Page 1 - Activitatea_1904_06_22
P. 1
Anul IV. O r ă ş tie , 9 Iunie n. 1904. Nr. 22
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 coj. pe 1/a an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Din viata noastră sonală, nici a propaga tendinţe politice ticei ei aventuriere le gustăm azi cu doarei“, Duminecă în 12 Iunie st. n. 1904
» în sala Redutei orăşeneşti din Deva. — înce
naţională şi culturală. pornite din redacţia ei«, aveau lipsă amărăciune. Dar’ ca să nu fim timbraţi putul la 8 ore seara. — Preţul de intrare:
de număr, de popor. de răutăcioşi vom arăta în cele urmă
Locul I. 3 cor.; locul II. 2 cor.; partere 1 cor.;
Şi cum se câştigă curând şi cu toare ce a tăptuit „Tribuna" în vieaţa
— Presa noastră. — galerie 60 fi!. — Venitul curat este destinat
cheltueală puţină acest număr, poporul ? ei de 19 ani şi ce moştenire ne-a
pentru fondul Reuniunii. — Oferte marini-
VII. Eată aşa! Mai întâiu preoţii şi lăsat. —n . moase se primesc cu mulţumită şi se vor
In anul Domnului 1884 datu-ia învăţătorii, dela cari atîrnă poporul şi cuita pe cale ziaristică. (Adresa cassarului:
fost poporului român ca să glăsuiască cari îl conduc. Ilu s tru lu i bărbat al n a ţiu n ii ro Cornel Popescu, paroch Deva). — NB. Prea
prin grupa de oameni din jurul «Tri m â n e, Dlui lo sif Vulcan, proprietarul şi stimatele doamne şi domnişoare sunt rugate
Dl Slavici, făcând pe puritanul şi redactorul „Fam iliei", Preşedintele So a se presenta în costum naţional.
bunei«. Din câte ziare politice am avut dând pe creştinul religios, în numărul
până la apariţia «Tribunei», cu drept cietăţii pentru fon d de teatru Român,
11/86 îi mulţumeşte fostului Metropo- Membra ordinar a l »A cadem iei R om âne*, C om itetul a ra n g ia to r:
cuvânt putem zice, că nici unul n’a lit Miron Romanul de binefacerile pri Advocat în Oradea-Mare. Dionisie Ardelean,
desvoltat o activitate atât de febrilă, preşedinte.
mite şi în acelaşi timp îl disreditează Din prilejul festivităţilor iubile-
n’a pus o stăruinţă aproape supra înaintea preoţilor şi turmei sale. Cu ului de 4 0 a n i al ‘ F a m ilie i* , celei Dr. Iustin Pop, Iustin CI. Iuga,
vice-preşed.
vice-preşed.
omenească pentru realizarea punctelor m ai vechi fo i teletristice-literare, p ri Dr. Augustin Deac,
noştea bine dl Slavici, şi cei dela „Tri Alex. Moldovan iun.,
cuprinse în programul său ca »Tribuna«. m iţi sin cerile noastre felicită ri, cari secretar. secretar.
buna" „bate-voi păstorul şi risipi-se-va
«Sine ira et studio« trebue să recu vi-le adresăm pentru activitatea ce Cornel Popescu, George Cuşuta,
turma sa", ca astfel să se împuţineze a-ţi desvoltat în ogorul literatu rii ro cassar. controlor.
noaştem că »Tribunei« adecă abilului Ulpiu Almăşescu Dr. Ioan Margita
numărul în dosul metropolitului şi cei mâne. F em eia rom ână în special da
condeiu al dlui Slavici şi al unor tineri Nicodim Ardelean Ioan Mora
dela „Tribuna" să aibă „o popularitate toare este a YS striga asi >la m u lţi
versaţi în ale literaturei universale şi u n it l !*. Dr. Victor Bontescu Dr. Aurel Oprea
covîrşitoare" cum ajunsese a avea şi Dr. Simeon Cheţan
române, le revine incontestabilul merit Deie cerul, ca festiv ită ţile d e 5 0 Vasile C. Osvadă
» Calicul«. Adrian Cristea Dr. Ioan Papp
de a fi desbumbat greoiul vestmânt a n i se Ve afle în p u te re d ep lin ă ,
Treapta cea dintâi a popularităţii Siineon Damian Emil O. Petricaş
al germanismelor, ce apăsa curgătoarea aceasta este dorinţa „A ctivităţii“. Candin David
şi numărului covîrşitor a „Tribunei" Iustin Petruţiu
şi frumoasa limbă românească. «Tri George Dăniiă Toma Roşiu
avea să se aşeze pe corpul metropo
buna» a făcut ca să apară în toată Constantin Dima Dr. Ştefan Rozvany
litului apăsat în noroiu, şi cu risicul
^rumseţa chindisiturile, fluturaşii, ciu- a Dr. George Dubleşiu Stelian Russu
nimicirei prestigiului şi autorităţii bi Ioan Hălmâgean
pagul şi spachiolul; să străbată până „Reuniunii femeilor rom. din comit. Hunedoarei1! Ioan C. Şiller
sericeşti gr.-or. din care şi d! Slavici Ioan Jantea Dr. Aug. Străiţariu
în colibele ţăranilor frumoasele basme,
şi ceilalţi literaţi şi politiciani făceau Duminecă, la 12 Iunie st. n. 1904 să Andreiu Ludu Ioan Trif
istorioare, novele, schiţe şi alte lucrări Nicolau Macrea
parte. » Tribuna* în înalta sa prudenţă va ţinea adunarea generală a reuniunii femei Dr. Aurel Vlad
cari formau biblioteca ei şi cari au fost Ioan Maior Toma Vasinca.
politică a p referit să dea fo c moarei, lor române în Deva. Ear' seara să va arangea
menite se desvoalte gustul de cetit al
s'o facă cenufă, numai să scape de produeţunea Musicală-Teatrală înpreunată
poporului nostru. cu dans; programul îl publicăm la încheiere. P r o g r a m :
neastîmpăraţii de cloţani.
In privinţa lustruirei limbei, a des- Ne pare rău, că date mai amănunţite 1. Marş de Stunz, cor bărbătesc.
Afară de capul bisericei mai erau 2. a) F a n t a s i e b a l l e t de Beriot
voltării literaturei noastre poporale ca acum odaiă ne lipsesc, după adunare pro-
încă câţiva factori de mare valoare şi curândule, le vom tracta în mod cuvenit. b) Do i n e n a ţ i o n a l e solo de violină cu
nici o foae înainte «Tribuna» a creat acomp. de pian, exec. de dl I. CI. Iuga.
cu un trecut ireproşabil în viaţa lup Reuniunea s’a înfiinţat pe timpuri mai
un curent nou, să-’l numim după dl 3. Mori mândro... de A. Bena, cor
telor noastre politice şi culturale. bune ca cele de faţă, este deci datorinţa
Slavici în discuţia sa cu dl Dr. Mol- bărbătesc.
sfântă a fiecărei româncă a se înscrie ca
dovan Gergely — jum inist. Era şi după sentimente şi după membră la aceasta societate, a cărei soarte 4. a) A căzut o rază lină deC. Po-
Pe cât de salutară a fost influinţa faptele naţionale nobila familie a Mo- este pusă de mulţi ani în manile celei mai rumbescu.
«Tribunei« asupra poporului nostru în cioniştilor, ilustrul istoric George Bariţiu, învăpăiate membră, a mult stimatei doamne b) Cât aş dori... de Vasiliu, duet,
exec. de dnii Adrian Cristea (tenor) şi A.
direcţiunea literară, pe atât de tatală directorul „Gazetei Transilvaniei", dl Elena F ran cisc Hosszu Longin născută Luda (bass).
i-a fost lucrarea în privinţa politică. V. Babeş şi în fine toţi câţi nu aderau Pop de Baseşti. 5. D e c l a ma ţ i u n e de dl Dr. Victor
înainte de a dovedi aceasta cu la „Tribuna" s’au nu putură fi câştigaţi Este la rîndul dlor arangeri şi diletanţi, Bontescu.
să producă o seară plăcută şi aceasta se va
date scoase diu vieaţa ei de 19 ani, de ea. 6. I n z a d a r a l e r g p ă m â n t u l de
ajunge din belşug, dacă participarea va fi
relevăm unele împrejurări, cari explică Aceştia toţi trebuiau discreditaţi cât de mare. In butul tuturor împrejurărilor G. Dima, cor bărbătesc.
raţiunea unor puncte cuprinse în pro înaintea poporului, presentaţi de tră triste, de cari suntem cuprinşi, invităm şi din
D in u serg en tu l,
gramul »Tribunei«. dători ai poporului român, vânduţi Ma parte-ne pe toţi şi toate, cărora le zace la Viteazul de sub Părâng.
Anume în programul „Tribunei*1 ghiarilor pentru ca în urmă cei din inimă chemarea femeii române, atât la adu Piesă într’un act de Căpit. Emanuil Părăianu.
se zice: Va susţinea pe acei dintre dosul „Tribunei" să ajungă la majori nare cât şi la petrecere. P e r s o a n e l e :
oamenii politici, cari vor avea o po tate covîrşitoare, la dictatură precum Barbu, ţâran fruntaş George Cusuta. —
pularitate covirşitoare. N um ărul e te s’a şi întâmplat. Convocare. M a r i a, fiica lui Barbu D-şoara Elise Arde
melia valorii noastre politice fi numai Şi aceasta ca să confirme modestul In conformitate cu punctul 8 al §-lui 20 lean. — Marin, ţăran fruntaş Iustin CI.
Iuga. — F l o a r e a , soţia Iui Marin Dna
acei dintre oamenii noştri politici, cari anunţ din programul „Tribunei:“ » T ri din Statute, membrele «Reuniunei femeilor
române din comitatul Hunedoarei», precum Valentina Popescu — Di nu S e r g e n t u l ,
au acest număr în dosul lor pot să se buna« nu vine cu idei preconcepute, fiul lui Marin şi Floarei Ioan C. Şiller. —
şi toţi aceia, cari se interesează de înain
impuie atât patriei cât fi naţiunei nu e menită a fa ce politica personală Popa Matei, preot bătrân I. N. Ioanescu. —
tarea şi cultura femeii române, prin aceasta
noastre în deosebii-. nici a propaga tendinţe politice pornite se convoacă la : Vl ad, tinăr învăţător Ioan Pupesa. — Ni-
Ear’ la alt loc se zice: »VOUl d a din redacţia ct«.. adunarea generală ordinară, colae, Caporal în dorobanţi cu schimbu
toată silinţa si discredităm îna Focul şi sabia recomandate în ce se va ţinea Duminecă, în 12 Iunie, 1904 Ioan Trif. — Niţu, notar Ştefan Dobrin.
P e t r i ş o r, copil de 10 ani ***
intea poporului pe toţi aceia, Coran pentru lăţirea islamizmului le-a st. n. la 3 ore p. m. în localitatea Casinei
După producţiune urmează dans l
cari ar fi voind se negoţieze în asigurat Mohamedanilor pentru scurtă române din Deva.
numele Românilor fără si ne vreme mărire şi putere covîrşitoare Deva, în 4 Iunie 1904. ACŢIONARII
fi dat asemenea garanţiU. asupra popoarelor cu cari au avut de Dionisiu Ardelean, Elena Pop Hosszn-Longin,
Şi dl Slavici şi tovarăşii literari a face. Puterea Coranului basată numai secretar. presidentă. şi adunările generale
ai d-sale nu s’au dat de minciună. Cu pe forţă a trebuit să decadă. Turcia
in v ita re .
o stăruinţă de fer şi cu o putere ele s’a înfundat între Europa şi Asia şi (Continuare din Nr. 21).
Tinerimea română din Deva şi jur are
mentară cercata „Tribuna" se realizeze azi să grăbesc alţii s’o refoarme, s’o Dar’ neînălţându-ne Ia acest nivou
onoarea a Vă invita la Producţiunea Musicală-
mai ales aceste puncte din programul său. reînvie, „Tribuna" prin intrigă, denun înalt de cugetare, coborându-ne la rea
Teatrală împreunată cu dans, ce o va aranja
Oamenii dela „Tribuna" »fărâ pre- ţări, defăimări nesocotite a ajuns la litate şi căutând un remediu în mijloace
cu concursul cotului Românilor din Hune
tenţiuni de conducători politici fi cari apogeul ei, la Memorand, impus prin doara, din incidentul adunării generale a reale, pentru extirpirea acelui germene
nu sunt chemaţi a face politici p er popularitate covîrşitoare. Fructele poli „Reuniunii femeilor române din comit Hune care roade la bunaînţelegere dintre oa
