Page 3 - Activitatea_1904_06_22

Nrul 22 AC T I V I T A T E A Pag. 3.

aceasta va creşte indivizi ştiutori de limba limba confesiunei respective. Aceasta nu mai pe toate a avut timpul şi prilejul a le oferit mie ca împrumut la începutul anului
ungurească, dar în celelalte inculţi şi lipsiţi de este afacere şcolară, ci este afacere bise- desvolta şi propaga în deplină cunoş­ şcolar 1903/4 pentru a-mi putea face posibilă
temeiul moralităţii câştigate prin cunoştinţe: i ricească. tinţă de cauză. înscrierea în secţiunea pedagogică a semi­
ori însă va pune pond pe câştigarea cunoştin­ Bisericile ortodoxe răsăritene sunt bi­ învăţătorul dela sate este chemat narului »Andreian« din Sibiiu. Aceasta sumă
ţelor trebuincioase, dar’ atunci în instruirea serici naţionale şi chiar legile fundamentale când am voit s’o restitui pe lângă cea mai
limbei ttiaghiare nu va putea împlini datorinţa ale patriei recunosc biserica mea ca biserică să se ocupe: de cercul lui cultural; de mare mulţumită, dl deputat având în vedere
ce i-se Impune. Eu însă, Mult Stimaţilor greco-orientală română. Nu numai limba li­ congresele didactice, de grădina şcolară, starea materială a părinţilor mei, mi-a ertat-o,
Domni, aşa cred, că mai mare trebuinţă are turgică, ci limba dătătoare de viaţă este pen­ de practica agricolă, de biblioteca ru­ pentru ceea-ce îmi exprim şi pe aceasta cale
patria de cetăţeni religioşi', morali, cinstiţi şi tru această biserică limba românească. Fie­ rală, de banca populară, de stupărit, sentimentele de recunoştinţă. Sibiiu, 11 Maiu
folositori, şi aşi fi în stare sS dovedesc, că care confesiune pr povăduiască cuvântul lui v. 1904. Mar i ş Dr ă g a n, ped. c. II., origi­
de sericicultură, de corurile bisericeşti,
iubirea de patrie nu are a face cu cunoaşterea Dumnezeu în limba sa proprie, şi nu este nar din Tătăreşti, corn. Hunedoarei.
de şezătoare, de şcoala de adulţi de
ori necunoaşterea vre-unei limbi. putere în lumea aceasta, care ar putea si si­
etc., etc., să citească şi să execute di­ O ca ra cterisa re n im erită . Intr’o
Stranie impresiune face asupra mea şi lească biserica mea a-şi părăsi limba căci
§-ul 13 al proiectului de faţă, care dispune prin aceasta ea însăşi şi-ar enunţa sentinţa feritele ordine relative la învăţământ, foaie românească cetim: »Opurile lui Dr.
Goldiş, Dr. Ciorogariu şi Dr. Elefterescu să
că atunci, când 20°/0 dintre elevii unei scoale de moarte. Vom vesti deci cuvântul lui Dum­ să-’şi vadă de şcoală, să se prepare de
disting în literatura noastră prin însuşirea
nemaghiare ar avea ca limbă maternă limba nezeu elevilor nostti în limba românească şi definitivat sau de examenul de avansat
maghiară, în caşul acesta şi limba maghiară în această limbă îi vom în viţa si laude pe şi câte altele. particulară că publicul le-a cetit înainte de
are a se folosi ca limbă de propunere. Domnul, si sevârşească fapte bune şi si iu­ Vedeţi dar’ câte are de făcut învăţă­ ce ei le-au scris».
Disposiţiunea aceasta nu numai că va- bească patria ungară şi aşa cred, că în acestă f N ecrolog. Din Lugoş se vesteşte
tâmă dreptul susţ nătorului şcoalei de a sta- nisuinţă a noastră fraţii noştri maghiari nu torul şi a dat destule dovezi că le poate moartea advocatului Dr. loan Maior. Repau-
totl însuşi în şcoalele sale limba de propunere, ne vor pune pedeci, ci sprijin ne vor da. O face, că are destulă voinţă, dar’ — nu
satul s’a născut în Uifalăul de lângă Aiud.
care drept îl recunoaşte chiar şi proiectul d>n miie de ani Maghiari şi Români am âpărat trebuie abuzat de dînsul.
Ca teolog în Blaş, l’a ajuns evenimentele răs-
întrebare, dar’ şi pedagogiceşte crează stări patria; fiecare la altarul seu în limba sa să >CimfuU. Index.
boiului civil. A părăsit cariera preoţască şi
imposibile. roage pe Dumnezeul Ceriurilor, să ne ajute
s’a înrolat in armata naţională. La 1850 s'a
Cum se va putea aceasta executa, ono­ până la sfârşitul vremurilor a ne păstra ca dus la Viena spre a asculta studiile juridice.
rată anchetă ? înv* ţătorul va propune mate­ Maghiari şi Români scumpa ţară stiămoşească. NOUTĂTI A fost deputat Ia dieta din Sibiiu, ales de
rialul de învăţământ pentru cele 20% în Mulţumind Excelenţiei Sale şi Mult ___________________________ l______________
cercul Teuş. In calitatea aceasta a fost numit
limba ungurească, celorlalţi elevi va propune Ororatei anchete pentru îndelungata răbdare, L u n it în săptămâna aceasta, s’a ţinut consilier şcolar şi inspector al şcoalelor gr.-cat.
acelaşi material de învăţământ spre pildă în cu care a binevoit a asculta spusele mele,
adunare în comitatul S.biiului. La timpul din Ardeal. Desfiinţându-se autonomia Tran­
limba românească: el aşadar’ în decursul unui Vă rog Stimaţilor Domni, luaţi în conside-
potrivit, domnul asesor consistorial Niculae silvaniei, la 1869 a fost tercut la pensie şi
an şcolar va trebui si absoalve un pens de raţiune binevoitoare modestele mele observări.
Ivan, a făcut propunerea următoare: luând censura de advocat s'a aşezat la Lugoş,
doul-ori atât de mare, ca şcoalele cu limba »T. R.« unde l'a ajuns moartea.
de propunere ungurească, sau mai bine zis 1. Comitatul să înainteze guvernului
representaţiune, de cuprinsul, ca ordinaţiunile
acelaşi pens va trebui să-l absoalve de două- INYEŢÂTORII DELA SATE P r im ir e a în şcoala d e cădeţi de
ori. Sunt de convingerea tare, că toţi bărbaţii lui Hieronymi, referitoare la sistarea activi­
tăţii partidului naţional român, si fie revocate, infanterie ces. şi reg. din Si bi i u: In anul
de şcoală vor afla lucrul acesta imposibil.
eventual dreptul de întrunire si fie regulat primi al şcoalei de cădeţi susnumite se vor
Este lucru curios pentru mine şi aceea, Cine nu ştie astă-zi, că învăţătorii primi cu începutul anului şcolar 1904/1905
că progresul învăţământului în şcoală are si-l prin lege positivă.
dela sate sunt sufletul mişcărilor cul­ 2. Comitatul să adreseze guvernului (mijlocul lunei lui Septemvrie) cam 30—40
constate protopretorul de unde eu aşa ţin, că
turale şi economice, şi că aceştia dela representaţiune în chestia banilor adunaţi tineri fisiceşte corespunzător desvoltaţi, cari
astfel de competinţă rncăiri în lume nu li-s’a cu 1 Septemvrie n. a. c. au împlinit anul al
recunoscut organelor administraţiunii politice, un cîrd de vreme formează obiectul de din partea Românilor pentru ridicarea unui
monument la mormântul lui Avram Iancu, 14-lea, dar’ n’au trecut încă anul al 17-lea
şi într’adevâr ştiu, că nu este lucru corect discuţiune şi admiraţiune al întregei
bani, cum se ştie, confiscaţi din partea gu­ al etăţii, cari au aplecare pentru cariera mili­
a declara prin lege de pedagogi ex officio în ţări. tară şi au absolvat cu succes cel puţin îndes-
patria noastră pe funcţionarii administrativi. învăţătorii dela sate, adică majo­ vernului, şi să ceară, ca banii să fie extră­ tulitor (suficient) 4 clase inferioare ale unei
Toţi adevăraţii bărbaţi de şcoală vor ritatea lor pentru că nu toţi sunt ca daţi, pentru a putea fi întrebuinţaţi în scopul şcoale medii, ori ale unei şcoale civile. Ce­
consimţi cu m ne şi în aceea, că procedura pentru care a fost adunaţi.
unul, sunt neobosiţi în a propovedul rerile pentru primire se pot face numai după-ce
contemplată la cualificarea învăţătorilor, ase­ Ambele propuneri au fost primite şi petentul posede testimoniul şcolar pe întreg
lumina şi în a îndrepta multe din relele puse la ordinea de zi în congregaţia de
menea aparţine imposibilităţilor pedagogice. anul 1903/1904 şi sunt a se trimite la co­
de cari suferă mare parte din populaţi- toamnă,
Proiectul pretinde anume, că la examenul de manda şcoalei cel mult pănă la 15 August
cualificaţiune candidatul si facă examenul în unea noastră rurală.
S a n a to riu l dela G eoagiu. încă în 1904 st. n. Dacă aspirantul este necesitată
limba ungurească şi din acele studii, pe cari Multe îmbunătăţiri în direcţiunea anul trecut vestisem ştirea, că erariul mon­ repeta un (esamen de emendare), este dator
în institutul pedagogic le-a înviţat spre pildă
culturală şi economică se datoresc ini­ tan intenţionează a face un sanator pentru a alătura un testimoniu interimal.
româneşte. Aceasta, mult stimaţilor domni,
ţiativei lor, ear’ nici decum ordinelor lucrătorii săi dela băiile de fier din Ungaria
într’adevăr înseamnă, că îndată ce proiectul
şi circulărilor ministerului cultelor. Cei- şi Ardeal. După informaţiuni contrase din iz­ În c ă ru n ţit d e sp a im ă in t r ’o
de faţă va deveni lege, să închidem toate vor sigur proiectul este deja gata, locul s’au noapte. Trei studenţi universitari români din
prcpai andiile nemaghiare, căci toţi, câţi am ce lucrează numai în baza ordinelor şi
ales pe hotarul comunei Cigmău, spre vest Bucureşti, Ilie Paşca, Sever Naţiu şi loan Cur-
umblat la şcoală, ştim prea bine, că elevul fără focul sacru în inimă, nu fac multă
dela comuna Geoagiul de jos, sub poalele tin au plecat Duminecă noaptea — precum
nu este în stare să facă examenul din cu­ ispravă.
dealului, în faţă cu răsăritul soarelui şi scu­ se anunţă din Făgăraş — în excursiunea pe
tare studiu decât numai în limba aceea, în Sunt învăţători şi învăţători, unii, ge­ tit de câtră vest de grupa şi colina dealu­ cel mai înalt pisc din nunţii Făgăraşului, ca
care i-s’a predat şi a învăţat acel studiu.
loşi de felul lor, alţii geloşi conform ordi­ rilor Săcărîmbului. să vadă de acolo răsăritul soarelui. Erau a-
Poate cel mai mare defect al proiec­ Locul corăspunde întru toate recerin- aproape sus pe munte, când de-odată se făcu
nelor, ear’ alţii nepăsători. Noi stimăm
tului ca şi al tuturor legilor noastre şcolare ţelor atărui S a na t or i u, care s’a aflat, după negură deasă, apoi începu ploaia. Unul din
de până aci, este acea împrejurare, că şcoala şi pe cei din a doaua categorie, dar’ multe cercări, din partea organelor guver­ excursionişti a mers să caute loc de adăpost,
elementară este uniformă pentru ţara întreagă, mai mult pe cei din categoria întîia,
nului, mai acomodat. dar’ s’a perdut de tovarăşi. Deodată a alu­
pentru toate ţinuturile ei, câtă vreme e uşor căci aceştia sunt cei mai doritori de a
Preliminarul şoselii de circa 3—4 chi- necat la vale şi cu mare greutate s’a oprit
de înţeles, că altă şcoală elementară le tre- vedea pe sătean pus pe cale de nain- lometri şi a speselor de clădire a edificiului apucându-se cu mânile de o stâncă. Jos era
bue copiilor din Budapesta, de alta au
tare şi morală şi materială. pentru 400 morboşi de tuberculosis fa c e prăpastie adâncă. Toată noaptea a stat nefe­
trebuinţă comunele dela şes şi iarăşi altă 600.000 coroane. ricitul cu picioarele în aier, îmbrăţişând stânca.
Un învăţător harnic, cum se cade,
şcoală este de lipsă pentru cătunul munţilor Locul unde să edifică acest sanator să In fine dimineaţa i-au scăzut puterile şi a
cu celă 60—80 de case ale sale. Adevărul bun gospodar, este deja cea mai bună cheamă »Măgura» şi formează un platou ex­ căzut jos leşinat. Abia a doaua zi l'au aflat
acesta, indirect îl recunoaşte de altfel însuşi pildă pentru sătean, fără a se interesa
cepţional de higienic, cu tem peratură tovarăşii şi l’au dus mai mort în sat. Neferi­
proiectul de faţă, când şcoala de repetiţie, mai de aproape de el, dar’ încă, când peste m ăsură m oderată, aşa câ şeful citul student s’a bonăvit grav de spaima, ce
care până acum asemenea era uniformă, o
vede că se interesează de soarta lui, sanitar, însărcinat odinioară cu eruirea lo­ a îndurat, ear’ părul lui albise cu totul peste
desparte, şi pentru unele comune prescrie cului, Dr. Axmann, comisarul guvernului, a noapte.
de cuprinsul lui, când îi dă sfaturi înţe­
şcoale de repetiţie economică pentru altele constatat multă asemănare între temperatura
industrială. lepte atunci îl serveşte îndoit. Să lu ă m p ild ă . Poate nu există mai
de aici şi Luzin-Picolo.
Se invedes ^ză din toate acestea, mult Un învăţător, deşi cum se cade, mare deosebire între Ruşi şi Japonezi, ca în
' Deja în vara aceasta să procură mate-
cm»; a - ^'Wtâ, eu nu numa; pentru aceea i privinţa curăţeniei. Ruşii se îngrozesc de apă
dar’ nu în deajuns de harnic şi mai cu rialul de lipsă pentru clădiri. înainte de
«tt -w să primesc proiectul din întreha-e, seamă puţin gospodar, nu’l pildueşte pe toate să va face drumul în şerpentine până şi nu se scaldă cu anii. Japonezul, chiar şi cel
aie auânc în autoritatea bisericei mai de rând, se scaldă cel puţin odată pe zi
sătean într’atâta încât sfaturile lui, is- la loc. Materialul edificării — fără peatră,
’ nu pot să-’l primesc nici din mo­ cărămidă, var şi năsip, care se va transporta în apă caldă. Cei mai bogaţi se scaldă chiar
tive pedagogice, pe cari — sunt convins — vorîte din ordine şi circulări, să’i fie pe calea ferată nu face mai puţin de 6 0 0 de 3-ori pe zi. In Tokio sunt cam 1000 scăl-
nici însuşi Exelenţia Sa Domnul Ministru nu urmate. dători publice şi afară de aceea în fiecare casă
vagoane.
le va putea contesa cu desăvîrşire. Nu mai vorbim de alte categorii e odaie de scăldat. La sate se scaldă oamenii
Geoagiului şi comunelor din jur, apoi
Chiar şi din punct de vedere adminis­ într’o cadă mare sub cerul liber. La munte
de învăţători, cari poate prin purtarea chiar şi Orăştiei i-se deschide multe izvoare
trativ proiectul de faţă va crea stări impo­ pofta de scădat a Japonezilor e adevărată pa­
lor pilduesc mai mult în rău decât în de venit cu acest sanator.
sibile. Şcoalele confesionale pe viitotiu le va timă. Sunt locuri, unde Japonezul stă 24 oare
bine pe sătean. Avem promisiune dela un bărbat mar­
administra autoritatea confesională, le vor în apă curgătoare, unde adeseori îl apuci
Bunii învăţători trebuesc însă cru­ cant a vieţii publice, că ne va servi cu date
administra: ministrul, comisiunea adminis­ sigure despre totul ce să va face din toate somnul. De multe ori, mai ales vara, se plâng
trativă, pretorul, inspectorul regesc, inspecto­ ţaţi, ear’ nu istoviţi punendu-le prea Japonezii, că’s aşa de murdari. Dacă-i întrebi:
punctele de vedere. La timpul său le vom
rul şcolar, şi este foarte de temut, că sub multe şi grele sarcini în spinare. Tre­ »Cum se poate?», îţi răspund : «Pentrucă vara
publica cetitorilor noştri.
greutatea atâtor administratori, şcoala va buie lăsaţi în pace ca să se desmeti- ne scăldăm numai de 2-ori pe zi». — »Dar'
sucumba cu desâvirşire. Mulţumită publică. Subscrisul, împli­ ear na?» — »Earna ne scăldăm de 4— 5 ori
ceascâ, căci în vîrtejul şi învălmăşeala
Sunt însi cu toată hotăiîrea in contra nesc o sfântă datorinţă aducând mult stima­ şi dacă copiilor li-e frig, se scaldă imediat
de fel de fel de chestiuni culturale şi
acelor disposiţiuni ale proiectului din între­ tului domn Victor Tordăşianu, referent con­ în apă caldă». Scalda la Japonezi e foarte
economice la desfăşurarea cărora a fost
bare, prin care se pretinde, ca în şcoalele cu sistorial, fost deputat congresual şi actual ieftină. In scăldătorile publice se plăteşte abia
limba de propunere ungurească şi religiunea chemat să stea în frunte şi dacă nu s’a deputat sinodal al cercului Ilia, cele mai căl­ 2—3 bani pentru o baie.
să fie propmsă în Limba maghiară, nu în zăpăcit, — apoi de bună seamă că nu duroase mulţumite pentru ajutorul dt şo W ,,