Page 2 - Activitatea_1904_07_26

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 26

şuită de pe buzele poporului român, înviorat inima sa. Paserile, florile şi flu­ sunt morale şi moralisatoare şi cuprind Astăzi, când mi s’a dat onorul a
într’o limbă dulce şi într’o versificaţie turii, cântă, vorbesc, plâng şi sufer în subiecte din societatea română. Merită face o scurtă revistă asupra activităţii
uşoară şi corectă. Fondul unor poesii poeziile lui. Aşa cetim în «Conspiranţi- aceste locul lor în literatură, pentru că lui Iosif Vulcan pe terenul literar, sunt
a lui Iosif Vulcan e împrumutat dela unea florilor«: deşteaptă mereu suveniri drăgălaşe din fericit că pot cu multă plăcere constata,
popor, a cărui înrîurire se observă în »In şir garofiţe, sulfine şi nalbe, timpurile desvoltării limbii şi literaturii că încă nu e încheiată aceasta rodnică
întreaga sa lucrare atât în poesie cât Bujor, odolean, clopoţei, toporaşi; române în patria noastră. Stilul acestor activitate. Talentul şi diliginţa ce a
şi în proză. Şi dacă vom zice, că poe- Fflori roşie, vinete, verizi şi mai albe scrieri e bogat, colorat, variat şi de o pus Iosif Vulcan în serviciul culturei
sia lui Vulcan curge uşor şi cu gân­ Formau o cunună de fraţi drăgălaşi. rară originalitate. Are ceva ce aparţine naţionale, mai promit încă multe lu­
dire de tinereţe este, că ea e rodul în Dincolo camelii şi crini, lăcrimioare, exclusiv scriitorului. crări ; dar’ şi cât a lucrat este de
mare parte a vîrstei tinere, în care to­ Şi cactuse, roze cu dulce miros, Cine dintre dvoastră n’a cetit «Ra- ajuns se-1 pomenim în rândul celor
Şi nu-mă-uita, busuioc, stelişoară,
tul curge mai uşor. Aşa e doamnelor Ghirlandă cu farmecul ei amoros. nele naţiunii« de Iosif Vulcan? Este mai destoinici şi mai iluştri muncitori
şi domnilor că Iosif Vulcan e tîner şi aceasta scriere o fiidelă şi conştienţi- şi luptători naţionali.
azi — numai perul i-a albit. Bujorul începe cu tonul seu lin: oasă icoană a stării noastre sociale şi Doamnelor şi domnilor! Activita­
De-1 vom privi şi mai de aproape Surate iubite, a noastră regină, naţionale, şi pe lângă o profundă cuge­ tea lui Iosif Vulcan pe terenul literar,
ca poet, vom afla că a cântat simţirile, Copila plăpândă pe noi ne-a nitat; tare ne prezintă un învăpăiat naţiona­ poate fi proverbială. Rari oameni, cu
De-o lună de zile nti vine ’n grădină
dorurile, bunătatea, bucuria lipsurile şi Să-şi facă din noi buchetaş minunat*, lism. — Se nu uităm a nota şi aceea, atâta răbdare! înainte cu Dumnezeu!
suferinţa poporului român; a cântat cu că în scrierile lui Iosif Vulcan aflăm Nu te oprească în a ta muncă criti­
un glas vioiu şi sprinten înfrăţirea şi Am citat cred de ajuns, ca se ne multă satiră şi umor plin de spirit. cele acelor ce n’au gustul literaturii,
iubirea dulce a tinereţei sale. Dar’ pen­ convingem doamnelor şi domnilor, des­ Umorul lui însă e de aşa nuanţă, că ci mergi înainte, pe drumul ce ţi-ai
tru a ne dispenza de apreciări particu­ pre aceea, că ori cine ceteşte poeziile? nici odată nu vatămă nici atacă bunul ales! Sâ-ţi ajute D-zeu! La mulţi ani
lare, lăsăm sâ vorbească însăşi lira lui Iosif Vulcan, par’că de loc l-ar şi simţ şi gustul extetic, precum adese-ori sâ trăeşti!
poetului. Aşa în poezia »Ce ne mai cunoaşte, de oare-ce toate scrierile sale fac pretinşii noştri umorişti.
lipseşte«... cu glas de profet zice: au o înlănţuire cu viaţa sa. In toate îl
vezi luptându-se cu împrejurările. Ta­ Pe timpul când la fraţii de peste Despărţ im tutui Orăştiei a contribuit la
«Mecenaţi ne trebuesc, lentul seu deosebit se manifestă mai Carpaţi munciau pe terenul literar Tit acest iubileu măreţ şi binemeritat cu urmă-
Numai dînşii ne lipsesc, Maiorescu, Vasilie Pogor, Constantin toarda depeşă: »Ţarina părăginitâ a li-
Şcoale ne mai trebuesc ales într'aceea, că ori cât de mic, ori Negruzzi, Vasile Alexandri şi alţii, în teraturei rămâne ai ogorît-o, sdmd-
Numai aste ne lipsesc, cât de neînsemnat e subiectul poeziei
Cetitori ne trebuesc sale, îl face Interesant prin sfârşit, care Ardeal George Bariţiu pe terenul jur­ nat-o, grăpat-o şi plivit-o; sămânţa
Numai ei ne mai lipsesc, totdeauna e puternic, e culminant. nalisticei politice şi Timoteiu Cipariu aruncată, produs’a în restimp de 40
Limba ne mai trebueste pe cel ştientific, — pe atunci cei din ani fructe binefăcătoare asupra fam i­
Numai asta ne lipseşte, Atunci, doamnelor şi dlor, când Ungaria propriu zisă, în frunte cu Iosif liei române. Viaţă îndelungatăl Des­
Am trăi noi fericeşte. sufletul dvoastre în mijlocul afacerilor Vulcan îşi aveau teren comun de înţe­ părţământul Orăştiei: Domşa, director.
Am avea un viitor zilnice simte nevoe de râcorire, de es-
Numai una ne lipseşte, pansiune şi de ideal, luaţi şi cetiţi poe- legere asupra limbii şi scrierii române, Bercian, secretar.
întrunirea tuturor. asupra exteticei şi a literaturii în re­
Aste ne mai trebuesc* siile, cetiţi novelele, piesele teatrale şi vista »Familia«. E constatat, că afară
Numai aste ne lipsesc. discursurile lui Iosif Vulcan, şi veţi afla, de bătrâna »Gazeta« nu este nici un Concertul Corfescu.
că toate acestea vă vor satisface în pri­
Cineva va mai putea trage la în­ vinţa aceasta. Vă vor înfrumseţa lumea, jurnal românesc, care să aibă mai multe
doială, că nu sunt aceste exclamaţiuni vă vor nutri sufletul, vă vor îndulci im­ şi mai reale merite pentru poporul Cetim în „Deşteptarea11 Nr. 32 »Luni
ale poetului Vulcan inspirate de un românesc decât »Familia«. în 2 Maiu publicul Cerrăuţan a avut ocasie
presiile obşteşti şi pe cei în vîrstră vă
profetic sentiment? Oare nu ne mun­ vor întineri. Au nu ne vorbeşte Iosif »Familia« de loc după întemeiare sâ-'şi dee opinia asupra baritonului dramatic,
cesc pe noi şi azi aceste lipsuri, aceste Vulcan cu sufletul, când ca orator pru­ deveni arena convenirii celor mai ilus­ dlui Nicolae Corfescu. Aşteptările auditorului
nevoi ? tre condeie, cari împreună cu multe au fost pe deplin satisfăcute, dovadă că cri­
dent, cu tact şi însuflaţit ne zice:
Cine nu se va îndulci sufleteşte talente tinere au dat ajutorul lor mun­ tica favorabilă din alte părţi, care a premers
cetind cum Iosif Vulcan scrie despre »Mama noastră a tuturora e na­ citorului redactor, care în scurt timp acestui concert, nu este exagerată. Dl Cor­
sentimentul de mamă: ţiunea : O vrednică mamă, care a în­ a reuşit a ridica nivelul jurnalului seu. fescu dispune într’adevăr de-o voce puter­
durat mii de suferinţe, iubitoare şi bună, O ştim cu toţii, că mare parte a mun­ nică de mare dimensiune, totodaă însă mlă­
«Ori şi câte simţeminte dioasă şi [de un timbru dulce. Un bariton
Sunt în oameni pe pământ, care şi-a pus în cumpănă pentru noi citorilor literaţi de azi, din »Familia«
Mai înalte şi mai sfinte toate podoabele; de neam mare, căci lui Iosif Vulcan au aflat primele lor dramatic de toată puterea cuvântului. In
Ca şi-a mamei dulci nu sunt; e odrasla gintei latine, din care şi-a a- cunoştinţe literare, precum şi aceea, că urma şcoalei perfecte de care a fost părtaş,
Ca«-i iubii ea eea m ai m a te dus comori de însuşiri nepreţuite, ce multe talente, devenite în urmă sărbă­ şi al in teligen ţei sale musicale D-Sa sâ ştie
Şi durerea cea mai grea, alţii n’au. A fi vlăstarii ei e mândria acomoda recerinţelor pentru sala de concert,
Fericirea de ’ncântare torite, în »Familia« şi-au făcut apari-
noastră. A o iubi şi-’a jerfi pentru ea ţiunea în arena literară. şi ştie a-’şi măestri admirabil vocea după
Le resimte numai ea*.
tot, chiar şi viaţa, e datoria noastră de propria voinţă. Toate ariile mari din operele
Cu însufleţire românească ne pro­ oameni cinstiţi«... Mai departe ne zice: Ear’ ce priveşte publicul cetitor, măestrilor Verdi, Wagner, Rosini, Leonca-
voacă la lucrare, când zice: «Aceasta simţire are o putere suprao­ o mulţime mare de preoţi, funcţionari, valo, Diaz etc. au fost prestate cu deplină
conştiinţă naţională. Apoi continuă: Da­
»Ori şi cât de mici la număr menească, o putere, care dă sbor nădejdei toria fruntuşilor ori-cărui neam este a perfecţiune şi mare precisiune. Admirabil de
Noi tiăl-om tot aici, şi curaj voinţei noastre, o putere căreia ne gingaş au fost executate cântecele noastre
Dacă umăr lângă umăr supunem cu fală. Puterea aceast a se nu­ învăţători, cărturari din popor au avut naţionale de Ştefânescu, Dima, Popescu.
Intr’un cuget ne-om uni; de şcoală »Familia«, care i-a introdus
Căci nu glota, număr mare, meşte deştepta, a înrădăcina şi desvolta în cunoaşterea autorilor români şi a Unele din ele ca d. e. Doina de Dima *Mu-
Dau tărie ginţilor; conştiinţa naţională. O muncă aceasta, la productelor lor. gur mugurel« erau de-o duioşie făscinătoare.
Ci ’nfrăţirta la lucrare care trebue să ia parte toţi, câţi ţin Corfescu cu aceiaşi uşurinţă ca şi cele joase,
Aşa e, doamnelor şi domnilor, căci
Pentr’un mândru viitor*. să fie vrednici de cinstea obştească, redactorul »Familiei«, ilustrul nostru te tăceau a crede că ai inainte-ţi un tenor.
In mijlocul luptelor ce în viaţă a dând cea mai bună parte a puteri lor«. jubilant, în cursul obositor al unei Cu vii şi nesfirşite aplause a recompensat
suportat, pătruns de dorul ce-1 are faţă Dat-am loc aici câtor-va şiruri din- munci zeloase de 40 ani, a reuşit să publicul asistent pe dl Corfescu pentru fie­
care punct din progremul bogat, entusiasmat
de înaintarea şi înflorirea naţiunei sale, tr’un discurs al lui Iosif Vulcan. Nenu- deştepte în Români simţul comun, sim­
ne zice poetul Vulcan: merate sunt discursurile ce a ţinut dân­ ţul spre lucrare împreună, simţul pentru de prestaţiuuile D-Sale artistice, etc. Preve­
nitori amabili, atât concertantul cât şi acom-
»Vei fi tu încă mare, naţiunea mea amată, sul la diferite întruniri, şi totdauna era tot ce e bun, nobil şi frumos. Reuşit-a
Avea-vei înco’dată un mândru viitor, elocinte, căci zisele lui eşiau din adân­ densul să adune şi concentreze mai peniatorul, dl Otocar Hrimaly, au adaus în
Ca steaua ’n zori apus-a mărirea-ţi de odată, urma aplauselor frenetice al auditorului, încă
cul inimei, şi cauza îi era sfântă şi cu toate puterile, dorinţele şi nizuinţele
Dar’ soarele răsare cu-a pusul stelelor. sfinţenie princepută şi ascultată. muite cântece duioasă la acele din program
Nu desperaţii la lucru cu mână bărbătească isolate ale Românilor. Şi a munci în şi mulţumit a părăsit publicul sala concertului.
Şi-atunci naţiunea noastră de nou va să Sunt acum 35 ani de când s’a literatură 40 ani de-a rândul, în mijlo­
[’nflorească*. înfinţat: «Societatea pentru fond de te- cul unei societăţi în mare parte indi­ Reuniunea de cântări
tru român« şi de atunci pâuă azi a- ferentă de ceea ce să scrie, acesta e Ciprean Porumbescu.
Atunci, când ne provoacă cu în­
sufleţire sâ fim buni şi însufleţiţi ro­ ceasta mişcare de mare însemnătate semnul unui suflet de om ales. Tot asemenea apreţieri elogioase la
mâni, tot odată ne îndeamnă sâ ne pentru răspândirea culturei româneşti Timp de 40 ani a fost Iosif Vul­ adresa dlui Corfescu cetim în «Voinţa* din
iubim şi patria; aşa zice: în patria noastră neîntrerupt şi-a avut can adevăratul dascăl literat al popo­ Bistriţa, care i-a reprodus şi portretul ca
în fruntea sa ca cel mai laborios factor rului român, care abandonând ori ce artist, apoi ca *Trovatore*, «Unirea* din
• Feciori eroi la luptă fecioare ’ncântătoare, al ei pe Iosif Vulcan. Aceasta societate Blaş, «Tel. Rom.* pentru concertul din Cluj,
Speranţa, floarea, fala Românului înjosit; în timpul din urmă sub conducerea în­ funcţiune publică ce i-ar fi consumat
Sădiţi în pieptul vostru a patriei amoare, puterile şi l-ar fi indispus pentru munca «Czernovitzer Allgemeine Zeitung*, Czerno-
Să fiţi româmi, române, căci timpul a sosit! ţeleaptă a presidentului Iosif Vulcan a literară, s’a dedicat, ba putem zice, că vitzer Tagbiat*, «Bukovinaer Rundschau*,
Nu desperaţi, la -lucru cu mână românească, luat nou avânt şi credem, că nu mai s’a jertfit cu trup cu suflet activităţii «Bukovinaer Post*, «Kolozsvâri Hirlap*, «Ko-
Şi-atunci naţiunea noastră de nou va să este departe timpul, când societatea ac­ jurnalistice; ceea ce va să zică, s’a jert­ lozsvâri friss Uisâg*, «Uisâg* din Cluj şi
[’nflorească*. torilor români va cutriera sate şi oraşe, fit din tinereţele sale pentru luminarea «Nemzeti Hirlap». — Toate aceste sunt ateste
Român învăpăiat, naţionalist înflă­ ca în limba dulce românească să ves­ şi întrărirea conştiinţei naţionale în despre destoinicia dlui Corfescu, cari îl ridică
cărat între ori ce împrejurări a fost tească neamului nostru bunul, adevărul fraţii sei Români. Martori ne sunt cele ia nivelul adevăraţilor artişti în musică vocală.
Iosif Vulcan, ceea ce atât de drăgălaş şi frumosul. 39 volume deja împlinite ale «Familiei«, «Bukovinaer-Rundscliau* scrie: Concert
transpiră din următoarea poezie: In istoria culturei române pe pa­ că redactorul ei este un bărbat de un Corfescu. «Zu einer Zeit, wo in anderen
gina unde se va descrie naşterea şi talent original şi de o judecată pro­ Orten das Conceitleben langst aufgehort hat,
Ce simţire de plăcere
Saltă'n ochi şi-mi arde’n vânil desvoltarea artei dramatice cu re­ fundă, cari distinse calităţi împreu­ scheint dasselbe bei uns eigentlich erst be-
E plăcerea ce-ţi ofere cunoştinţă va fi citat şi numele lui Io- nate cu o înaltă inteliginţâ şi eru- ginnen zu wollen, dem kaum ist die Cam-
De-a petrece cu Români, sif Vulcan, care atât prin activitatea diţiune, îi asigură un loc în rândul mermusiezoire verklungen, so veranstalte am
Vorba, cântul, simţământul, desvoltată în prosperarea Societăţii pen­ literaţilor iluştri români. Martore ne e letzten Montag Hcrr JSiicolae Corfescu, Bari­
Toate drag ni-se ’ntrunesc;
Căci şi dorul, ba şi gândul, tru fond de teatru român, cât şi prin şi aceea împrejurare, că cel mai înalt ton der Bukarester Oper, schon wieder ein
Totul este românesc. piesele sale teatrale a deşteptat şi deş­ areopag al literelor — Academia Ro­ grosses Concert, wdches, nach unserer an
Trageţi hora românească, teaptă şi azi în pualicul român şimţul, mână — deja de ani îl are în sinul lokalen, wie an Veranstaltungen auswertiger
Ce-i român să tot trăiască*. gustul şi ambiţia pentru scena română seu ca membru laborios; unde aceea Ktinstler armen Musiksaison, jedenfalls beach-
Avut-a Iosif Vulcan darul de a O specie a scrierilor sale este înaltă distincţiune l-a ajuns, nu de mult tenswert ist. Der Conzertist, eine kiăftige
cânta tot ce a văzut, tot ce a atins şi novela, Toate novelele şi schiţele sale fu ales president în secţiunea literară. Mănuergestalt von echt siidlăndischen Typus,