Page 3 - Activitatea_1904_08_30
P. 3
Nrul 30 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
b) dacă o elevă voeşte să iee dează simţămintele de dragoste şi înfrăţire rnneei. In orhii ataşaţilor militari şi ai co Pentru acest resultat să formeze
orele singură, sc socoteşte la 2 ore pe între doauă naţiuni vecine. Naţiunea mea şi respondenţilor de răsboiu suntem desonoraţi, o asociaţiune cu scop de a ajuta re
săptămână taxa de 12 cor.*) pe lună; împăratul meu, care a considerat şi iubit pe şi până nu se va schimba întreg sistemul nu ciproc o societate de ajutor mutual
dacă se întrunesc 2 eleve în aceeaşi Români, d n imperiul seu deopotrivă cu cei putem spera o victorie. Invidia şi suspiciunea
oră, taxa se socoteşte la 2 ore pe lalţi supuşi ai sei, sunt veseli de a fi putut dominează in armata noastră. Membrii servi sub presidenţia dirigintelui şcoalei lor,
săptămână cu 6 cor. pe lună de elevă. da prilej i pentru o asemenea pioasă sărbă ciului nostru secret se pândesc unii pe alţii, atingându-se astfel două scopuri de-o-
Instrucţiunea din limba francesă, toare a unui erou ca Ştefan cel Mare şi Sfânt. în timp ce spionii şi agenţii japonezi îşi fac dată; li-s’ar cultiva spiritul de asocia
câte 2 ore pe săptămână se socoteşte Ridic acest pâhar în sănătat a tuturor celor mendrele. Japonia — se pare — cunoaşte ţie — pregătindu-se treptat spiritele
pe lună cu 2 cor. de elevă. da faţă, şi cari, împreună cu noi iau parte toate mişcările noastre, din causa aceasta se pentru societăţi cooperative — şi s’ar
la aceasta se:bare*. şi sch mbă atât de repede şi subit la noi
Toate taxele se plătesc direcţiunii ajuta reciproc cumpărându-’şi în comun
planurile. Bravii nostrii soldaţi sunt duşi în
şcolare. unelte mai de preţ.
Edificiul internatului este situat în Nutreţul fi reducerea transpor luptă, ca oile la abator. Nimenea nu poate
mijlocul unei grădini frumoase lângă tului. Dl vice-comite Pogâny Bela, în ca pune la îndoială devotamentul lor dar’ cât Astfel am putea avea în noi, trep
parcul oraşului şi e provăzut cu apa- litate de vicepreşedinte a Reuniunii econo timp vor fi rău conduşi, se face numai abus tat, tocmai ceea-ce ne lipseşte, agricul
duct, baie proprie şi lumină electrică, mice a comitatului, comunică ordinul minis cu devotamentul şi supunerea lor. întreaga tori luminaţi, cunoscători ai meserii
trului de comerciu nr. 50659, prin care să Europă ştie, că suntem certaţi în casa noas
încât ofere cele mai bune condiţii lor, astfel s’ar putea substitui în câteva
dispune reducerea taxelor pentru transpor tră proprie şi va trage folos din aceasta...
igienice. decenii păturei actuale de agricultori
Elevele din internat, afară de şcoală, tul de nutreţuri pe toate liniile ferate. Ofiţerul rus critică apoi aspru tactica rutinari o generaţie de tineri agricul
au în fiecare zi anumite ore de con- Prin aceasta să are în vedere lipsa cea de războiu a lui Kuropatkin, enumărând nu
versaţiune în limba francesă, maghiară mare de nutreţ şi ajutorarea economilor meroase greveli ce s'ar fi comis, începând tori, care ar asigura cu drept cuvânt
de vite. dela lupta dela Yalu până Ia lupta dela Wa- reputaţia noastră de ţară agricolă şi
şi germână după trebuinţă. Pe lângă
Acest favor se începe cu 1 August şi fanku. Intre altele se zice în scrisoare: „In
aceea ele se prepară şi învaţă lecţiu- bogată. Treptat cu nivelul economic,
nile sub conducerea directoarei, pro va dura cel mult până la finea anului curent. timp ce pe teatrul principal de îăzboiu era s’ar ridica şi nivelul cultural, unul re-
fesoarelor şi guvernantelor. Taxa redusă se poate validita respec mare hpsă de cavalarie pentru acţiuni de s ne sultând din buna stare a celuilalt.
Elevele, cari voesc să fie primite tive se poate câştiga numai pe temeiul stătătoare, s’a trimis o diviziune de cazaci
unui certificat dela Reuniunea economică spre scopuri absolut aventurioase in Corea, *
în internat, au să aducă cu sine: o
comitatensă. unde deja de mult nu mai era nimic de făcut". In altă ordine de idei, relerindu-ne
saltea, un covorel la pat, 2 perini, 4
feţe de perini, o plapomă sau ţol de Despre aceasta suntem recercaţi a la legea împropietăririi reangajaţilor
coperit, 4 ciarşafuri (linţoluri, lepedee), vesti cetitorii noştri spre conformare. Apel din Bucovina. Cătră mesai- militari, credem că această lege, faţă
aşii români. Redacţtunea foaiei > Viitorul» a
6 ştergare, 6 şervete, apoi perie de clerului ortodox român din Bu;ovina, ce apare de cerinţele actuale, sau nu îşi are
dinţi, săpun şi 2 peptene, cari toate Petrecerea de vară, arangează cura- în Cernăuţi, adresează în ultimul său număr
toratul bisericei gr.-cat. Mercuri, in 10 August rostul, sau e de prisos din multe mo
rămân proprietatea elevei. Afară de cătră fraţii din Transilvania un apel de urmă
st. n. a. c., in pivilonul de vară din pro tive. Ne explicăm.
acestea schimburile de trup sau albitu menada Oralului. Venitul curat e destinat în torul cuprins: Vă rugăm se binevoiţi a ne
rile, câte Y8 duzină din fiecare,' două favorul besericei române din loc. Preţul in trimite rât de multe adrese de meseriaşi ro Legea prevede că unui sub-oficer
fuste de lustre (jupon) şi două de fla trării: de persoană 2 coroane, de familie mâni din toată branşa, cari ar fi dispuţi a reangajat, care a servit ca instructor
primi la învăţătură băieţi din Bucovina. Con-
nel; ciorapi, batiste (marămi) câte 1 până la 3 membrii 4 cor. Reghin, la 26 Iulie diţlunile şi timpul cât va dura învăţătura încă în armată timp de 12 ani, să-i-se acorde
duzină, 1 parapleu (cort) şi încălţămin 1904. Comitetul. începutul la 8 oare seara. dorim a le şti. gratuit 6 hectare pământ în ţară, ori
Suprasolvirile se primesc cu mulţămită şi se
tea trebuincioasă. Cât pentru toalete vor cuita pe cale ziuaristică.
nouă. sfătuim părinţii şi tutorii să nu = Un culegctor tip o g ra f rom ăn află 15 în Dobrogea, plus credit pentru ma
facă copilelor, căci pentru uniformita Atentat. Nu de mult a fost ucis Bo- condiţie num ai decât la institutul tipografic terial de economie agricolă şi unelte
„M inerea" din Orăştie.
tea îmbrăcămintei elevelor interne, toa brikow din Finlando şi Andrejew din Caucas, de agricultură.
letele se fac aici cu preţuri moderate, doi conducători ai Rusiei autorate. La 27 Dar’ oare ce economii agricole
grin îngrijirea internatului. Strîns de Iulie a urmat uciderea ministrului de interne Chestiunea absolvenţilor şcoalelor mai pot înfiinţa aceşti reangajaţi mili
uniformă se ţîn: o haină, 2 şurţe în Ple/iwe. Atentatul s’a întâmplat când sosea practice de agricultură. tari? Ce agricultor va putea deveni
forma unei haine, o pălărie de vară şi cu trăsura în gara Varşovia. Bomba a rupt
una de iarnă, cari necondiţionat au să capul ministrului dela trunchiu. Trăsura cu acest om pe jumătate orăşan, novice
se facă aici şi cari peste tot vor costa caii au fost prefăcuţi în bucăţi. Mulţi oameni (Urmare şi fine.) în ale agriculturii care de 15 ani n’a mai
cam 30—40 cor. au fost răniţi. însuşi atentatorul au fost vul Cel mai fericit mijloc de a în pus mâna pe coarnele plugului ? Aceste
Dela direcţiunea şcoalei se poate nerat. Mumele lui e tă nuit. A fost deţinut. druma pe calea adevărată pe aceşti ajutoare, deci, ce viitor rambursate
primi prin postă: «Statutul de organi- cătră instructorii în front de agriculturii
sare« şi «Regulamentul intern« al şcoa Liberarea paşapoartelor. Cu 1 premergători ai regenerării agricole, în române, ar fi credem, un ce just. ,
lei, «Regulamentul pentru cursul com August 1904 întră în vigoare art. de lege VI. ţara noastră, e de sigur, a le acorda
plementara, «Planul de învăţămănt« şi despre libeiarea paşapoartelor pentru Româ câte va hectare de teren, împroprie- Să li-se acorde militarilor alte
«Regulamentul ministerial pentru exa nia şi Sârbia. De aci încolo se vor elibera tărindu-i. avantaje, pentru serviciul adus ţării, să
menele publice, private, supletorii şi paşapoarte numai pe un an ; în caşuri anumite 6 Hectare, credem că e de ajuns; li-se dea pensii, etc., tot, afară de ceia-
de emendare«, â 20 bani exemplarul. şi pe timp mai scurt sau mai lung (pănă la
muncit sistematic, ar da putinţa ca pe ce i-ar pune mai mult în încurcătură
Dela direcţiune se poate primi pentru 3 am). Paşapoartele pe un an Ie liberează de icî-colea, să se poată întâlni câte o fru decât le-ar aduce foloase reale.
2 cor. şi «Monografia* şcoalei, în care aci înainte vicecomitele. Certifi.ate de treerre
pe lângă istoricul institutului, se află in România nu se mai dau decât muncitori moasă economie casnică, care sub mâna Nu va fi o perdere prea mare
descris edificiul şcoalei şi al internatu lor de câmp, zilerilor, etc. pentru depărtări îndemnaticâ a şcoalei practice să poată pentru aceea-ce şi-au consumat cariera
lui în toate amănuntele. de 4 chilometri dela graniţă. Acestora li-se servi de model. Unul din aceste hec spre a-’şi creia o situaţie la oraş, cei-ce
Sibiiu, în Aug. 1904. dau certificate şi numai pe 8 zile. In caşuri tare, ar trebui, prin lege destinat plan acum păşesc în vieaţă, la ţară, va fi
urgente se dau certificate în comitatele măr
Direcţiunea şcoalei. telor de nutreţ; acolo unde terenul ar condiţie exenţială a existenţei lor şi
ginaşe cu România şi Sârbia şi altor per
*) Din care sumă două cor. se contează pe permite o jumătate hectar se fie de materiale şi morale?
lună institutului, pentru susţinerea fortepianelor în soane cari petrec numai provisor pe teritoriul asemeni destinat grădinăritului. Din
stare bună. comitatului. Să se împroprietărească dar’, ab
fondul adunat în cei doi ani jum. se solvenţii şcoalelor de agricultură spre
Anuarul şcoalei primare şi de li-se procure prin intervenţia statului
N 0 U T Ă T I a vedea regenerând acea ramură de
_____i__________________________ repetiţie economică din Selişte pe anul vite bune de muncă, cum ar fi cele
şcolar 1903—904, publicat de directorul D. bogăţie naţională, care creiază aproape
de rasa moldovenească, unelte perfec
Foc în Orăştie. In noaptea de 28 Lăpădut: Dare de seamă despre sfinţirea şcoa toate sursele ţării şi care stând pe loc,
spre 29 Iulie, la 1 şi jum ore publicul din lei nouă; lisia donaţiunilor făcute pentru ţionate şi sămânţe bune. Dacă aceste stagnează însuşi pulsul naţii.
loc a fost sculat din aşternut în urma fo şcoală în anul 1903—904; Material ales pe sume nu vor ajunge, tot statul să facă
cului, ce se constată la dl Ioan Mihaiu. A Prin aceasta nu se cere un nou
ars şura cu tot ce se afla acolo precum: 5 basa noului plan de învăţământ pentru şcoa- sacrificii spre a le veni în ajutor cu sacrificiu statului de-oarece absolvenţii
cară de fân, mobile, 2 trăsuri, hamuri şi alte lele poporale, din limba magiarâ, desemn, oare-cari subvenţii.
mărunţişuri. cântări şi gimnastică»; > Pentru pomenirea vor plăti. Ţinându-se în seamă şi im
Pentru-ca, elevii cât timp frecuen-
După foc au sosit şi pompierii. Noro învăţătoriului D. A. Mosora» (imormântarea portanţa chestiunii.
cul că nu a tras vîntul, pentru-că focul pu şi cuvântul funebra! rostit de dir. Lăpădat) tează şcoala se poată avea hrană su
tea lua dimensiuni mari. ficientă, cu mijloace materile cât mai Fie ca impulsul dorit să vie şi de
şi »Drte şcolare» despre personalul didactic
Cu punerea focului este bănuit un lu eltvi, serbările şcolare şi examenele dela finea reduse, să se aplice şi aci ideea can data asta tot dela stat şi cu siguranţă,
crător, care — zice-se, ar fi şi furat unele- el va fi secundat de iniţiativa privată.
altele înainte de a aprinde. Cercetările sunt anului. Anuarul a apărut în Sibiiu, tipografia tinelor şcolare. Asceasta pentru mai
în curgere. — Dl Mihaiu a fost asigurat. archidiecesană. multe motive: s’ar da muncitorilor împroprietărirea şi ajutorarea sta
Toastul principelui Hohenlohe In ftresa emjlexâ face mare sensa- hrană raţională, faţă de cheltuirea for tului să dureze atât cât va fi nevoe ca
la banchetul dela Putnaf a fost urmă ţie o scrioare a unui ofiţer rus superior din ţelor la care sunt obligaţi în timpul iniţiativa privată să i-se substitue şi
torul. »Au venit azi la Putna Românii din cartierul general rusesc din Extremul-Orient. zilei; s’ar deprinde a se hrăni pe viitor mişcarea aceasta de interes general să
toate unghiurile Europei, să sărbătorească Ssrisoarea acesta o pulică un corespondent în alt chip de cum se hrăneşte ţăranul preocupe cât mai mult pe aceia-ce vin
amintirea marelui vocvod Ştefan, aprigul şi de răsboiu, căruia i-a arătat ofiţerul rus scri nostru în timpul de faţă. Elevii, luând imediat după stat în susţinerea agricul
neînvinsul luptător şi apărător al ţării, al popo soarea în cestiune, adresată camarazilor săi turii : pe marii proprietari.
rului românesc şi al creştinătăţii. Au venit din din Petersburg. Extragem din această scrisoare parte cu rândul la facerea elementelor,
lumea întreagă elită, oameni culţi şi cei neşti următoarele pasage: ar învăţa multe lucruri folositoare pen Stimulând astfel, dintr’un început
utori, ca să depună prinosul lor de recunoş- Este întristători, când vezi pe ofiţerii noş tru economia casnică în viitor. pe absolvenţii acestor şcoli şi apucând
tinţi memoriei aceluia, care a luptat acum tri în necontenită ceartă; ei sunt împărţiţi în Absolvenţii, să fie obligaţi să con direcţia dorită, curând se va ajunge ca
400 de ani pentru apărare strămoşilor lor. elice şi se ocupă atât de mult cu interesele tinue cât mai mult timp după termi proprietarii să dorească a avea pe do
Acest simţământ de pioasă recunoştinţă, înalţă lor proprii încât uită că se luptă contra Japo narea cursurilor contactul cu şcoala meniile lor astfel de agricultori lumi
pe cei ce-1 manifestă şi nu poate lăsa pe ni nezilor, duşmanul nostru general. Fieşte-care unde au primit lumina, spre a fi cu naţi şi atunci ajutorul şi preocuparea
meni rece. Ziua de azi mai are şi altă mare începând dela viceregele Alexejew şi dela
însemnătate, şi anume, însemnătatea unui generalul suprem Kuropatkin, până la cel din rent cu toate progresele şi noutăţile lor, devenind intensivă, va dispensa
eveniment menit a fi cimentul, care consoli urmă soldat, se ceartă şi nu se supune, po- agriculturei sistematice. treptat statul de a acorda în mod larg
