Page 3 - Activitatea_1904_06_25
P. 3
Nrul 25 ACTI VI TATE A Pag- 3.
voltarea cultuiei naţionale, — »Familia« Pentru cultivătorii de nutre rile însoţite de actele enumerate mai sus dintre membrii, fiind-că dl Ungurean, un om
a fost în toate timpurile oglinda fidelă precum şi un atestat medical. cu totul nesimpatic, n’a invitat pe nimenea
a evoluţlunii noastre intelectuale. Fără ţuri măestrite. Rezultatele examenului se vor supune dintre membrii Asociaţiunii, câri nu-’s pre-
•>
pretenţii de-a face şcoală şi de-a crea dimpreună cu toate actele, printr’un raport, teni ai lui.
curente, ea a stat în serviciul şcoalei In scopul stîrpirei mătasei de luţernă Augustului protector al Academiei Române, Biata «cultură» şi «literatură română»,
naţionaliste şi ca atare a fost însaş şi trifoiu, ministrul de agricultură dispune M. S. Regelui, căruia îi aparţine a decide în se înţelege că sufere din causa unor oameni
decenii de-a rendul dăscăliţa nevestelor următoarele: privinţa primirei. ca Ungurean, care în cestiunide aşa gingaşe,
şi fetelor române din clasele de mijloc, Toţi păzitorii de câmp (jitarii), antistia Examenele se vor începe în localul A- natură nu se poate ridica peste interesele
cari — în lipsa de şcoli pentru fetele comunală, căpitanul de poliţie orăşenesc au cademiei la 9 Septemrvie 1904, orele 8 dimi particulare şi de partid.
din acele classe — din »Familia« au în anul acesta între 25 şi 30 Maiu, în viitor neaţa.
învăţat se scrie şi se cetească româneşte. însă în fiecare an în primele 10 zile din Cu începere dela 16 August părinţii Procese de presă sensaţionale
Este mic, prea modest, resultatul Maiu să arete pe posesorii de pământ din pot ridica actele de naştere, de vaccină şi de erau să fie Vineri în Timişoara. Atât Mangra
ce am produs în literatura română. cercul lor, cari produc trifoiu sau luţernă şi studii cu cart au înscris copilele. cât şi Ciorogariu atacaţi în «onoare» de dl
Dar’ epoca în care am început se lu cari îngrijesc de pământul sămănat cu trifoiu > Conservatorul Măglaşiu, redactorul «Controlei», au alergat
crez, mijloacele de cari am putut dis sau luţernă până la terminul de stîrpire, apoi la Timişoara însoţiţi de toţi adieţii lor, cari
pune şi greutatea de-a atrage interesa- să facă arătare, că nu cumva să mai află LOC DESCHIS*) au umplut Sa la de pertractare şi cari aveau
rea pubicului, mă vor scuza pentru pu păi ţi de pământ nestîrpite de mătasă. Des să figureze ca martori negativi, adecă că n’au
ţinătatea roadelor muncii mele pre petele de mătasă, ce s’ar arăta în pri văzut când Mangra a mâncat banii pentru
mul termin îndată-ce sunt observate să se In i n t e r e s u l ade v ăr u l u i .
Este puţin, prea puţin, ceea ce monumentul lui Diaconovich-Loga, cari n'au
facă raport. Primim spre publicare următoarele rin-
am putut face pentru cultura neamului văzut duelul şi bătăile lui Ciorogariu etc. etc.
meu. Dar’ am liniştea sufletului că i-am Toate primăriile şi oficiile orăşeneşti dtiri, cărora cu plăcere le facem loc: Procesul nu s’a ţinut fiindcă dl Mă
dat tot ce am avut mai scump în mine, prin exmişi speciali în 10 zile după termi Mult stimate dle redactor! glaşiu se afla în Lipova, de unde a trimis
că mi-am făcut datoria de fiu iubitor nul de stîrpire au să viziteze toate pămân Ca gazetar cred, mult stimate dle re atestat dat de protofisicul onorar comitatens
turile sămănate cu trifoiu sau cu luţernă şi
şi în ori ce moment pot să-mi închid dactor, că nu-’Ţi place, când unii aşa numiţii onorar Dr. Masznyik.
ochii spre vecie alintat de convingerea înşirate în rapoartele păzitorilor şi faţă de «colegi» dela Arad, se cam feresc a spune Piţ goii dela Arad şi Oradia, creapă de
că n’am trăit înzădar. cei întrelăsători (negligenţi) să aplice dis- adevărul. Ştiu că nu-’Ţi spun lucru nou, când ciudă şi zc acum că Măglaşiu i-a făcut să
posiţiunile.
Vor veni alţii cu mai mari pregătiri, Fiecare posesor de pământ este obli spun, că cei-ce redactează ziarul «Tribuna» umble a proasta pe la Timişoara. Orfee sunt
în condiţii mai norocoase, cari vor duce gat a stîrpi până la 15 Iulie a fiecărui an dela Arad, în ce priveşte minciuna au dus-o prin Timişoara, individul Mangra de ce să
mai departe opera începută de o gene mătasa de trifoiu cu adausul, că cel negli- până la artă. nu meargă pe-acolo! Dar’ va găsi încă vre-o
raţie indealistă, care şi-a mistuit pute gent să face vinovat de abatere şi să pedep In nml dela ultima lui Maiu anul c. Râcz Vilmal
rile în lucrările de începere. Când ei, seşte cu bani până la suma de 100 cor. şi «Tribuna» a scris, că eu cu 3 zile mai târ
fericiţii, îşi vor serba triumful, îşi vor pe lângă aceasta autoritatea pe spesele vino ziu, adecă Luni, a 2-a zi de Rusalii, voiu
aduce aminte şi de acei muncitori din vatului va dispune stîrpirea mătasei. Vestim ajunge în temniţă pentru-că aş fi vătămat N 0U T Ă T I
negura trecutului cari desinteresaţi şi fără despre acestea pe economii noştri. onoarea individului Roman Ciorogariu, direc ____________________»___________
a putea spera să se bucure de roadele Sibiiu, 25 Martie 1904. torul seminarial din Arad, care cualificaţia
muncii lor, şi-au pus tot sufletul şi toată din Bonn şi-a adus-o cu biletul de tren. Sinucidere. Sponor Nicolae din Boiu,
inima pentru ca să clădească bazele Comitetul central al >Reuniunei române Luni, a 2-a zi de Rosalii întreg publi faur, de 50 ani, tată a 5 copii, şi-a tăiat gru
de agricultură din comitatul Sibiiu*. cul timişorean, care m’a văzut, s’a convins că mazii cu un cuţit Marţi, la 28 1. c. şi azi
unui succes în viitor. Atunci poate se
va găsi cineva care să se abată şi la D. Comşa, Vie. Tordăşianu, mişeii dela «Tribuna» au minţit. Miercuri a repausat. Motivul sinuciderii a
glia ce va ascunde osămintele mele... preş. secretar. In acelaşi nr. fiţuica arădană a susţinut fost cearta, ce o avea cu soţia sa.
că în 3 Iunie, la pertractarea ce o aveam
Eu mă închin înaintea tronului a
Totputernicului Dumnezeu şi îi mulţă- Institutul Ottetelesanu. 1904. cu Ciorogariu, »Măglaş va fi dus cu haidu A luat-o la senătoasa. David Fe-
>
mesc cu toată evlavia de creştin, că cul«. Cu haiducul n’am tost dus, pertractarea renez, unul din firma «Ferencz şi Weinber-
nu s’a ţinut, despre asta s’au convins toţi
lungindu-mi viaţa până la bătrâneţe, Cu începerea viitorului an şcolar 1904- ger», magazin de scânduri şi lemne de edifi
câţi m’au văzut pe stradă şi în redacţie. Prin cări in Orăştie, a părăsit oraşul nostru încă
m’a făcut pă' taş de rara fericire de-a-’mi 1905 se vor primi 16 eleve în institutul de
urmare nemernicii dela «Tribuna« ear’ au Mercuri, la 20 Iunie suând trenul la Şibot,
putea dedica toată viaţa în serviciul fete dela Măgurele fundat de Ioan Ottetele-
minţit. până unde călătorise cu trăsură. Abea după
culturei neamului meu. şanu şi înfinţat de Academia Română, sub
In nrul 97 al «Tribunei», după-ce per şase zile să răspândi vestea, că David Fe
Mulţumesc lui Dumnezeu că la în înaltul patronagiu al M. S. Regelui, cărora tractarea în procesul de presă dintre mine rencz s’a dus pentru a nu să mai reîntoarce.
deplinirea acestui serviciu mi-a dat o li se vor da, conform disposiţiunei testamen şi călugărul ciuhâ dela Arad nu s’a ţinut, — Aceasta o descoperiră droia de creditori
vrednică tovarăşe în mult iubita mea tare a răposatului fundator, o creştere casnică sunt din nou atacat nu numai eu dar’ şi şi oamenii, ce aveau daraveri cu firma. Luni,
soţie, care m’a înţeles şi m’a ajutat! şi instrucţiunea cuvenită unei »bune mame nişte magnaţi, cari ar fi oamenii mei şi pe Marţi şi Mercuri a fost un adevărat perigrinaj
de familie, fâtă pretenţinni sau lux».
Scuzaţi aceasta notă intimă famili cari nemernicii dela fiţuica arădană ii ame a bieţilor măsari şi cavenţi dela o bancă la
Cursul va fi de 5 ani de studiu şi 1 de
ară, căci ar fi o mare ingratitudine din practică. In acest timp elevele vor avea toată ninţă că-’i va «turti». Nu apăr pe magnaţii alta, ştiricind după cambii, ce David Ferencz,
partea mea, dacă în acest moment, cel respectivi, căci i-aşi ofensa dacă numele li- le excomptase pe la cele patru bănci din
mai solemn în viaţa mea literală, nu întreţinerea în institut şi vor putea părăsi la-aşi aduce în legătură cu al ticăloşilor din Orăştie. Suma cu care este angajată firma
în tot intervalul de 6 ani, afară de cazuri de
mi-aş împlini datoria făţă de acea fiinţă forţă majoră. biroul redacţional al «Tribunei», ci merg mai numită la băncile din Orăştie, după unele
mai apropiată de inima mea, care în Sunt admise îft institut copile născute departe în descoperirea minciunilor debitate conbinăţii, ar face cam 60 mii corane. Se
zile de restrişte m’a încurajat şi la bu din părinţi români săraci, pe deplin sănătoase, de fiţuica dela Arad. zice, că şi alte piaţe ar fi excomptat cambii
curii mi-a mărit veselia, care mi-a în In nrul ei de Sâmbătă trecută publică de a-le lui Ferencz. Tragem luarea aminte a
cari până la 5 August 1904 au împlinit 12
dulcit viaţa. un lung articol în care eu sunt atacat în ţăranilor noştri din jurul Orăştiei, cari au dat
dar’ încă nu 14 ani, au pregătirea ce se dă
modul cel mai infam şi într’un stil, al cărui cambii pentru marfă cumpărată dela aceasta
Incheiu, mulţuminu-vă pentru aten în şcoalele primare din România şi au obţinut
stăpân e vecinie obraznicul, dar’ veclnicul firmă, să-şi caute fiecare de timpuri de stea-
ţiunea ce mi aţi dat şi urând neamului la terminarea cursului primar cel puţin media
călugăr fricos, care prin «Tribuna» atacă pe măta acelora, pentru-că — să zice — că
românesc multe zile de serbătoare ca 7. Candidatele cu clase secundadre au să pre
cea de astăzi! zinte certificatele secundare, având media cel toată lumea, fără de a avea curagiul, ca să cambii deja achitate de iei, încă ar fi în
iese pe faţă şi pe faţă să atace. circulaţie. Încurcăturile ce se ivesc, dovedesc
puţin 6.
In articolul acela se susţine cu litere clar ca lumina, că mulţi muşterii sunt cu
Nu se admit dispense de nici un fel.
cât muştele de mari, că eu sunt curentat sume îndoite datori pentru marfa ce au cum
Doauă surori sau doauă vere primare
să fim aleşii Tăi întru apărarea Bisericei Tale din partea tribunalului, fiind-că nu m’am pre- părat. — Afacerea, tulitului David Ferencz,
nu pot fi admise în institut.
celei sfinte şi a patriei noastre; sădeşte şi în seatat la pertractarea finală de Vineri, care este sensaţională pentru micul piaţ al Orăş
Părinţii elevelor ce vor fi primite în
tăreşte în inimele oastre rîvna sfântă de a era să se ţină în procesele ce le aveam cu tiei; ear' uşurătatea cu care şi vindea marfa
institut nu pot să-şi ea ficele de sfintele săr
ne jertfi şi noi pentru moşie, neam şi lege; Vasile Mangra, vicar şi cu R. Ciorogariu. pe cambii era proverbială. La închierea foii
bători ori pe timpul vacanţelor în familie, şi
mai cu dinadinsul Te rugăm, Doamne al Constat aici şi dovedesc cu întreg pu primim vestea, că chiar şi falsificări ar ocura
şi direcţiunea îşi conzervă dreptul de a le da
puterilor, insuflă în inima tineretului nostru blicul timişorean, care m’a văzut, că eu nu pe multe cambii şi pentru aceste fapte puni-
ori nu voie elevelor să petreacă în familie
focul cel sfanţ al dragostei de neam şi de lege sunt curentat de nimenea, ci numai de ha- bile a luat-o la sănătoasa.
de vacanţe.
împreună cu duhul ascultărei de poveţele lucinăţiunile călugărilor şi ale scribilor dela
Părinţii aspirantelor ori representanţii le
ocârmuitorilor, pe cari tu i-ai pus spre binele foaia-revolver din Arad.
neamululi nostru; întăreşte inima şi braţul gali ai acestora au să trimită — până la 5 î ‘'■'în aşa scurtă vreme «Tribuna» dela Necrolog. Institutul de credit şi eco
August 1904 — cererile însoţite de actul nomii «Lugoşana» din Lugoş Vă anunţă cu
oştenilor noştri, dându-le duhul vitejei, pe Arad e în stare să făurească şi să răspân
de naştere, actul de vaccină, actul de pauper
care străbunilor noştri cu prisosinţă l’ai dat; dească atâtea neadevăruril Ei, binel De ce adâncă durere trecerea din viaţă a dlui llie
tate, în care se va arăta şi numărul copiilor,
luminează mintea celor pe cari i-ai rhidutt nu-’şi ia titlul: „Minciuna11 în loc de «Tribuna»? Curescu, distinsul membru al comitetului de
şi atestat şcolar despre terminarea claselor
pov Huit ori ai oştirilor şi-'i înarmează cu vi Puţinii cetitori ai imfamei foi dela Arad supraveghiete care a răposat în 11/24 luinie
primare, la Academia România, calea Victo
tejia, cu care ai înarmat pe alesul Tiu lup pot vedea acum cu ce-’i adapă scribii dela la 5 oare a. m. în mod subit. Fie-’i ţărîna
riei No. 135, pentru Comisiunea Fundaţiunei
tător Ştefan Vo.vod, a cărui pildă fă să ră Arad, cari ca şi colaboratorul intern al «Tri uşoară şi memoria binecuvântată 1 Lugoş,
Ottetelesanu, care, examinând actele şi luând
mână vecinie povăţuitoare întră noi, cari sun bunei», Sever Bocu, pretenul lui Mangra, 11/24 Iunie 1904.— „Lngoşana“.
informaţiunile ce va crede de cuviinţă, va dis
tem rîvnitorl a înălţa sfânta Ta cruce şi e- Ciorogariu, Goldiş, e osândit la 6 luni tem
pune ca concurentele, ce îndeplinesc condi-
vangelie şi a lupta petru strălucirea ei. Părinte niţă de rând pentru falsificare de cambii.
ţiunile mai sus precisate, să fie supuse la un POSTA REDACŢI EI
al luminilor, încălzeşte inimile şi luminează Am zis.
examen de primire, prin care se va cnstata
mintea căpiteniilor noastre bisericeşti, ca să Ti mi şoar a, 21 Iunie 1904.
gradul de pregătire în ceea-ce priveşte cetirea Dlui W. Buda pe s t a . Din regimentul
povăţuiască Biserica ta Română după bună
şi scrierea, analiza etimologică şi cea sin Emanuil Mdglaşiu, Nr. 64 să afla: în Târgul-Murşului ştabul cu
voinţa Ta; unsului Tiu, pe care Tu l’ai tri redactorul „Controlei"
tactică, cele patru operaţiuni, georafia şi isto- 2 batalioane şi 1 batalion în Bosnia-Herţe-
mis uoaui, Regelui nostru iubit, păstrează i
riea ţărilor române. govina, ear’ restul aici în Orăştie.
darurile cu cari l'ai împodobit şi-i lungeşte Despărţământul Timişorean
Concurentele cari nu sunt din Româ- Despre dislocarea nouă de toamnă încă
vieaţa între noi spre binele şi fericirea nea
niea se admit fără examen de primire, în vir al Asociaţiunei şi-a ţinut adunarea generală nu ştim nimic. La timpul seu vom da infor
mului şi spre lauda şi preamărirea mimelut
tutea atestatelor obţinute în şcoalelele simi în Ghiroc. Presenţi n’au fost aproape nimeni maţie. — Salutările noastre!
Tiu, Amin.
„Revis, Bisericească** lare din patria lor, şi au să trimită la Aca *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re
demia Română, tot până la 5 August, cere dacţia nu ia răspunderea,
