Peresviet şi toate chiurasatele. Ruseşti din extremul orient, generalul
p r o a p e l u i şi l oi a l i t a t e a pentru rege, şi se apropia re’nviarea spiritului unui popor. au fost florile eterne, cari au înfrumseţat Dar’ durerea lor, e durerea tuturor Ro
căci numai această iubire ne va vindeca ra- Dar’ sufletele cele păcătoase ale oame fruntea ta măreaţă, cari ţi-au câşt:gat iubirea mânilor 1
nele seculare şi ne va naşte speranţele pen nilor răi se temeau de lumina farului, pen- şi stima unui popor întreg, cari te-au ridicat Şi Bariţiu 1 Caută împrejurul tău! Iată
tru viitor. tru-că satana cu ai săi totdeauna se bucură de bărbatul cel mare al lui. Pentru poporul aci Domnul Iosif S t e r c a Şuluţu, vicepre
Şi luceafărul de seară şi de zori mai de întunerecul nopţii spirituale a oamenilor. român ai trăit prea puţin. Aveam încă mare şedintele, şi membrii Asociaţiunii pentru
totdeauna te-au văzut la masă cu peana !n La 1840 consulul rusesc mijloceşte, ca lipsă de bărbăţia ta şi de spiritul tău, dar’ literatura română şi cultura poporului român,
mână. Peana ai inmuiat-o în inima ta, în foile din Braşov să nu mai între în Moldova te-ai dus, unde ai fost chiemat şi spiritul tău s’au înfăţişat cu toţii, aceia, cari în viaţă te-au
simţemintele tale cele nobile omeneşti, na şi Muntenia. Crivăţul cel rău şi înfiorător a numai la Dumnezeu a putut re’ntoarce, acolo iubit şi stimat, ca pe preşedintele Asocia
ţionale, patriotice şi loiale. Peana ta era în adus nouri Ia Carpaţi spre răsărit şi' spre de unde ai venit. Şi noi numai când te-ai ţiunii, fiind podoaba rară a ei, ca pe băr
sufleţită de sufletul tău cel curat şi condusă ameazi, ca lumina naţională din farul cel dus am simţit şi priceput că ce am perdut. batul cel mare al poporului tăul S’au înfă
de spiritul tău cel ager. înalt să nu mai treacă peste vârfurile Car Şi pentru toate aceste în viaţă, recu ţişat ca şi aci la mormântul tău să-’ţi aducă
Şi «Foaia pentru minte, inimă şi lite paţilor. noştinţă ţi-a dat numai Academia română, ovaţiunile, omagiele şi reverinţele ce le-ai
ratură < şi «Gazeta Transilvaniei* se consi De altă parte încă s’au arătat bălauri care te-a ales de presidentul ei, şi când ai binemeritat, şi inimei tale să-ţi împărtăşească
derară de un far, de un turn luminător na groaznici ca să umfle lumina, şi vâ r c o l a c i fost de 80 ani ţi-a bătut o medalie come durerea învăţăceilor tei credincioşi şi adese
ţional, căci lumina lui trecea şi peste vâr în chip de lupi, ca să o înghită. morativă, cu inscripţiunea : ori ortacilor de muncă pentru deşteptarea şi
furile Carpaţilor, ca sâ lumineze tu- Luptele şi năcazurile lui Bariţiu şi ale „Lui George Bariţiu, Main 1812— 1892“. reînviarea naţională.
tutor Românilor. Şi peste trei ani lumina lui Iacob Murăşan erau nemărginite. Dar’ a
Dar’ pentru munca ta de 60 de ani, Iară pentru scopurile şi idealurile tale
naţională a străbătut in tot Ardealul, şi la venit o epocă mai blândă odată şi s’a auzit să te mângâie şi să te asigure, că toţi sunt
Criş şi la Timiş, a străbătut în Bucovina, glas din ceriu: „Destul: l umi na mea poporul român întreg, şi mai ales Ardealul cuprinşi de spiritul tău, sunt mişcaţi de sim
Muntenia şi Moldova şi a trecut şi peste l u m i n e a z ă t ut uror, şi p o p o r u l ro încă nu ţi-a arătat recunoştinţa sa I Ei îţi ţămintele tale, ce le-au produs iubirea ta de
Prut. Era lumina ce deşteaptă spiritul popo mân a aj uns la r e î n v i a r e a sa“. rămân încă mult datori. neam, de patrie şi de aproapele ; şi cu toţii
rului, şi literaţii din toate părţile cântau: Şi iată, azi ne-am adunat la mormântul
Şi tu, Bariţiu! te-ai îngrijit pentru noi, tău; la mormântul acest modest pentru băr se legâtuesc de nou, că totdeanna vor lucra
Os a n a ţie Bar i ţ i u! Osa na ţiel
numai de tine ţi-ai uitat, de tine, sărăcuţul batul mare al poporului român ; la sfinţirea pentru fericirea acelora, ca să mai îndepli
Eată lumina ce apărea ca un simbol de tinel Dar’ şi prin aceasta te-ai făcut nească aceea, ce ai lăsat încă negata.
sacrariului familiar, ce ţi-l’au ridicat ai tăi,
divin, care a dat de ştire, că se apropie zo b ă r b a t mare înaintea noastră, căci spiri
t
cari în viaţă cu atâta fală te-au numit: ată, Asociaţiunea, în semnul iubirii şi sti
rile vieţii naţionale. Lumina zorilor a pătruns tul înalt se ocupă numai cu chemarea şi
cu atâta mândrie te-au numit: moş ul e , mei şi după moartea ta, depune pe mor
şi a deşteptat spiritele adormite şi a înviat misiunea sa. Tu nu te-ai născut pentru tine,
ear’ după moartea ta cu pietate se roagă mântul tău cununa aceasta de flori frumoase
inimile amorţite. tu te-ai născut pentru neamul tău. lui Dumnezeu pentru tine, şi azi toţi stau cu inscripţiunea: »Asociaţiunea — bine
Şi m creştea şi splendoarea ei să lăţia Munca şi lupta, virtutea şi onestitatea aci cu mânile înflrântel
meritatului president Qeorge Bariţiu«
