Page 2 - Activitatea_1904_06_25

Pag. 2. ACTI VI TATEA Nrul 25

6. Să se croiască pedepse form i­ grad şi nu definitivă, atunci e ştirbită vaza bisericesc este legată de aceste (sgomot). Iulian Grozescu, primul meu colabora­
dabile agitatorilor prin presă sau pe preparandiilor acestora cari până atunci au De aceea mi-am luat libertatea, ca să-l rog tor, Arone Densuşean şi Vas. Bumbac.
ori-ce altă cale, contra misiunei pa­ făcut servicii bune, ear’ elevii respectivi vor pe Excelenţa Sa Dl ministru, că la prelu­ Intr’una din zile, în anul al doilea,
triotice a şcoalei. avea să sufere nedreptate prin aceea, că cua- crarea proiectului de lege să fie cu posibilă un nou şi remarcabil talent ne surprinse
7. Isgonirea limbilor nemaghiare Iificare şi-o vor câştiga numai înaintea unei considerare, faţă de relaţiunile, pe cari aici din Cernăuţi. Se iscălea Eminovici şi
din toate şcoalele. comisiuni de stat. Departe să fie de mine mi-am luat libertate a le desfăşura şi sum scriea că este numai de 16 ani, I-am
Aceste sunt cele 7 taine a anchetei a ca să voesc a împedeca ca statul să nu pre­ convins, că dacă aceste argumente vor fi romanizat numele şi l-am introdus în
doua ce de curbnd s'a ţinut la ministrul de tindă o cualificare mai intensivă, dar’ rugarea luate în considerare şi apreciate pe deplin literatură cu numele de »Eminescu«.
culte în Budapesta, la care au fost chemaţi mea ar fi, ca confesiunile să-şi poată susţi­ acest proiect de lege aşa va ajunge înaintea I Dînsul n’a protestat, ba l-a adoptat.
numai învăţători şi profesori de stat. nea şi mai departe preparandiile cu dreptul noastJă, că nu va mai avea nime, causă ba- Astfel botezul literar al lui Eminescu
Si toate acestea sS pretind în un stat lor de cualificare, dacă nu pentru ţara în­ sată ca să-l atace nici în casa deputaţilor, nici s’a făcut în »Familia«.
poliglot cu scop de miificare a tuturor popoa­ treagă, cel puţin pentru conaţionalii şi con- în casa magnaţilor. Mai muţi ani ne-a fost Eminescu
relor. — Ce mai utopiei religionarii lor (sgomot) cum au fost până unul din colaboratorii cei mai diligenţi.
acum. Dacă apoi cineva vrea să ajungă în­ Revăzându-1 la 1883 în Bucureşti, în
văţător în oraş mai mare, sau la o colonie Discursul lui Iosif Vulcan salonul literar al dlui Tit Maiorescu,
PR O IECTU L de fabrică ori mine, atunci să-şi câştige şi unde cetise vr’o şepte poezii de amor,
altă cualificare, dar’ pentru împrejurările la serbarea jubileului „F am iliei'* .
de reformă a înveţămentului poporal. noastre preparandiile de până acuma sunt cele mai admirabile inspiraţii erotice
ale lui, la recomandarea dlui Maiorescu,
foarte bune, şi prin urmare să nu li-se iee mi le-a dat mie sg le public în foaia
dreptul de cualificare, care până acuma a (Urmare şi fine).
Vorbirea Metropolitului gr.-cat. Victor Mihălyi ţinută mea. Astfel acele (Ce e amorul, Pe
în şedinţa dela 30 Maiu a anchetei şcolare fost în mâna lor. j Patruzeci de ani! lângă plopii fără soţ, S’a dus amorul,
în Budapesta. Şi aceasta o susţin cu dovezi (să auzim,
Un interval scurt acesta în viaţa Când amintirea ect.) s’au bublicat întia-
(Urmare şi fine.) să auzimI) prin relaţiunile din Ardeal şi prin unui popor; o veclnicie în a unui individ. oarâ în »Familia«. Trimiţându-i un mo­
legi. Părţile ardelene au legi despre liber­
Aceasta o vedem cu deosebire la ale­ Dar’ când cineva petrece timpul dest onorar, poetul mi-a răspuns că
tatea religionară, dintre care articlul de lege
geri unde suplică câte 4—5 învăţători diplo­ acesta a fost primul onorar ce a primit
LV. din anul 1791 zice, că în »interesul pă­ acesta în muncă continuă, stăruind pen­
maţi şi unul care a sfârşit preparandia dar’ pentru lucrările sale şi tocmai din
cii şi liniştii confesiunilor recepte nici o con­ tru un ideal a cărui figură îi aureşte
nu are diplomă şi atunci trec peste cei 3—4 tot momentul, lucrând pentru un scop Oradea-mare. Un titlu de fală acesta
fesiune receptă să nu-i poată lua celeialalte
diplomaţi şi-l aleg pe acela care încă nu măreţ ale cărui succese îi întăresc pute­ pentru »Familia« şi scrisoarea — durere
biserica, turnul, clopotele şi fondul parochial*.
are diplomă pentru-că acestuia încă cinci rile istovite, luptând cuprins de farmecul numai fragment — a lui Eminescu este
Mai departe să le fie permis tuturor confe­
ani de z>le nu trebue să-i dee quinquenal; unui bold ceresc, care neîncetat îi pro­ cea mai scumpă reliquie literală a mea
siunilor recepte, superiorilor bisericeşti, şi
ear’ dacă am restrânge drepturile senatulu; duce nouă şi nouă iluziuni, anii trec din lunga carieră ce am parcurs.
patronilor, ca peste tot locul, în oraşele li­
scolastic ne putem aştepta la aceea, că aceş­
bere regeşti, în opide, sate şi în ori şi care repede şi timpul de 40 de ani ne pare Şi anii treceau şi cum sburau se
tia să abzică de serviciile ce şi aşa le preş scurt, îmulţeau şi colaboratorii noştri. Haş-
alte locuri, credincioşii de aceeaşi confesiune
tează gratuit şi să nu aflăm pe viitor membrii deu, Urechiă, Tocilescu, Grandea, Nic.
să-şi poată zidi şi susţinea biserici, turnuri, Par’că a fost numai eri, când în
în senatele şcolastice să nu pregătească re- Densuşianu, dimpreună cu I. Lâpâdat,
clopotniţe, cimitere şi şcoli. In sfârşit toate aventul juvenil am înfiinţat revista «Fa­
partiţiunea şi preliminarul de spese etc. Andrei Bârseanu, Virgiliu Oniţiu şi aliţi
confesiunile din Ardeal, în tenoarea acestui milia®. Idee destul de îndrăzneaţă, căci
(Polonyi Geza: Confesiunile aşa dară refusă s’au perândat de multe ori în coloa­
articol de lege sunt asigurate, că bisericile, pe timpul acela limba noastră se afla
a-si împlini datoria ?) Cu atari greutăţi au să nele noastre,
turnurile, cimiterile, gimnasiile şi colegiile, prea la începutul formaţiunii şi noi Ro­
se lupte partea cea mai mare a învăţătorilor,
cari le au în posesiune acum, ori cari le-ar mânii de dincoace de Carpaţi nu avem Şi s’a ivit un nou talent, la început
numai aşa se poate dară resolva favorabil
zidi de aici încolo în ori ce vreme le vor scriitori pentru o foaie beletristică. Şi timid şi sfios sub un pseudonim, „Boscu"
cestiunea, dacă pretorele, protopopul, preotul
putea folosi liber şi nici când nu vor fi con­ totuş am cutezat, căci eram pătruns de Dar’ în scurt timp talentul acesta luă
si inspectorul de şcoală şi ceialalţi factori,
turbate în lucrarea lor«, (mişcări). Se naşte necesitatea unei astfel de publicaţiuni un sbor înnalt, deveni un mare poet,
toţi ar lucra mână în mână, şi astfel multe
întrebarea acum, dacă legislaţiunea poate fi literare; familiile şi în deosebi femeile fondatorul unei nouă şcoale poetice ro­
greutăţi ar putea fi învinse.
astfel obligată ori ba. Atâta însă e fapt, că române n’aveau ce să cetească. mâne, Acest mare poet, ivit întia-oară
Dar’ şi de aceea pentru-că nu tot omul
legislaţiunea s’a obligat, că de aceste lucruri şi el prin »Familia« cu numele Boşcu,
are aceleaşi aplicări şi aspiraraţii, abia să Şi am dat înainte. Este caracte­
nu se va atinge şi că nici odată nu le va este George Coşbuc.
poate educaţiunea poporală întru toate ma- ristic, că — întemeiând revista în Buda­
conturba. De present suntem în posesiunea pesta — primul prinos al nouei publi­
nua după aceleaşi norme. Şi ne-a onorat însuşi regele poeţi­
unui drept pe basa căruia ne cualificăm în­
Eu în fiecare săptămână ţin şedinţă de văţători gr.-cat. Acum vine proiectul şi zice caţiuni a fost dedicat Orăzii-mari, unde lor noştri, marele Alexandri, ilustrând
două-ori unde să pertractează, şi toate afa­ că dreptul acesta ni-1 ia. Se poate să zică mi-am făcut studiile gimnaziale şi unde paginile noastre cu lucrările sale până
cerile şcolare şi să mă credeţi, că celea mai cineva, că legile ardeleneşti s’au prescris, învăţasem limba românească. Prinosul la moartea sa. Figura sa plină de bu­
multe lucruri ni-le dau cestiunile şcolare. convingerea mea e că nu s’au prescris, pen- acesta a fost portretul şi biografia me­ nătate; sfaturile, îndemnurile şi încura­
Am atare edificiu şcolastic, care a fost zidit tru-că §. 14 din erticolul de XLIII, anul cenatului Nicolae Zsiga, cu care am jările sale ne luminează pentru tot­
ilustrat prima pagină a »Familiei«.
înainte de aceasta cu 20 ani, atunci a fost 1868 repeţeşte lucrul de mai sus. Se spune deauna cariera. Colecţia de scrisori şi
corăspunzător scopului, de atunci înmulţin- adecă: Toate legile Ardealului cari regulează Publicul m'a întimpinat cu destulă mauscrisele ne sunt toate câte o co­
moară la care privim cu jind.
du-se numărul copiilor obligaţi de a cerceta dreptul de jurisdicţiune proprie, libertatea, căldură şi încetul cu încetul scriitorii
şcoala, nu mai corăspunde. egalitatea de drept, relaţiunea respective cer­ noştri cei mai de frunte mi-au făcut Şi a venit un şir de tineri, din
Ce priveşte partea ultimă a proiectului cul de competinţă a tuturor confesiunilor onoarea să-’mi dea sprijinul. Bariţiu, Ci- ceri unii de atunciea şi-au creat nume
din cestiune o aflu vătămătoare pentru su­ recepte de pe teritorul Ardealului şi a părţi­ pariu, Papiu Ilarian, Bolintinean şi alţii cunoscut, condeie cari fac onoare lite-
perioritatea bisericească, pentru că îngreu­ lor numite ungurene adause mai târziu, toate din cei bătrâni au venit încă dela în­ raturei. Ei acuma aiurea respândesc lu­
nează în multe privinţe chestiunea creşterii acestea, legi ale Ardealului nu numai că se ceput întru ajutorul meu. A fost un mina talentului lor. Ear’ noi avem bucu-
şi cualificării învăţătorilor. Nu le înşir acestea păstrează intacte, fără să extind şi asupra adevărat deliciu pentru mine şi cetitorii riea s6 putem constata că tot „Familia"
mei când cei doi fruntaşi literari de le-a fost şi lor leagănul literar.
din nou, fără mă alătur la celea ce le-a confesiunilor gr.- şi ameno-cat. şi gr.-or.«
zis II. Sa Steinberger Ferencz şi Vârossy Aşa dară e o atare lege aceasta, care pentru atuncea, Bariţiu şi Cipariu, s’au încins Tribuna liberă pentru toţi cei ce
la o discuţie polemică, iscălind unul B ,
Gyula. noi e »magna charta* şi care în cestiunea celalalt C. aveau inspiranţiunea de-a veni în publi­
Dacă la preparandiile cu caracter conf. aceasta nu ar fi consult a se ignora pentru citate cu vr’o idee prielnică pentru res-
cualificarea învăţătorilor e numai de primul că pacea şi liniştea Ardealului pe terenul Dintre cei tineri, sunt de remarcat, pândirea gustului de cetit şi pentru des-
ploaia şi acolo şi-a împlinit cea mai sfântă S. Sa n'a plecat dintre noi la cele tru biruinţa sfintei cruci şi pentru mărirea Ear’ îngenunchind tot poporul, preotul
chemare ca un adevărat apostol. eterne fără să nu lase în urma sa pe cineva neamului nostru, şi ca să li-se ierte lor toată ceteşte din genunchi, cu voce înaltă sărbă­
Presenţa sa îutre noi insufla soldaţilor care să-l pomeneaseă. Perderea sa a fost je­ cea de voe şi cea fără voe. torească, rugăciunea ce urmează:
încredere şi le înălţa credinţa în puterea lită de toţi câţi l’au cunoscut în viaţă, dar’
b) La rugăciunea: Dumnezeul duhurilor..
Atotpjiternicidui, pe care el o invoaca în aju­ mai mult ca de toţi, a fost şi este jelită de Doamne Dumnezeul puterilor, cela ce
însuşi Doamne sufletele răposaţilor no­
torul nostru şi în biruinţa armelor noastre. fiica sa şi de vr’o câte-va nepoate şi un ne­ cu negrăită înţelepciune ocârmueşti lumea si
ştri străbuni: Ştefan Voevod şi oştenii lui,
Celor răniţi şi suferinzi Ie venea în ajutor pot, care nu este altul decât dl Sfetea, librar cari au luptat şi s’au jerfit pentru apărarea în dreapta Ta ţii soartea popoarelor; cela ce
cu vorbe mângăetore, ca să supoarte cu în Bucureşti. D-sa ca tinăr şi militar român înalţi şi smereşti popoarele, le risipeşti şi
legei şi a neamului românesc, le odihneşte
bărbăţie durerile şi să-şi ascundă slăbiciunea, are în faptele bunicului seu un frumos exem­ earăşi le înoeâti, după sfatul Tău cel nepă­
în loc luminat, în loc de verdeaţă...
imitând în asemenea împrejurări pe Mântui­ plu de imitat. Fie-i ţărîna uşoară şi păcatele truns de mintea noastră, auzi-ne pe noi
c) La Vosglas: nevredniceii, cari cu genunchii plecaţi, cu
torul lumii. ertateI
Pe cei răniţi greu si cari se aflau în Că tu eşti învierea, vieaţa şi odihna ră­ inima frântă şi smerită cădem înaintea Mă-
ultimele momente îi împărtăşia cu sfânta Serbarea lai Ştefan cel Mare. posaţilor robilor tăi, a străbunilor noştri Şte­ rirei Tale şi îndrăsnim a-ţi aduce ca o tă-
cuminecătură pe cât era cu putinţă a face fan Voevod şi risboinicii sti, cari pepturile mâe binemirositoare jertfa inimilor noastre
aceasta. lor le-au făcut hotar şi zid de apărare pentru drept mulţămită pentru marile Tale faceri de
In 2 Iulie se împlinesc patru sute de
Pentru aceste fapte frumoase şi adevă­ Biserica Ta, Christoase Dumnezeul nostru... bine, ce ai revărsat asupra neamului româ­
ani dela moartea marelui şi viteazului domn
rat creştineşti a fost recomandat de coman­ d) Rugăciunea de deslegare (a doaua): nesc, care pe Tine te preamăreşte, şi l’ai
al Moldovei, Ştefan cel Mare. Aniversarea
dantul regimentului M. Baumgarten M. Sale învrednicit veacuri întregi să fie apărarea creş­
aceasta va fi sărbată cu mare solemnitate, Stăpâne mult milostive Doamne Isuse
Împăratului, care binevoi a-i conferi S. Sale, tinătăţii, i-ai trimis viteji fără păreche, cari
atât în Putna, unde zac osămintele aces­ Christoase.... robilor Tăi străbunilor noştri:
ca rlsplată, crucea militară de argint pentru să ducă sfânta Ta cruce la isbândâ, şi acum
tui domn român, cât şi în Iaşi şi Bucureşti, lui Ştefan Voevod şi celor ce împreună cu
merite şi cu decorăţiunea de risboiu*) prea bunule împărate, noi urmaşi ai aleşilor
şi pretutindenea în regatul român. Se vor dânsul au luptat pentru susţinerea evangeliei
Tăi, străbunilor noştri viteji, cu lacrămi te
celebra întâiu de toate pretutindenea servicii Tale şi pentru apărarea neamului românesc,
*) Eaa o privelişte din cale afară sărbăto­ dumnezeeşti, la cari, sfântul Sinod al biseri- iartă-le ori ce au greşit întru această vieaţă, rugăm iartă-i pe ei de toate greşalele şi-’i
rească şi solemnă, când pe la finea lunei August odihneşte în înpărăţia Ta; ear’ pe noi caută
1866, părintele Dumbravă sta în şirul celor împărtă_ cei ortodoxe din regatul român a decis în cu cuvântul, cu fapta sau cu gândul, desle- cu milă şi cu ni spusa Ta părintească dra­
siţi cu diferite decoraţiuni, oficeri, suboficeri şi gre. şedinţa dela 14 Maiu, 1904 să se cetească gându-le şi legătura, care este pusă asupra
gări, de ai regimentului nr. 64 pe atunci Sachser următoărele rugăciuni, în toate bisericile: lor... sufletele lor adecă să se aşeze cu sfinţi... goste şi ne fă vrednici de străbunii noştri:
Waimar Eisenach. insuflă în inimele noastre ale iuturor dra­
La ectenie: a) încă ne rugăm pentru După care urmează imediat:
Decorarea fiecăruia a săvâşit-o T. M. L. Br. gostea de lege, de neam şi de ţeară\ învred-
odihna sufletelor răposaţilor robilor lui Dzeu:
Philipovich în orăşelul Sacssenfeld din sudul extrem Eară şi eară, plecând genunchii nostrii, niceşte-ne şi pe noi cum ai învrednicit pe
al Stiriei. M . Ştefan Voevod şi cei împreună luptători pen­ Domnului să ne rugăm. străbunii nostrii, ca, de se va simţi trduinţ*