Page 1 - Activitatea_1904_08_30
P. 1
/
Anul IV. O răsti e, 4 August n. 1904. Nr. 30
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru Rom ânia şi străinătate
poiază.
Pe ai 16 franci.
Epis'ole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
RD1TOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-RF.DACTC'R: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi. %
Dr. A urel Muntean L auri an B er c i an
păcat strigător la ceriuri, că un popor Prima oară avem fericirea şi noi, Dlui Dr. Ioan Papp, advocat în Brad
() problemă ce de 3 milioane să nu abiă nici chiar o zarandenii, de a putea saluta în mijlo cassarul comitetului arangiator, până
şcoală proprie agronomică, la adăpos cul nostru pe reprezentanţii unei so la 12/25 August 1904.
trebue resolVită. tul căruia să-’şi câştige, dela bărbaţi cietăţi, a cărei devisă e : luminarea B rad, 12 25 Iulie 1904.
neamului românesc prin teatru na
cu tragere de inimă, cunoştinţele de
ţional. Pentru comitetul arangiator:
i. lipsă, cum are să-’şi cultive mai raţio
Se folosim deci ocaziunea dorită Vasiliu Damian Dr. I. Radu,
Suntem în ajunul adunărilor ge nal puţinul seu păment moştenit sau pentru a ne achita în mod demn de president. secretar.
nerale a celor douh corporaţiuni cultu agonisit ?! o datorie naţională, ce ni-se impune Dr. Pa vel Oprişa,
O mână de oameni, un popor prin sprijinirea morală şi materială a v.-pres.
rale. Şi una şi ceialaltă au scrise pe Dr. I. Papp, Alex. Draia,
stindardul lor: înaintarea masei, adecă mic faţă de noi, adecă fraţii saşi, pe acestui valoros aşezement cultural! cassar. controlor.
a poporului român. Nu ne îndoim, că cari în multe i-am imitat, au trei şcoli Subscrisul comitet speră, că P. T. Programa festivităţilor
bărbaţii noştri luminaţi puşi în fruntea agronomice şi noi — 3 milioane — public român din Zarand, deşi nu se cari se vor arangia cu ocaziunea adu
acestor instituţiuni au avut totdeauna nici una. O adevărată ruşine! poate mândii cu o stare materială înflo nării ord. a »Societăţi pentru crearea
ritoare, ba nici chiar cu un an mănos;
în vedere numai şi numai înaintarea Despre lipsă, barem a unei şcoli totuşi se va aventa cu acesta ocaziune unui fond de teatru român*, ce se
obştei. Departe dela noi ori-ce încri agronomice, apoi despre înfiinţarea ace la culmea datoriei sale. Drept aceea va serba în Brad la 15/28 şi 16/29
leia, precum şi despre resolvirea aces Angust a. c.
minări, dar’ problemele, ce până acum ne îndreptăm cătră fraţii noştri, Ro
tei probleme atât de arzătoare, vom
au fost puse în practică, au avut de mâni din Zarand, cu rugarea căldurosă, 1. Sâmbătă în 14/27 August, a.
resultat aproape numai ridicarea clasei mai scrie şi eventual vom veni chiar ca cât mai mulţi si se înscrie de mem c. la orele 7 p. m. primirea comitetului
şi cu o propunere concretă cătrâ adu bri la »Societatea pentru crearea unui la gara din Brad.
mai culte.
narea generală a »Asociaţiunei«, pen- fond de teatru român*, să jertfească 2. Sâmbătă la 8 ore p, m. seara
Suntem siliţi a trage luarea aminte fiecare bănuţul seu în favorul Thaliei
tru-că amânarea este păgubitoare. de cunoştinţă în sala »Central«.
a celor chemaţi la un teren de tot ne- române şi s£ se presenteze cât mai
Mai aproape suntem acum de 3. Duminecă în 15/28 August a.
gligat, care încă este susceput în cadrul mulţi la serbare ei! c., la 10 ore a. m. serviciu divin în
adunarea generală a »Societăţii pentru
statutelor, şi acesta este »Şcoala agro însufleţirea obştească şi jertfa cu biserica gr.-or. din Brad.
fond de teatru«. La participare cât de
nomică*. rată va dovedi puterea noastră de 4. La orele 11 a. m. şedinţa /.
numeroasă invităm şi noi pe toţi iubi vioaţâ, dorul de lumină şi dragostea-ne
f>A cui este pân, intui, aeclma este în sala de gimnastică.
torii artei române. faţă de aşezămintele sfinte ale culturei
şi ţara*. Acest adever nu-’l va putea 5. La orele 2 p, m. banchet.
Am dori din inimă, ca fraţii Bră- naţionale.
răsturna nici cel mai încarnat şovinist 6 Seara la orele 8 concert împreu
deni acel mănunchi de inteliginţâ iubi Ca s<5 ajungem la un rezultat, care nat cu teatru.
Prin cultivarea pământului propriu creşte
toare de neam şi răspînditoare de lu se ne servească spre onoare: apelăm
şi iubirea de ţară. la P. T. preoţii şi învăţătorii noştri — 7. Luni în 16/29 August, la orele
mină, să-’şi vadă ostenele recompensate! 9 a. m. şedinţa II. tot acolo.
Iubirea vetrei părinteşti chiar la pionerii culturei naţionale, la tineri
noi românii este legendare; aproape ___________ f i mea studiosă — mândria şi spe 8. Luni seara: petrecere cu dans.
9. Marţi în 17/30 August a. c
toate cântările noastre populare pline ranţa neamului nostru, la inteliginţâ şi cxcursiune.
de simţeminte, să învîrt pe lângă ogoa- D e l a toţi oamenii de inimă din sinul popo
r le, fenaţele, dumbrăvile, colinele, la rului nostru şi îi rugăm: onoraţi-Vi şi 10. In decursul festivităţilor »Reu
„Societatea pentru crearea unui fond onoraţi-ne cu presenţa Voastră! niunea femeilor române din comitatul
nurile şi codrii ce ne împresoară.
de teatru român11. Si jertfim fe altarul Thaliei ro Hunedoarei«, va arangia o expoziţie
Nu este poezie populară în care din lucruri de mână pregătite de fe
mâne l
plugarul român să nu amintească cu mei zarandene.
P. T. Domnule! Spre orientare alăturăm la acest
drag şi dor boulenii, văcuţele şi plu- Programa specială se va publica
»Societatea pentru crearea unui apel o listă de înscriere de membrii, mai târziu şi se va distribui oaspeţilor.
guşorul lui. Ciobanul din codrii nestră pentru a o circula în cercul şi între
fond de teatru român*, un factor prin
bătuţi să face stăpân pe tot ce vede cunoscuţi D.-V., precum şi programa Brad, 12/25 Iulie 1904.
cipal de cultură al Românilor din Un
şi-’l împresoară, -»când vid dragi-mi me- garia, îşi va serba adunarea generală festivităţilor.
luşei, cred că şi munţii-s ai mei*. ordinară din ăst an în Brad la 15I28 Lista de înscriere şi suma încasată, Comitetul arangiator.
Pe lângă toate aceste, nu este un şi 16129 August a. c. Vă rugăm să o înapoia-Ţi la adresa:
la Padua şi ordinul pentru noua dislocare să ve Ce nu ar fi prestat acest bărbat cu instruiţi prin 4 cădeţi — între cari mă aflam
F O IŞ O A R A de că era deja gata. Schimbarea aceasta repede capacitatea şi eroismul seu dovedit pe atâtea şi eu — după 3 luni i-am pregătit întru
şi neob cîuuită a gamisoanelor a fost provocată câmpuri de luptă — pentru care a şi fost atât, încât au fost apţi a ocupa posturile de
clia aaul 1866 de nişte întâmplări regretabile ivite în sinul decorat cu ordul: Maria Therezia, cel mai suboficieri. Numai la anul 1866 când regi
corpului oficeresc, şi care a avut de urmare înalt ord militar — dacă în răsboiul urmat mentul a fost pus pe picior de răsboiu s’au
de Ioan Mihaiu, proprietar în Orăştie.
retragerea comandantului de regiment — după un an, nu un regiment fără un corp văzut roadele acestor disposifii admirabile,
—-K=*— regretatul colonel Baron Urs de Margine — întreg de armată s'ar fi încredinţat conduce pe cari el — durere — nu i-a mai fost dat
din serviciu şi mergerea lui în pensie. rii lui? Că încrederea M. Sale i-s’a păstrat să le guste.
Onorate Dle Redactor!
neclintită şi după retragerea sa din activitate,
Retragerea aceasta a produs o penibilă In ajunul resboiului.
In numărul 24 a preţuitului D-voastre să vede din chemarea sa în 1866 şi încre
impresie asupra noastră, căci deşi era foarte
ziar făcându-se amintire şi despre mine, pri riguros in serviciu, — ba chiar temut — dinţarea apărării celui mai expus punct al Trec peste anul 1865 în care deşi nu
vitor la lupta din 3 Iulie 1866 dela Konig- monarchiei: Insula Lissa din marea Adriatică. încetase încordările din trecut şi mai multe
totuşi atunci când trăgea sabia şi să punea
grâtz, împrejurarea asta mă îndeamnă a-ţi Sunt nespuse greutăţile cu care s’a contraverse între oficieri trebuiră să se apla
în fruntea regimentului, căutam la el cu cre
comunica şi eu unele date referitoare la luptat acest comandant distins pentru ca să neze cu aima, — totuşi l’aşi putea caracte-
dinţa şi veneraţia unui creştin cătră mântui
luptele din anul respectiv, la care eu am luat facă din regimentul seu un regiment de elită risa ca un an de recreaţiune pentru regi
torul seu şi un singur cuvânt dm gura lui
parte ca sublocotenent şi adjutant la 1. ba şi model; material să afla în prisosinţă, dacă ment. Nou denumitul comandant al regimen
era destul pentru a încălzi inima soldaţilor
talion al regimentului de infanterie nr. 64. au material brut, care trebuia cioplit şi lus tului colonelul baron Ddpfner — un bărbat
Nu mă voiu extinde la o descriere mai până la entuziasm. truit. Regimentul întieg consta aproape nu cu nalte cual ficaţii militare — îndată ce
detaiată a acelei companii nefericite, fără voiu O mângăere şi mulţumire sufletească mai din feciori de ţărani fără căite, căci studia stăiile din regiment, ştiu să iacă în
atmge numai acele momente din luptele ce ^ totuşi va fi simţit regretatul baron Urs, toc după legea de recrutare de atunci, cu tineri curând ordine definitivă între cei certaţi.
s’au dat, cari s’au petrecut în jurul meu. mai precum am simţit şi noi bucuria şi inteligenţi nu te întâlneai la asentare fiind Nu voiu uita nici-odată însufleţitoarea
Cred a nu fi de prisos dacă în treacăt voiu mândria străbătând piepturile noastre atunci, sub un titlu, ori altul scutiţi de m Lţie. vorbire ce a ţinut-o în faţa regimentului la
înşira şi unele din evenimentele mai remar când M. Sa împăratul — supremul cap al Cu mintea lui ageră şi experienţa i bo primirea comandei in limba română şi cu
cabile, cari au premers acest răsboiu pe cât armatei — în revista ţinută a 5-a zi după gată, colonelul Urs şi din situaţia asta critică o pronunţare de-’ţi părea că e născut ro
de desastros de pe câmpul luptă, pe atât de venirea în Viena, s’a îndurat a exprima prea- şi-a putut ajuta, căci pentru umplerea golu mân — deşi poate limba română numai
funest în urmările lui politice. gtaţics înalta Sa îndestulare cu ţinuta impu rilor de oficeri superiori, aduce la 1 Oct. după nume o cunoştea. Citez începutul:
Din 5 Decemvrie 1864 se afla regimen nătoare a regimentului. Dar’ şi căutau fecioiii 1863, 15 tineri cădeţi, toţi absolvenţi ai şcoa- »Soldaţitor! Cei crucea pentru creştin, aceea
tul nostru în garnisoana din Viena. Strămu noştri în adjustarea lor de prradâ ca nişte lei militare matematice din Caransebeş, eară e steagul pentru soldat< /
tarea noastră la Viena a urmat pe neaştep pui de lei — frumoşi şi tiundnoşi — să tot în 1 Decemvrie aceluiaşi an dispune, ca să Regimentul urma a-şi face exerciţiile
tate; abia de o lună veniserăm din Mantua priveşti la ei. fie aleşi 60 feciori din regiment, cari fiind sale pe »Schmelz« şi manevrele pe câmpu»
