Page 3 - Activitatea_1904_07_26

Nrul 26 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

zeigte sich im B sitz« einer â iserst umfang- barbei şi părului, pe cari archiducesa le să­ cului comersant asupra bogatei recolte de ne-ai, lăsatu-ne-ai orfani, luându-ţi calea spre
reichen, symyatisch^n Stimme, die aber ent- ruta mereu, Sofia a îmbiat pe Tiidos cu ser­ poame dela noi cu acel adaus, că în această eternitate, unde, nădăjduim, eară ne vom
sclrden einen ausgespiochcnen Tenoi timbre viţi de curte, dar’ acesta a refuzat, mulţumind afacere se pot adresa peutru mai buna orien­ întâlni în aceea iubire în care ne-am des­
hat. Derselbe bts;tz' . ine sehr schone Schule pentru ofertă, stabilindu-se în Budapesta, dar’ tare cătră comisarul regnicolar ministerial părţit. Domnul ceresc să-ţi dea uşurare pen­
welche anschein nd fianco-italienisch n urs- mai nainte de ce ar fi părăsit Viena, a fost pentru cultivarea poamelor. tru grelele suferinţe avute în vieaţa aceastaI
prungs ist, dem neh'n allen Vorziigen: einem distins cu cucea de argint pentru merite. A dispus, ca amintitul comisar să înmormântarea scumpei noastre defuncte a
schOnen *mczza voce« dramatisrh-bekbtem Membrilor casei imperiale li-s’a părut prea poarte şi anul acesta evidenţă despre provi- fost în 4 1. c., la 3 ore d. a.
Vortrag etc. Der Concertist trug eine aus puţină recompensa anuală testată de Maxi­ siunea de poame din singuraticele ţinuturi, Şi bot , în 2 Iulie n. 1904.
Atrien, rumânischen und dentschen Ueder milian şi astfel împăratul Francisc Josef şi cum şi despre vânzătorii acestora şi despre Li viu Friedman, soţ. Măriţi m. Andrescu,
bunt zusammengesti lltes riesiges Frogramm părinţii acestuia archiducele Francisc Carol cumpărătorii de poame din străinătate. Lucreţia m. Săcărea, Silvia m. Muntean fiice.
vor und ernlete nach jeder Nummer auf- şi archiducesa Sofia au ridicat pensiunea con­ Aducând subscrisul comitet acest co­ Ioan Andrescu, Simion Săcărea, Petrn Mun­
munteroden oft stdrmisrhen Beifall». tribuind fiecare cu câte 300 fl. Ia suma 1200 municat la cunoştinţa obştei noastre, ne tean gineri. Aurel Andrescu nepot.
Publicul îorriân d.n Orăştie şi jur, pre­ fl., pe cari Tiidos îi primeşte de 37 ani în adresăm cătră producătorii de poame şi în Condolenţele noastre I
cum şi toţi iubitorii de artâ, sunt rugaţi a tot anul regulat. deosebi cătră preoţimea şi învăţătorii noştri
participa la concertul anunţat prin afisuri: Este interesant, că Tudiis a voit să cu rugarea: să binevoiască: — Funcţionarii institutului »Patria» din
Orăştie. Hotel „Trans8ilvania“. Sâm­ scape viaţa împăratului Maximilian, care era Blaj cu inima întristată aduc la cunoştinţa
a ne transpune cu posibilă grăbire tuturor amicilor şi cunoscuţilor, că preaiubi­
bătă, la 9 Iulie n. 1904. Mare concert dat de prizonier în Cvarnero, şi scopul acesta aş­
consemnarea provisiunei mai mari de poame tul lor amic şi coleg S o f r o n Stan, comp-
Corfescu, prim bariton dramatic al operei tepta un vapor austriac în portul Sampilco
şi a proprietarilor lor, ca pe această con­ tabil, a încetat din viaţă în mod subit în 4
Regale dela Teatru! Naţional din Bucureşti. dar’ superbul împărat nici n’a voit să audă
semnare s’o putem înainta la numitul comi­ Iulie n. la 10 ore a. m. în anul al 34-lea al
Acompaniamentul la piano va fi ţinut de ***. de fugă. Husarii voluntari mexicani au pus
sariat ministerial; etăţii şi al 11-lea al funcţionării sale. — Blaj
Programa: 1. Wagner. Aria Luceafăru­ împăratului la dispoziţie 15 cai, căpitanul şi
a face atenţi pe producenţii vânzători la 5 Iulie 1904. — Rugaţi-vă pentru ell
lui din opera: »Tannhâuser«. 2. G. Ştefâ- soldaţii cari păzeu pe împărat au fost conrupţi
să separeze, cu deosebire la mere şi pere,
nescu. Mândruliţă dela munte. 3. Schubert. şi totul era gata, numai împăratul a refuzat,
poamele după soiu şi după mărime, şi să fie Concert popular arangează «Reu­
Erlkonig. Wanderer. 4. Leoncavallo. Prolog pentru că el n’a putut crede nici în z;ua ul­
cu deosebită îngrijire la pachetarea lor, de­ niunea română de cânt şi musică din Lugoj»
din opeia: >Pag'ia'ci«. 5. G. Duna. Mugur timă, că Mexicanii răsculaţi îl vor executa.
oarece poamele mestecate fără privire la Duminecă în 10 Iulie st. n. 1904 sub con­
mugurel, doină. 6. Schumann. Die beiden S’a înşelat însă amar în sperata g. nerositate
soiu şi mărime, nu sunt căutate sau se vând ducerea dlui dirigent I o a n V i d u în gră­
Grenadieie. Widmung. 7. Tache Popescu. a Mexicanilor.
cu preţ foarte redus; dina otelului «Concordia». După concert ur­
Frunzuliţă foi de fag. 8. G. Stephanescu.
în fine o recomandă producenţilor mari mează petrecere dansantă. Preţul de intrare.
Cântecul flueraşului. 9. I. Murăşanu. Doina
Pepeni şi crastaveţi. şi de mijloc să nu-’şi vândă cea mai aleasă 3 cor. de familie şi 1 cor. de persoană. Bi­
Ciobanului. începutul la orele 8 seara. Pre­
parte a poamolor de iarnă îndată toamna, lete se capătă sara ia cassă. începutul con­
ţul locurilor: Loge 10 cor., locul I. 3 cor.,
locul II. 2 cor. Intrare 1 cor. Bilete să află de Ori care grădinar priceput ştie că ci se se nizuirscă a le păstra în scopul vân­ certului seara la orele 81/a.
vânzare în prăvălia diui H. Graef şi seara dacă cultivă la un loc pepenii cu cas­ zării de peste iarnă şi primăvară, în localuri Programul concertului: 1. «Păstoriţa»,
la cassă. traveţii, adese-ori se întâmplă că o potrivite şi cu deosebire în cămări de poa­ cor mixt şi solo de A. Gevaert—D. G. Kiriac,
parte din pepeni să nu iasă destul de me. Cum cea mai mare parte a producenţi­ 2. «Cântecul străinătăţii» cor bărbătesc aran­
dulci. Se sice: »par’că ar fi crastraveţi«. lor nu dispune de astfel de localuri potri­ jat de I. Vidu. 3. «Deşteptarea paserilor» cor
A N IV E R SA R E A A 37-a vite, şi nici de cunoştinţele neapărate la
Cercetările făcute în această pri­ pe trei voci egale şi duet-solo cu acomp. de
a tragediei îm păratului din M exieo construirea lor doritorii de a-şi construi că­
vinţă au dovedit că causa acestei stări pian, de I. Concone. 4. a) «Auzi valea fl»
M axim ilian. de lucruri este determinrtâ prin faptul mări pentru păstrarea poamelor cu puţină b) «Pic!» coruri bărb. aranjate de I. Vidu.
cheltuială şi potrivit deosebirilor de spaţiu şi
că florile pepenilor sunt adese ori fruc­
— — 5. «Fetiţa din Toscana» cor mixt de L. Gor-
La 19 Iunie s'au împinit 37 ani dela tificate de polenul castraveţilor. Dacă temperatură, să se adresez cu rugare (epis­ digiani—I. Vidu. 6. «Primăvara» cor pentru
moartea împăratului Maximilian din Mex c. în condiţiuni normale se fruct fică florile tolă) cătră comisariul ministerial (Orszâgos trei voci egale şi solo cu acomp. de pian, de
In ziua aceasta adecă tribunalul revoluţioar din pepenului cu polen de pepene atunci gyiimolcseszcti ministeribiztos) în Budapesta, F. Campana. 7. «Din şezătoare» cor mixt şi
Cvarnero a executat pe nefericitul împărat. se obţine un fruct care cuprinde apro­ care le va trimite în mod gratuit planurile solo de I. Vidu. — Soli: Dna E. Avramescu,
şi prel.tninarele de spese, provăzute cu în­
Dintre martorii ocuLri ai acestui act dureros ximativ 24 la sută zăhar; pe unde re- dna E. Boeriu, dna M. Molitori şi dl I. Dra-
drumări amănunţite despre culegerea şi con­
pentru casa d. Habdjurg numai unul trăeşte, sultă un adeverat pepene. Dacă se gomir. — Acompaniamentul de pian susţi­
servarea (ţinerea) poamelor.
im ungur cu numele Tiidos Jdszef. fructifică o floare de crastavete cu po­ nut de dna M. Branisce.
len tot de crastavete atunci se obţine Sibiiu, 22 Iunie 1904.
Când la începutul anului 1867 genera­
lul francez B z -ine după ordinul împăratului un adevărat crastavete cu un conţinut Comitetul central al «Reuniunii române de 36 and încuiat în pivniţă. Au­
Napoleon III, a părăsit cu trupele sale Mexi­ ca 1 la sută zăhar. Din contră dacă agricultură din comitatul Sibiiu». torităţile din Bruxela (capitata Belgiei) au
cul pentru a se întoarce în patrie, împăratul se fructifică o floare de pepene cu po­ D. Comşa, Vie. Tordăşianu, descoperit o fioroasă crimă. Un domn dis­
len de crastavete, atunci se obţine to- tins Buckrey ţinuse pe frate-seu încuiat într’o
Maximilian a fost părăsit şi de armata sa preş. secretar.
totuşi un pepene însâ cu un conţinut pivniţă 36 ani întregi. Toată lumea credea,
austriacă afară de un regiment de husari
de abia 5 la sută zăhar, adecă abia că fratele era mort de mult. Buckrey şi sora
voluntari maghiari, care după executarea
V4 din zăharul ce-’l cuprinde pepenele NOUTĂŢI____ sa încuiaseră pe bietul frate încă în anul
împăratului de asemenea a fost adus în pa­
trie. Dintre aceşti husari volnmtari a distins adevârat. Nu acelaşi lucru se întemplă 1868 în pivniţa casei şi de atunci nu i-au
împăratul cu încredere deosebită pe Tiidos când o floare de crastavete este fruc­ La P u tna! Abea câteva zile ne mai mai dat drumul din întunerecul subteran.
tificată de polenul unui pepene, de­ Când l’au închis era de 20 ani, acum e deci
pomenit mai sus, care era de naştere din despart de măreţele serbări, ce se vor aran-
oarece Iructul obţinut, crastavetele râ- de 56 ani. Starea lui e jalnică. Sărmanul
Comarom şi după ocupaţiune era cofetar şi gia în Bucovina intru amintirea marelui erou
mâne aproape cu acelaşi conţinut dela era asemenea unui cadavru. Părul îi căzuse
bucătar. Acest Ttid6s a fos singurul euro­ naţional român Ştefan Vodă cel mare şi bun.
1 sută zăhar. de tot. Buba îi crescuse până la genunchi.
pean, care a fost de faţă la executarea dela Românii din toate părţile să pregătesc cu în­
Din causa singurătăţii, la care fusese osindit,
19 Iunie 1867 a nef, ricitului Maximilian. sufleţire şi evlavie să petreacă ziua memora­
Tiidds ca martor ocular, povesteşte urmrtoa- bilă de 2/15 Iulie, când să împlinesc patru nu mai putea vorbi deloc şi făcea impresia
rele despre acestea evenimente: împăratul Pentru valorisarea poamelor. sute de ani dela moartea lui Ştefan. Cele unui animal. Causa acestei isolări sfâşietoare
Maximilian a păşit cu curaj la locul de execu­ mai înălţătoare festivităţi vor avea însă loc era lăcomia fratelui seu, care voia să se facă
tare împreună cu generalii săi Miramon şi Prin rescriptul seu dto 15 Iunie 1. tr. fără îndoială în mănăstirea Putna, locul de stăpân pe paitea lui de avere.
Mehia cari au fost postaţi într’un şir cu împă­ Nr. 5103, ministeriul reg. ung. de agricul­ vecînică odichnă alui Ştefan, în ziua de
ratul. Atunci 18 soldaţi vînători indigeni au tură ne pune în vedere, că în conformitate Sâmbătă j j i â Iulie, unde să vor aduna în
Concurs.
păşit înainte, cari nici n’au putut privi la ţea­ cu încunoştinţările primite dela raportorii aceasta zi zeci de m ii de Români din toate
pănul şi imposantul împărat şi generalii săi economici şi dela organele de specialitate, părţile, pentru-că mare a fost pentru toţi,
zdraveni. Aşa s’a întâmplat că 6 plumbi au cu toată seceta ce a domnit în anul acesta aici vor preamări memoria marelui domn
intrat în pântecele împăratului, cari i-au cau- se arată o recoltă bogată de poame în cele român. Discursul festiv istoric va fi rostit la Spre scopul conferirii de stipendii
sat mari dureri. Atunci ofiţerul comandant mai multe ţinuturi ale ţârii. împrejurarea mormânt de distinsul profesor de universitate din »Fundaţiunea lui Gozsdu« pe a-
a dat împăratului, care încă se sbătea plum­ descoperită de consulatele ţârii noastre, că dl Dr. Dimitrie Onciul. nul şcolar 1904/5 pentru şcoalele medii,
bul de graţie cu pistolul său. şi în strâinătate se produc în anul acesta Comitetul central din Bucovina roagă facultăţi, universităţi şi şcoalele de că­
Nainte de a fi executat, împăratul singur multe poame, va da producenţilor noştri pe toţi Românii, cari doresc să ia parte Ia deţi militari la armata comună şi hon­
a mângâiat pa TiidOs, încredinţându-1 cu o mi­ mult de gândit cu privire la valorisarea pro­ aceasta festivitate, să-şi anunţe la timp veni­ vezi — se scrie concurs pe lângă ur­
siune, de a duce ultima epistolă mamei sale, duselor de poame. rea for, ca să poată fi primiţi şi găzduiţi. mătoarele condiţiuni:
archiducesei Sofia; tot-odată s’a îngrijit în Spre a sări în această privinţa într’aju- Anunţările să se adreseze dlui învăţător sup. 1. Concurenţi s6 documenteze cu
testamentul său prin consulul austriac din torul producenţilor, ministerul a dispus să D. Vlad, în Putna, sau comitetului central documente originale sau autenticate de
Mexieo, ca Ttldâs să aibă pensiune până va se pună în mod gratuit la disposiţia proprie­ în Cernăuţ. notari publici:
fi în viaţă. După ce împăratul a fost împuşcat tarilor mici spre folosire la prelucrarea pri­ Dlugosz, istoric polon, îl numeşte >băr­
corpul său l’a aşezrt Tiidos în sicriu care a sosului de poame, ce nu s’au putut vinde în bat admirabil cu nimic mai pe jos de eroii a) că sunt fii de cetăţeni unguri şi
fost transportat la ordinul generalului Mar- stare crudă; căldări (căzare) de-ale statului vechi pe cari îi admirăm aşa de m ult«, şi aparţin bisericei ortodoxe orientale
guez într’un claustru, unde a fost secţionat, pentru fertul spirtuoaselor, uscâtoare (coşare, Ştefan Vodă e pentru el >omul cel mai vred­ române, spre care scop se recere
scoţându-i-se inima şi îmbalsămând-i-se cor­ cuptoare, coşniţe) de uscat poame, piue (mo- nic, căruia i-s’ar putea încredinţa domnia şi extrasul din matricula botezaţilor,
pul. Barba frumoasă a fost tăiată, din care rişte) şi teascuri (presă) pentru stors, ca ast­ imperiul militar peste întreaga lnme*. provezut cu clasula parohului com­
o parte împreunată cu legătura dela ochi a fel o parte a poamelor cu simburele osos, Celor ce le dă mâna la Putna I! petent, că şi de present aparţine
adus-o cu sine Tiidos. Scurt în urma asta cari nu se poate ţinea timp mai îndelungat la biserica greco-orientală română;
vasul de răsboiu austriac Custozza a adus şi cu deosebire poamele atinse (vermânoase D ir e c to r ia l f u n d a ţ i u n i i Ş u lu - b) că studează cu succes bun la vre-un
corpul împăratului la Triest, de unde apoi a şi fără faţă) prin preparare (prelucrare) să ţia n e e convocat pe 14 Iulie n. la şedinţă institut public din patrie, spre care
fost transportat la Viena, şi aici a fost aşe­ poată fi valorisate şi cari astfel subtrase dela ordinară anuală ce să ţine la Metropolia scop au să subştearnă studenţii
zat cu strălucită pompă militară în templul vânzarea din piaţă, mulţimea lor nu influin- din Blaj. dela şcoalele medii atestatul des­
Capuţinilor. In curând a sosit la Viena şi Tii- ţează preţul poamelor de soiu şi de calitate pre anul şcolar 1903/4, ear’ cei
d6s, şi s’a insinuat la audienţă la superba mai bună, ce se pun în vânzare. N ecro lo g . Agapia Friedmann n. Mâ- dela facultăţi şi universităţi indicele
archiducesă Sofia, care l’a şi primit ascultând A îngrijit mai deprrte, ca consulatele dean, iubitoarea soţie, dulcea mamă nu mai despre toate cursurile ascultate şi
plângând raportul lui Tiidds, care i-a predat noastre să atragă, pe calea celor mai răs­ este! Victimă unei boale crude, a repausat şi respective documentul despre
apoi ultima epistolă a împăratului rămăşiţele pândite foi din străinătate, atenţiunea publi­ în 1 Iulie a. c., în etate de 45 ani. Părăsitu- progresul făcut j