Page 1 - Activitatea_1904_07_26
P. 1
Anul IV. Orăştie, 7 Iulie n. 1904. Nr. 26
ABONAMENT:
IN SE R Ţ IU N I:
Pe an 6 cor. pe 1/î an 3 cor
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu se îna- Pentru România şi străinătate:
Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani,
Epistole nefrancatr. nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Din viata noastră denunţă, că deşi a fost găzduit la me- trăi în operele neperitoare sujerate de intat în anii răsboaelor, încă şi după
tropolitul Miron, totuşi a luat spese şi inteligenţă şi de sentiment. pace sub reacţiune.
naţională şi culturală. diurne în suma d e -640 fi. ......... • A cultiva literatura, a critica şi a Spiritul reacţionar, care dela 1815
da judecată asupra chestiunilor ce prin se lăţise peste toată Europa, dacă nu
Atacurile contra dlui Babeş erau
natura lor sunt de domeniul literaturii; putu stinge puternicul sentiment naţio
— Presa noastră. — abia la început, ele aveau să continue mai încolo a consacra talentul acestei nal deşteptat prin apostolii dela înce
într’un stil şi mai mare, căci «Calumniare
IX. chestiuni mari, înseamnă a eşi din sfera putul veacului al XlX-lea, dar’ îl slăbi
audacter semper aliquid haeret«. umilită a vieţii prozaice, a da viaţă sen înăbuşindu-1 (V. Bariţiu «Părţi alese®
In 1885 împlinindu-se o sută de
Dl Cosma cu temperamentul seu timentului şi sbor fantasiei, şi este a- voi. I. pag. 100).
ani dela frângerea pe roată a martiri cesta un lucru mult folositor pentru în
englezesc şi stând în apropierea tronu Abia dela 1838, când George Ba
lor libertăţii Horia şi Cloşca, Românii treţinerea vieţii spirituale a unui popor.
lui archieresc încă le da mult de furcă riţiu înfiinţă în Braşov «Gazeta Tran
din toate părţile se pregătesc a serba Să ne îndreptăm aşa dară voinţa silvaniei® şi «Foaia pentru minte, inimă
Tribuniştilor, fiind-câ după zisa aceasta,
memoria lor prin festivităţi şi rugăciuni noastră spre perfecţionarea facultăţilor şi literatură«, din nou începu să se ză
căuta se influinţeze partidul naţional şi
pentru odichna sufletelor lor. Răposatul sufleteşti, s’o diregem spre cultivarea rească lumina reînvierii naţionale. Deş
să împedece ori-ce lucrare salutară na
metropolit Miron Romanul, îngrijat ca literaturii şi spre educaţiune naţională. teptarea poporului prin evenimentele din
ţională (nr. 290). Un scriitor francez zice: «cu cât oa 1848, înmulţirea şcoalelor primare şi
nu cumva guvernul ţerii prin serbarea
Şi pe când »Tribuna« îşi îndrepta menii vor fi mai luminaţi, cu atât vor secundare, ca gimnasiile din Braşov,
centenarului se lovească în biserică, pe
săgeţile acuşi contra metropolitului Mi fi mai liberi«; ear’ înţeleptul Ţichindeal Năsăud şi Brad, Asociaţiunea înfiinţată
cuvântul că face politică, interzice preo adresându-se cătră Români zice: Mintea! la 1860 ş. a. au răspândit şi continuă
ron, Cosma, Babeş, acuşi contra «Telegr.
ţilor prin circulare trimise din Sibiiu mărită naţie... mintea!... când te vei lu a răspândi tot mai mult cultura în mas-
Rom.«, «Gaz. Trans.® nu înceta de-a
în ajunul sărbârii, celebrarea serviţiilor mina cu învăţăturile... mai aleasă naţie sele poporului român. Dar’ lipsa bună
se lamenta, că toţi aceştia şi aceste foi nu va fi pe pământ înaintea ta«. stării materiale şi alte multe nevoi şi
divine. Acest demers al metropolitului
împedecă însghebarea partidului naţio Avem şi noi Românii literatură, pedeci sunt căuşele, pentru cari în ţara
a fost o armă binevenită »Tribunei« ca
nal şi stângiuesc soliditatea în sinul po putem fi mândri de ea azi. Dacă ne noastră literatura nu s’a putut desvolta
să-’l atace în nrul 39, timbrându-1 de porului român, pe care singură «Tri ridicăm cu amintirea numai la finele întocmai precum s’ar fi dorit.
duşman al poporului român. Metropo- veacului al XVIII-lea şi la începutul ce
buna® o susţine. Pe lângă toate aceste totuşi în
litul nu este cruţat nici din partea «Ga lui al XlX-lea, cu multă îndestulire şi epoca aşa numită naţională a literaturii
Cu mult mai marcantă decât în
zetei Transilzaniei«. »Tribuna« însă vo sufletească bucurie vom afla, cum Sa- române, cu mult zel s’au distins pe te
1885, este activitatea »Tribunei« în a. muil Clain, Şincai şi Petru Maior, aceşti
ind să facă din serbarea centenarului o renul literaturii: Andreiu Murăşan în
1886. Despre aceasta va urma. luceferi ai orizontului românesc, aşezară
mare chestie politică, se încinge în ceartă poesie, Timoteiu Cipariu în filologie,
—n. pe pagini perene cronicele Românilor, George Baritiu, Iacob şi Aurel Murăşan,
cu »G Trans.*, cu »Viitorul« şi «Pes- cuiese şi descifrate din manuscriptele Cristea, Marienescu, Alexandru Roman
ter Llyoid« căruia i-s’a scris din Bucu archivelor străine, cum cu neobosit zel şi Babeş în ziaristică şi istorie, Şaguna,
reşti, că sub preşedinţa lui Bibescu s’ar Discurs festiv compuseră regule de filologie şi grama Moldovan, Ilarion Puşcariu, Grama, Mi
fi înfiinţat un comitet iredentist. «Tri p ro n u n ţa t de secretaru l episeopesc tică, lexicoane, studii teologice şi morale cul, Gregoriu Silaşi şi Augustin Bunea
buna® ia condeiul „în contra încărun- Dr. Cornelia Bulcu Intr’adevăr o glorioasă auroră se în istoria bisericească, Ioan Lăpădat şi
l
ţiţilor fruntaşi literari dela „G. Tr.“ la iubi eu l „Familieifi ivi cu aceşti scriitori mari pe cerul li Iosif Vulcan în poesie şi literatura es
teraturii române. Ei prin valoroasele lor tetică.
şi îi denunţă pe aceştia, pe nedrept, că
scrieri şi prin persecuţiunile îndurate îşi Numele ce-1 zisei mai urmă este
ar sta în legătură cu nu ştiu ce iriden- Doamnelor şi domnilor
fac numele neperitor în Istoria litera numele ilustrului scriitor român, care
tişti. Acest atac dă naştere unei certe,
noratul comitet al despărţămân turii române. Ca să facem pomenire aproape jumătate de secol a mers în
care se continuă în numerii 46, 47, 49 numai de scriitorii din a noastră patrie, fruntea întregei noastre mişcări intelec
tului oradan al Asociaţiunii mi-a încre
şi 57. Dl Babeş văzându-se silit se des- dinţat onorifica misiune de a lua cu tot în acelaşi timp muncesc cu multă tuale. Este varie şi extinsă, doamnelor
aproabe atitudinea politică a «Tribunei«, vântul în aceasta mare şi frumoasă zi, rîvnă pe terenul literaturii româneşti: şi domnilor, câmpia în care Iosif Vul
Molnar, Tempea, Diaconovich, Ţichin can timp atât de îndelungat a tras
cearta ia dimensiuni tot mai mari. în care sărbâm iubileul de 40 ani al
revistei «Familia« prin Iosif Vulcan. deal şi alţii, Acest din urmă scrie fa brazde de lumină. Poet, estetic, critic,
Ca o apărătoare devotată şi sin bule şi «precepte filosoficeşti şi mora etnolog, jurnalist şi dramaturg; iată căile,
Dacă este o ştiinţă, care azi de o
ceră »Tribuna« ancorează în faţa bise liceşti®. pe cari lumina minţii sale a străbătut
potrivă trebue să intereseze pe toţi Ro
ricii. Lucrurile ce se petreceau la reşe Aceşti bărbaţi prin scrierile şi stri o mulţime de probleme din viaţa po
mânii, aceea este literatura. Daţi-mi voe
dinţa metropolitană şi în consistoriu nu aşadar, doamnelor şi domnilor, ca în gările lor au reuşit să mijlocească eman porului român.
puteau afla soluţiunea dorită fără con treacătul a câtorva momente să fac pu ciparea diecesii Aradului din robia lim- Am venit la acest loc, doamnelor
cursul desinteresat al «Tribunei«. A- ţină literatură. bei sârbeşti şi să înfiinţeze preparadia şi domnilor, ca în mod festiv să iubi-
din Arad. La aceste în cel mai potri lăm pe muncitorul literar Iosif Vulcan,
ceasta voia se-şi formeze o partidă în Admit, că multe savante şi inge vit timp, de bun şi cu totul neaşteptat care înainte de asta cu 40 ani a înte
sinul sinodului, ca apoi să deslege multe nioase cercetări şi scrutări s’au făcut ajutor le veni înfiinţarea gimnasiului din meiat valoroasa sa revistă beletristică
în domeniul literaturii române. Făcutu-
chestiuni după înaltele-’i vederi politice. Beinş prin marele episcop Sam. Vulcan. şi literară »Familia«. In cursul timpului
s’au acele de oameni activi şi de spirit,
Momentul îl oferă restaurarea Consisto- de 40 ani o sumedenie de reviste şi
dar’ totuşi pe aceasta temă suntem azi Mulţi însă din scriitorii români în
rului ce avea să se facă cu ocasiunea şi vom fi şi mâne, întocmai cum zice cursul veacului al XlX-lea au părăsit jurnale române au ajuns în cimitirul li
sinodului archidiecesan din 1885. Dar’ Rousseau despre femeie: «ori cât de ţara trecând în România. Aşa au tre terar, până-ce «Fa mi li a« sustă şi va
durere! Căci arta de a cârmui şi îns- multe se scriu asupra ei, tot ne mai cut graniţele ţerii: Ioan Maiorescu, Mun susta în mod falnic, asemenea unei
plante, care şi-a extins rădăcinele sale
gheba partide a dlui Cosma s’a dove rămâne ceva de zis«. tean, Laurian şi George Lazar. Lucra peste întreaga grădină a poporului ro
dit superioară şi mult mai eficace sfor Şi ce este literatura? In genere, rea literară pe acele timpuri aici la noi mân din ţara noastră.
a întimpinat tot mai multe şi mai multe
ţărilor »Tribunei«. nu e altă decât expresiunea sentimen greutăţi din causa censurei aspre şi a-
telor şi ideilor popoarelor, ori ca istorie, Daţi-’mi voe, doamnelor şi domni
După anul 84 al »Tribunei«, în cesta era în mare parte motivul, că a- lor, că fără de a atinge modestia ce
este istoria vieţii spirituale a unui po
care reproduce din «Pester Llyoid« un por în determinate epoce. Ea ne pre- ceşti muncitori literaţi au părăsit ţara lor. atât de mult îl caracteriseazâ pe eru
articol asupra restaurării Consistorului. sentă fotografia a tot ce omul a simţit George Lazar a trecut în România, ditul, pe mult iubitul nostru iubilant,
Tribuniştii au suferit eşec pe toată li şi cugetat până în present. Şi ori cât precum însuşi spune, ca «se samene să vă fac o scurtă dare de seamă des
nia faţă de »Albina« şi «consorţiul «Te de mărginită şi neperfectă ar fi ea, for grâul cel curat şi fără neghină«; aici pre a lui rodnică activitate literară.
mează leagănul civilisaţiunii. Pier po- a fondat şcoală şi cu învăpăiat zel a
legraful Rom.«, devenit după »Tribuna« poară şi dispar civilisaţiuni, literatura lucrat pentru deşteptarea simţului na Muncit-a şi scris-a Iosif Vulcan la
organ al politicei guvernamentale. însă rămâne în picioare, pentru-că tră ţional. A şi reuşit a desvolta conştiinţa început din zel de românism, dar’ aşa
că totdeauna s’a gândit profund la ceea-
Dl Babeş, ca politician şi factor ieşte cu sentimentul şi se nutreşte din naţională mai mult decât se poate crede. ce a scris. Inspirat de o pasiune jună,
însemuat al Consistorului, era o chează spiritul nemuritor al popoarelor. Aşa Tot pe acele timpuri au muncit pe te a scris o serie de poesii lirice, din
rea în ochii Tribuniştilor. Intr’uun chip vedem, că Grecia lui Pericle şi Roma renul literaturii române poeţii ardeleni: cari atâtea câte a publicat sunt de
lui August nu mai sunt, ele însă trăesc Bărac, Budai, Delean şi Vasile Aron, a
sau altul trebuia discreditat, făcut im şi în momentul actual, vor trăi şi în căror scrieri au devenit mult populare. ajuns pentru a putea aprecia talentul
posibil. »Tribuna« în nr. 157 îi inter seu poetic. De loc la începutul carierei
viitor, nu numai ca suveniri, ci întoc- Cultivarea limbei şi a literaturii ro sale de scriitor şi jurnalist, fără de a
pretează în mod tendenţios nişte vor mni ca parte a existenţei noastre şi a mâne s’a început la noi de-odată cu a răsfoi chrisoavele ascunse prin archive,
biri ţinute în dietă. Apoi în nr. 205 îl generaţiunilor viitoare. Trăiesc şi vor limbei şi literaturei maghiare, şi a îna fără călăuză, el scria într’o limbă ale-
