Page 2 - Activitatea_1904_06_22

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 22

meni, chiar şi atunci dacă acceptăm păre­ ponibile : muncă şi capital s’ar fi de­ să le propovăduiască cuvântul pe limba lor voiască a lua în dreaptă considerare aceste
rile pe cari le recomandă „Rev. Ec“ con­ dicat unui şi aceluiaşi scop. proprie, eată cu mulţumită bucuros ascultând observări.
Invitarea Excelenţei Sale, am venit în mijlo­ Dar’ şi de altfel proiectul de sub între­
ducătorilor băncilor noastre, spre scopul Să nu vorbim de separatismul ce
cul Domniilor Voastre, ca faţă de proiectul bare se află în contrarietate cu principiile fun­
de a desvolta o mai mare însufleţire la să produce prin astfel de desbinări eco-
de lege, ce ne stă înainte, să dau în gene­ damentale ale ştiinţei pedagogice atunci, când
acţionari, faţă de aşezămintele lor, pu­ nomice-financiare chiar şi pe tere­ ral expresiune temerilor mele isvorîte din nu statoreşte ca ţintă finală a şcoalei aceea
ţine roade vor da în direcţia aceea de a nul vieţii noastre naţionale, ci să ne sentimentul meu religios şi din cel mai cu­ măsură a culturei generale omeneşti, care este
slăbi „clicismul“, când alte lucruri de o mărginim a ţinea cont numai şi nu­ rat patriotism. potrivită a da patriei cetăţeni religioşi, morali,
importanţă cu mult mai mare sunt ne­ mai de desavantagele ce să simt şi se îmi susţin de altfel dreptul, ca obser­ cinstiţi şi folositori, ci îi pune ca scop învă­
socotite. Căci uite „clicismul“, „absolu- vor simţi de acum tot mai mult pe vările mele mai amănunţite şi meritoriale să ţarea desevârşită a unei limbi, în caşul de
Ie subştern mai târziu în scris Exelenţei faţă invitarea limbei', ungureşti.
tismul“ şi „despotismul11 sunt întemeiate terenul economic. Aceasta numai con­
Sale Domnului Ministru spre binevoitoare Nu o zic aceasta din antipatie cătră
pe acel fatalism, că de regulă aceia, solidare nu să poate numi, întru-cât
luare în considerare. limba ungurească, care limbă şi astăzi cu multă
cari prin fapte se adeveresc de robi ai numărul băncilor deja înfiinţate peste sîrguinţă se învaţă în şcoalele mele poporale
înainte de ce aşi trece la însuşi pro­
acestor slăbiciuni omeneşti, cari unealtă tot stă în raport direct cu capacitatea iectul de lege, Vă rog să-’mi permiteţi a face dar' o zic din iubire cătră adevăr, şi în pri­
le prefac chiar şi simţirea, aceia sunt de credit a poporului. câteva scurte reflexiuni referitoare la unele vinţa aceasta mă provoc Ia cei mai de frunte
(Va urma). pedagogi maghiari, cari de bună samă vor
cei dela putere. expresii aflătoare în motivarea proiectului.
justifica punctul meu de vedere, că adecă
Trist dar’ adevărat. E vorba deci Motivarea proiectului susţine, că nu este instrucţiunea elementaiă nu se poate face cu
de o încredere neţărmurită, care să arată PROIECTUL ? -.«* de lipsă şi nu ar fi nici motivat, ca comu­ reson în altă limbă decât numai în limba ma­
nele şi confesiunile patriotice să fie lipsite
de reformă a înveţământului poporal.
laţă de cel încredinţat cu representarea de dreptul lor de a înfiinţa şi a susţinea ternă a şcolarilor, ceeace se adevereşte de
deamnâ a intereselor intregităţii, con- şcoale. altfel şi prin § ul 58 al art. de lege XXXVIII,
din 1868, care dispune, că în şcoalele elemen­
crezute lui, îndată ce simţul de echitate, Numai în timpuri de grea încercare Declaraţiunea aceasta indirect conţine
tare fiecare elev să fie înstruat în limba sa
de dreptate şi conştienţiositate al res­ suntem aplicaţi a recunoaşte înalta posiţie a în sine constatarea, că în patria noastră ar
maternă.
pectivului nu e tras la îndoială, când prelaţilor bisericilor române. Ne saltă inima putea si existe şi confesiuni nepatriotice. Pedagogiceşte şi didacticeşte este, Ono­
de bucurie când prilej avem să auz m din Adânc întristat am cetit aceste cuvinte
acela nu e controlabil în expresiunea rată anchetă, imposibilitate să declari pi in
rostul capilor bisericeşti cu câtă căldură ale motivării, mult onorată anchetă, căci eu
sa din viitor, ear’ faptele sale contrare lege, ca limba de propunere în cutare şcoală
apără cele mai vitale interese ale poporului unul nu pot crede, că în această ţară ar
aşteptărilor premise, nu mai pot da elementară să fie spre pildă cea românească,
lor. Cel mai vădit efect aveau luptele noastre putea să existe şi vre-o confesiune nepatrio­
dar’ scopul şcoalei totuşi să fie acela, ca elevii
garanţă de lecuire definitivă, ci trec în pe vremuri, când archiereii ambelor biserici tică şi fiind-că în special credincioşii biseri­
instruiţi româneşte să-şi însuşească cu desă­
registrul negru al păcatelor omeneşti... îi vedeam în fruntea tuturor mişcărilor cii mele consideră iubirea patriei între cele
vârşire limba maghiară.
Aşa nu poate fi bine, cu atât mai noastre. Condamnăm din tot sufletul pe cei dintâiu virtuţi şi astfel o urmează. Acest contrast pedagogiceşte imposibl
scurţi la vedere, cari de un timp încoace au
puţin bine e atunci când cel păcătos Si să mi-se ierte sensibilitatea, Mult dovedeşte, că la compunerea proiectului din
fost pentru exchiderea prelaţilor români dela
nu poate fi controlat şi în cazuri bi­ Stimaţilor Domni, când nu pot să trec cu întrebare, nu a seivit ca indreptar ştiinţa
vieaţa naţională. Mici la suflet au fost acei
nemeritate scurtat şi delâturat, pentru-câ miopi politici, cari abandonară conducerea vederea aceea — de bună seamă neintenţio­ pedagogică întemeiată pe adevărurile veclnice,
nată — greşală a motivării, că pe fii români ci consideraţiuni de altă natură. Cu întristare
lipseşte puterea, nu brachiala, ci bazată veche, ca apoi mai târziu să se apuce la
ai acestei ţâri consequent îi numeşte »valahi*, am experiat aceasta, Stimaţilor domni, căci
pe normativele legilor existente. certe, acărora urmări le suferim până în ziua
deşi toate legile în vigoare ale patriei noastre după modesta mea părere, cel ce pune creş­
de azi şi nu ne-a mai rămas decât o stare
Aşa stăm cu adunările generale cunosc numai »popor român», nu »popor terii alte scopuri, decum le pretinde raţiunea
destrăbălată şi învinuiri împrumutate. Aceste
ca foruri supreme de control ale socie­ valah». sprijinită de ştiinţă dobândită prin experien­
sunt tristele urmări păgubitoare, cari s’au Nu pentru aceea amintesc momentul
tăţilor pe acţii. sălăşluit între noi, de când nu mai avem în ţele veacurilor, acela vatămă legile veclnice
acesta, că doară însuşi cuvântul «valah» ar ale firii, şi aceasta în totdeauna amar se
Nu un caz ne poate dovedi îndea­ fruntea noastră pe Metropolitul ambelor bi­
cuprinde în sine vre-o dejosire, ci numai rlsbună.
juns din vieaţa institutelor noastre de serici.
pentru-că această abatere dela usul sacţionat Nu a fost şi nici nu poate să fie popor
bani că adunările generale joacă rolul Păşirea resolută şi plină de vrednicie prin lege ar putea uşor să producă neînţe­ în lumea aceasta care să vorbească desăvârşit
a capilor bisericeşti la Ancheta, privitoare la
unor drame sfâşietoare, de pe bina legeri şi îngrijiri neîntemeiate. două limbi: Indivizi pot să vorbească perfect
reforma învăţământului poporal, este ol do­
teatrelor unde să desfăşură toată ac­ Trecând acum la însuşi proiectul din două, ori chiar mai multe limbi, dar’ popor
vadă, că numai împreună şi sub conducerea
ţiunea apoi vedem pe acţionari împăr­ întrebare, înainte de toate trebue să dau cu doui limbi nu cunoaşte istoria neamurilor.
archireilor am putea isbuti a conserva, cel
ţiţi în două tabere; maioritate şi mi­ puţin, acele ce ne-a mai rămas. expresiune convingerii mele că acest proiect Nu mâ tem eu, că în urma acestui pro­
de lege cu desăvîrşire scoate afacerea şco­
noritate. Ear’ interesele lor ? Aceste Ca şi cetitorii noştri să aibă prilej a iect de lege naţiunea mea va perl, căci iată,
lară din cercul de competinţâ al autonomiilor chiar motivarea proiectului ne spune, cum în
sunt contrapuse: cei dela putere vreau cunoaşte remarcabila vorbire a Exelenţii
confesionale şi nu lasă confesiunilor decât şcoalele Irlandei sute de ani a stăpânit limba
cu ori-ce preţ să se menţină la cârmă, Sale D-lui Metropolit Ioan Meţian, o publi­ numai datorinţa, si contribue şi dânsele ma­ englesă şi poporul irlandes totuş n’a perit ci
căm aci.
ear’ cei amărâţi luptă cu înverşunare terialiceşte la susţinerea şcoalelor elementare. mai vârtos acest mititel popor cu o statorni-
şi adeseori chiar şi în desastrul insti­ Excelenţa Voastră Domnule Ministrul Prin aceasta se scoate din vigoare nu nicie aproape fără păreche în istoria omeni-
numai §-ul 8 al articlului de lege XX. din
tutului comun pentru a doborî dela Mnlt onorată anchetă I mei se luptă pentru naţionalitatea sa cu cea
184.8, dar' chiar şi §-ul J al legii funda­ mai mare putere politică din lume şi aceasta
cârmă pe cei deveniţi atotputernici. Din considerare la vârsta mea înaintată, mentale ar ticlui IX. din 1868, care declară,
E o luptă aceasta, care sub alte numai puţin pentru încunjurarea eventualelor că credincioşii greco-orientali sunt îndreptă putere de lumi cuceritoare nu este în stare
să nimicescă naţionalitatea poporului irlandes.
forme să încinge de altcum pe tot te­ neînţelegeri şi resţălmăciri, binevoiţi, vă rog, ţiţi a dispune independent în afacerile lor Şcoala numai luminează poporul nu-1
a permite, ca observările, ce am a le face,
renul social, dar’ care în vieaţa insti­ şcolare. nimiceşte.
să le pot preda în firul notiţelor mele scrise* Şi Domniile Voastre, mult stimaţilor
tutelor1 noastre de bani îşi are isvorul Nu mă tem eu aşa dar’ că în urma
Când, mult onorată anchetă, în virtutea domni, prea bine ştiţi, că amintitele legi acestui proiect de lege naţiunea mea va perl,
__ S£ nu vorbim de sforţările pentru
posiţiunii şi a chemării mele, conform înalte­ fundamentale ale ţării leau alcătuit astfel de dar’ nutresc dureroase temeri pentiu fericirea
asigurarea existenţii — în însuşi »cli-
lor datorinţe, ce le am, mă pregătesc a-mi bărbaţi de stat maghiari, cari sunt recunos­ patriei iubite, şi aşa cu insistenţă Vă rog
cismul* şi «despotismul*. Ear’ resul- face observările referitoare le chestiunea, ce cuţi de genii în istoria ţării şi cari mai pe
Stimaţilor Domni, îmbrăcaţi ţara în haina iu­
tatul acestor companii detestabile care ne preocupă, o fac în representanţa bisericii sus de toate iubinduşi patria au socotit, că birii frăţeşti între popoare, şi fericirea ei va
e? E acela că mai peste tot învinge răsăritene ortodoxe române, care biserică a pentru alte multe sute de ani pun temelie prospera.
înfiinţat şi susţine aproape 2000 de scoale, desvoltării fericite a acestei ţări prin aceea,
puterea, ear’ dreptatea cade jertfă con­ Dar’ din acest defect pedagogic al pro­
care în edificiile şcolare şi pentru provede- că au creat posibilitatea înţelegerii frăţeşti iectului din întrebare se naşte o altă greşală
trarului care în lupta pentru menţinerea
rea acelora cu cele trebuincioase a învestit între diferitele neamuri şi confesiuni conlo­ pedagogică mai mare, pe care nu poate să
supremaţiei uită chiar şi de responza- milioane şi care în raport cu starea mate­ cuitoare, precum şi posibilitatea nobilei emu­ nu o recunoască fiecare om, care s’a ocupat
bilitatea sufletească, devini un animal rială a poporului pentru susţinerea şcoalelor lări întru răspândirea culturei adevărate; şi vreodată de afaceri şcolare, ori are rnn/-.».
din fiinţă blândă după chipul şi ase­ an de an contribue cu sume enorme. astfel eu cred, că mijloacele fericirei patriei tinţă de elementele ştiinţei peda; t >
mănarea lui Dumnezeu! O fac mai departe ca fiu credincios al le micşorează acela, care vatămă sus lăuda­ Proiec' ' ' - ' bumb»* ^ ,?vr
Puterea e de vină dar’ la toate patriei, care aşi dori, ca bunăînţelegerea fră­ tele legi fundamentale ale ţării. - peusul şcoatei de stat elementare sl
ţească atât de mult trebuitoare între diferi­ ? In decursul multor sute de ani şcoa- j,3piine, că aed aş- pens trebue să-l absoalve
scăderile omeneşti, pentru-că numai
tele popoare ale ţării, să o văd neclintit sta­ lele confesiunilor singure au propagat cul­ : şcoala confesională elementară IV ■. u
cel-ce o are, o poate şi folosi spre
bilită şi asigurată pentru toate timpurile. tura, au isvorît iubirea patriei, şi mai vârtos însă şi de-odatâ cu aceasta, şei
transgresiuni.
Trebue să declar însă înainte de ţoale, istoria statului nostru dovedeşte, că autono- nale nemaghiare i-se impnne y iţ,
In vieaţa băncilor noastre, abusuri miile confesionale nu au slăbit, ci au întărit
că observările ce voiu face, nu vor exhauria a instrui astfel pe elevii sH, ca uupa cei o
de soiul acesta au de urmare desbi- obiectul cu desăvârşire şi nici nu se vor pu­ patria. Chiar în z lele noastre acest sfânt inte­ ani ai şcoalei de toate zilele sl-şi poată ex­
nări economice, abstrăgând dela con- tea extinde la toate acele părţi ale proiectu­ res pretinde şi autonomia credincioşilor ro- prima ideile în limba ungurească curat şi
secuenţele triste că aceia cari asocia- lui de sub întrebare, cari, după modesta mano-catolici din patria noastră. precis, să cetească fluent, să scrie corect şi si
mea părere, sunt de excepţionat, căci — Nu sunt aşa-dară numai fără scop, dar’ socotească în limba maghiară.
tu-s’au cu muncă şi capital spre a
durere — acel proiect numai cu câte-va zile sunt de-adreptul păgubitoare acele disposi- Este însă evident, că proiectul de lege
scoate la liman unul şi acelaşi ideal,
înainte de aceasta mi-s'a comunicat, când ţiuni ale proiectului de lege, cari iau din mânile pentru şcoalele elementare de stat a stabilit
au devenit neîmpăcaţi rivali, cari prin totodată am primit invitarea ia această an­ confesiunilor afacerile disciplinare, precum şi ca pens de absolvat maximalul, ce îl poate
fondarea de bănci nouă să trudesc să chetă şi astfel studiarea. temeinică a acelui instituirea învăţătorilor, statorirea limbei de absolva şcoala elementară între împrejurări
paraiiseze ori-ce succes în mod reciproc. proiect şi peste tot a acelei afaceri atât de propunere şi în parte a planului de învăţământ, normale, dar' acelaş proiect, dela şcoalele
Astfel vedem în multe locuri câte importante, pentru mine a fost o imposi­ propunerea religiunii în partea referitoare la confesionale nemaghiare pretinde mai mult,
bilitate fisică. limbă, apoi cualificarea învăţătorilor, — şi decât acel maximal, deci pretinde imposibilul.
doauă bănci, în loc de una şi puternică
Dar' cu toate acestea în preseara acelei drept aceea adresez Excelenţie Sale domnului Intre astfel de împrejurări şcoala elemen­
care ar putea mai pe uşor presta ori-ce zile mari şi de adânc înţeles, în care aproape ministru de culte şi instrucţiune publică ru- tară nemaghiară ori va da elevilor săi instruc­
concurenţă de a străinilor, care ar cu 1900 de ani înainte de aceasta Domnul garea, binevoiascd chiar şi din acest punct de ţiunea limbei maghiară, precum o pretinde
ajunge cu mult mai curând la punctul cu puterea Sfântului Seu Duch a trimis în vedere si retragă proiectul de faţă şi la com­ proiectul din întrebare dar’ atunci trebue să
de consolidare, dacă toate forţele dis­ lume pe Apostolii Sei, ca tuturor oamenilor punerea unui eventual nou proiectul să bine- nelige câştigarea celorlalte cunoştinţe şi prin