Page 2 - Activitatea_1904_08_30

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 30

Academia Română. mai simplă, mai uşoară, întemeiată pe prin­ | = Se scrie i (nu î) şi când se pro­ Condiţiuni de primire
cipiul fonetic. nunţă semison (/ consonantă), aflându-se îna­
In 1904, Academia, dând ascultare aces­ inte sau după vocală şi formând diftong cu în şcala civilă de fete a Asociaţiunii
Bucureşti, 1904 Iunie 26.
tor dorinţe, a făcut un nou şi mare pas în dânsa; asemenea şi la sfârşitul cuvintelor din Sibiiu şi în internatul aceleia.
După lungi desbateri, Academia Ro­ desvoltarea scrierii literate a limbii româ­ după vocală sau după consonantă:
mână, ţinând seamă de indicaţiunile date de
neşti: a părăsit cu totul principiul etimolo­ zară, zarnă, z'arbâ, ro/b, şozm, zertare
cătră generalitatea scriitorilor şi învăţătorilor In clasa I. a şcoalei civile de fete
giei şi a primit scrierea în general întrebuin­ do/nă, a/bă, uztare, u/inire, p/ept, f/er; z-am
români din toate părţile, a modificat funda­ se primesc eleve:
ţată în Regat întemeiatei pe principiul fonetic: luat
mental sistemul ortografic făcut de dânsa la a) cari dovedesc prin atestat de
de a scrie sunetele vorbirii prin litere adap­ no/, boz, do/, cez;
1880 şi 1881, şi a întocmit un mod de scri­ botez, că au împlinit cel puţin versta
tate fiecăruia, fără a se ţinea seamă, dacă su­ bunz, nor/, merg/, fraţz, drept/, fiz, fii/,
ere mult mai simplu, întemeiat pe principiul de 9 ani;
netul care se scrie derivă dintr’altul schimbat copii/, vezi-/, bate-z.
fonetic de a scrie sunetele vorbirii prin anu­
din cauze fonetice b) cari dovedesc prin atestat şco­
mite litere, fără consideraţiuni etimologice — Spre deoseire, acolo unde i final lar, că au absolvat cu succes IV. clase
sau gramaticale. In paginele următoare se arată mai întâiu re­ este întreg şi intonat, se însemnează cu accen­ elementare (poporale sau primare), ori
gulele stabilite asttel pentru scrierea româ­ tul grav ( A): a auzl, a Iov/ (vezi mai jos
Nouăle regule ortografice sunt cuprinse apoi dovedesc pe basa unui examen
nească, apoi se dă un dicţionar ortografic, No. V.)
în alăturata broşură. de primire, că sunt bine orientate în
în care s’au adunat mai ales cuvinte asupra = Terminaţiunea persoanei a 3-a a
Este un mare interes de cultură naţio­ materialul de învăţământ prescris pen­
scrierii cărora ar putea fi îndoeală. imperfectului verbelor terminate la infinitiv în
nală ca sâ ajungem cât mai curând la o uni­ Z şi -z (a sări, a cobor/) se scrie cu -ia la sing. tru clasa a IV-a elementară.
formitate deplină în ortografia limbii noastre Bucureşti, // Iunie ipoş.
şi cu iau la plur.: el sărza, ei dor miau. In celelalte clase ale şcoalei civile
în toate manifestările scrise. Presa periodică
o: om, arb, (9prea, popor, nooc, sac, samn, de fete se primesc eleve, cari dove­
este în întâiul loc chemată sâ cotribue la uni­ I. — In scrierea limbii româneşti se desc prin atestat şcolar, că au absol­
sara, a casă, spune-a, am dat a.
ficarea acestui element însemnat de cultură întrebuinţează următoarele 27 de litere: vat cu succes vre-o clasă premergă­
= Diftongul oa se scrie oa (nu o'):
naţională. Pentru Vocale 8: a, e, i, o, u, ă, â, şi î. toare dela altă şcoală de categoria
Spre acest scop, avem onorare a vă Numai în nume proprii străine se în­ paamă, moară, doarme, moarte, oameni, toacă, şcoalei civile.
loarcc, cunoaşte.
ruga să binevoiţi a adopta şi în organul trebuinţează şi y, o, ii etc.: Stanley, Romer-
u: zznzz, zzra, zznsă, zzră, nzz ne, bzzn, szzr.â, ne- In lipsa unui astfel de atestat, sau
Domniei-Voastre de publicitate ortografia în­ bad, Wzzrzburg.
grzz, umplzz, umpli, tăczz, făczz, pe lângă atestat de pe calasa V. şi
tocmită de Academia Română, făcând să se pu­
Pentru Consonante 19: b, c, d, f, g, h, VI. dela şcoală elementarâ-poporală,
blice în acelaşi timp şi regulele admise de ea. = Se scrie u (nu u) şi când se află
j, I, m, n, p, r, s, ş, t, ţ, v, x, z. primirea în ori-care clasă a şcoalei ci­
înainte sau după altă vocală pronunţat semi­
1. Kalinderu, D. Sturdza, Numai în nume proprii şi în cuvinte son şi făcând diftong cu ea: vile, ce corespunde verstei elevei, se
preşedinte. secretar general.
străine se întrebuinţează lilerele şi grupurile: poate face numai pe basa unui exa­
ozz, nozz, bozz, sazz, săzz, fiu, teizz, altoizz,
Kqu, ph, l/i, w: Aant, âalium, Quintihan, zăvoizz, vioizz; nueazza, noazzâ. men de primire, depus cu succes înain­
întâia misiune specială ce s’a pus Aca­ tea corpului profesoral al şcoalei, în
A^zzitania, iVzihppsburg, Aâionville, Zâurgau, ă: sărăcie, mz/runt, bătut, bunătate. învzîţ,
demiei Române la înfiinţarea ei, în 1866, a sensul ordinaţiunii ministrului regesc-
ILagner, IVh'ite, fFiesbaden. adevăr, t<2u, Szîu, supzlrare, rrizî supz/r,
fost: »de a determina ortografia limbii ro­ ungar de culte şi instrucţia publică,
Nu se scrie: Mihalaâe, Saâe, Taâe, .vzld, împărat, rzîmas.
mâne*. dto 11 August 1887, Nr. 29000. Exa­
ecuaţie, ci Mihala^e, Sache, Tacite, ecuaţie, â —I: se scrie în douâ feluri:
Din această cauză în cei dintâi trei ani menul de primire este scutit de taxă.
sau ecuaţie.
ai activităţii ei, 1867—1869, cele mai înde­ a) Se scrie cu â în corpul cuvintelor:
lungate şi adeseori foarte aprinse discuţium Se scrie însă: kilogram, kilometru. sânge, plânge, cântă, cât, atât, vânt, vânz, Elevele, cari se inmatriculează pen­
s’au făcut asupra ortografiei. Aceste discuţi- Numeie proprii de familie române îşi vânzare, hatâr, mormânt, cuvânt, când, lând, tru prima dată la şcoala noastră, au
uni au ajuns la sistemul de scriere votat la pot păstra ottografia lor: ATogâlniceanu, Afet- sfânt, — toate formele verbale terminate cu să producă atestat şcolar, atestat de
13 Septemvrie 1869. .sulescu, Afalinderu, <2»intescu. -ând: cântând, văzând, făcând mergând, botez şi certificat de revaccinare.
urând (dela urare). In cursul complementar (supleto-
După ajungerea celor doi latinizatori II. — In regulă generală fiecare literă
hotărâţi, Laurean şi Massim, la conducerea representă în sciiere un anumit sunet al vor­ b) Se' scrie cu 1 la începutul cuvintelor: riu), împreunat cu şcoala civilă de fete
tinerei instituţiuni, ortografia academică a birii şi fiecare sunet al vorbirii se scrie prin- în, zAnamte, zacă, znger, zncurc, zncerc, zndoit, a Asociaţiunii, în sensul §-lui 6 din
fost şi ea tot mai mult latinizată, ca şi limba tr’una şi aceeaş literă. znnot, îl, zmi, zţi, zşi, zi statutul de organisare al şcoalei, se
Se scrie asemenea cu z: primesc eleve, cari au absolvat cele
până a ajuns la punctul culminat în cunos­ In practică sunt însă câteva abateri dela
1. In cuvintele compuse precum sunt: patru clase ale şcoalei civile. Se pot
cutul * Dicţionanu* dela 1871 —1876. Lumea acest principiu general al scrierii:
nezndurare, neznpătat, prezntimpinat. primi şi eleve, cari au absolvat cu cal-
literară, scriitorii şi publicul, nu au urmat a) literele â şi î însemnează amândouă
calea arătată în această direcţiune. ace laş sunet, 2. In terminările flexionare ale verbelor culi buni numai două clase civile, dacă
terminate în -rî: a uri, cobori, hotâri, ţâri, au trecut de 15 ani şi sunt împede-
Academia Română, reconstituită şi înăl­ b) literele c şi g representă amândouă i
ţată, prin legea dela 1879, la situaţiunea de câte două sunete deosebite, urzm, coborzm, hotărzm, târim, uizt, coboizt, cate a absolva toate cele patru clase
Institut Naţional, a reluat, în anii 1880 şi c) litera x representă o grupă de dauă hotărzt, târit, urznd coborind, hotăr/nd, târznd. civile.
1881, discuţiunile ortografice, a părăsit orto­ sunete. (Va urma). în s c rie rile pentru anul şcolar
grafia etimologică latinizatoare şi a stabilit III. — Literele enumerate mai sus re­ 1904/1955 se pot face din 1—6 Sep­
un nou fel de ortografie mult mai uşoară. presentă sunetele cuvintelor precum urmează: CORESPONDEN ŢA temvrie 1904 stilul nou.
In locul etimologismului latinizator s’au pus Vocale. Examenele de emendare, se ţin în
regule de sciiere restrânse in marginile eti­ 1 Septemvrie 1904 st. n. la 8 ore a.
a: aţa, amar, axa, mare, ţară, buna ştiâ,
mologismului român. Astfel s’a făcut un mare Onorate Dle Redactor! m., cu elevele cari s’au anunţat la
aduna, vedea, auziâ.
pas spre unificarea scrierii în toate ţările ro­ direcţiune.
e: cere, mei ga, ceteşte, vede, verde, sade. In numele locuitorilor arşi de foc
mâneşti. din Vaideiu, te rog să binevoeşti a In 3 Septemvrie st. n. la 8 ore
La 1895 s’au discutat din nou şi s’au — Diftongul ea se scrie ea (nu ă) : ceară, publica în preţuita foaie ■» Activitatea* a. m. se ţin examenele de primire, ear’ în
schimbat unele puncte din ortografia primită ceapă, se dea, să crează, neagră, dreaptă. următoarea 4 Septemvrie se vor începe prelegerile
la 1880—1881, dar’ principiul a rămas acelaş. = Terminaţiunea persoanei a 3-a a im­ regulate.
Publicul, scriitorii şi învăţătorii de toate perfectului verbelor în-z? şi-eâ (bate, a vedea) Mulţumită publică. Didactrul e 4 cor. pe lună, şi pen­
gradele, în marea lor majoritate, nu a fost se scrie cu -ea la sing. şi cu -eau la piur.; In 19 Iulie a. c. pe la 5 ore p. tru elevele, ce se înscriu prima dată
pe deplin mulţumiţi nici cu acest fel de scri­ el vedea, ei toceau, el bătea, ei mergeazz. m. s’a iscat un foc teribil în comuna la această şcoală, o taxă de inmatricu-
ere, şi întrebuinţau unii şi cereau alţii o scriere i: zn/mă, pztz'c, negri, aflz, dormi turti. noastră, care ajutat de vânt, în scurt lare de 4 cor., solvită odată pentru
timp a prefăcut în cenuşă toate edifi­ totdeauna. Acelaşi didactru e şi pentsu
rile din jurul Vienei adese-ori în presenţa daneze, a se «asigura contra ori-cărei even­ ciile, cu haine, mobile, bucate şi nutre­ elevele din cursul complementar.
M. Sale Îmi ăratului. Eară noi oficierii şi tualităţi şi a face şi pe Austria împreună ţul aflător în ele, preenm şi un june Elevele, cari voesc se fie primite
suboficierii — dacă căutam o distracţie după răspousabilă pentru acest răsboiu faţă de şi 8 porci, la 32 locuitori. Institutul de în internat, fie eleve ale şcoalei civile,
munca zilnică — totdeauna o aflam în so­ cealaltă Europă. credit şi economii »Dacia* din Orâştie, sau ale şcoalei elementare a Reuniunii
cietatea Vientzilor, cari cu dragoste ne pri­ Nu încape îndoeală, că conducătorilor în a cărui frunte şi a cărui director femeilor române, au să fie anunţate de
meau şi ne încântau cu aflabiiitatea lor. armatei prusiace dându-li-se aşa ocasiune bi­ este dl Dr. Aurel Muntean, advocat, timpuriu la direcţiunea şcoalei, înainte
Nici pe orisontul politic nu se puteau nevenită a studia în decursul campaniei — care mişcat şi pătruns de simţeminte de începutul anului şcolar, pentru-ca
observa «punctele acele negre*, cari de re­ zicând la ei acasă — avantajiile şi scăderile nobile umanitare, numai decât a dispus să se poată face disposiţiunile necesare.
gulă sunt precursorii unui răsboiu. Unica armatei noastre, şi convingându-se cu ose­ ca sâ se împartă la cei nenorociţi 24.7 Taxa internatului e 400 cor. pe
chestie care mai turbura din când în când bire de inferioritatea pustei noastre faţă de coroane, care a şi exmis în 21 1. c. pe an, plătită înainte în două sau cel mult
liniştea aceasta, erau provinciile Schleswig — cea prusiacă cu ac, apoi nu te poate prinde dl Laurian Bercian în faţa locului Vai­ in patru rate. Spesele pentru cărţile
Holstein, ocupate cu un an mai nainte dela mirare, dacă contele Bismark a crezut de deiu, şi împreună cu subscrisul au trebuincioase, pentru materialul de scris,
Danemarca; dară şi acesta chestie să regu­ sosit timpul a traduce în fapte planurile sale împărţit aceea sumă, de câte 11, 9, 7, desemn şi lucru de mână, nu sunt
lase definitiv prin tractatul dela Gattstein pentru mărirea Prusiei. Din memorabilele 6 şi 3 cor., în proporţie cu dauna cuprinse în taxa amintită. Acestea se
ratificat prin ambii monarchi ai Austriei şi cuvinte ce le-a rosiit după-ce a ajuns în avută. poartă separat de părinţi, precum şi
şi Prusiei, cari convemră în persoană la fruntea ministerului: »Corpul Prusiei e prea Pentru aceasta creştinească faptă, cheltuelile pentru îmbrăcăminte şi în­
Salzburg în 20 August 1865. îngust şi politica sa va consta din fer şi — în numele celor împărtăşiţi, cari călţăminte, pentru instrucţiune în foarte-
sânge**) străbate în deajuns aceste planuri prin aceea au primit balsam vindecător — piano şi în limba francesă.
Toată lumea să aştepta acum şi nu
de expansiune, cari devenind fapte compli­ subscrisul exprim cea mai profundă Taxele pentru instrucţiune în foarte-
făiă cuvânt, că de vr’un conflict răsboinic
nite au fcăut epocă în istoria universală. mulţumită publică, poftind dela bunul piano sunt 2 categorii:
între aceste două state nu poate fi vorbă şi
mai ales pentru Schleswig-Holstein, regu- (Va urma). Dzeu, ca pe susnumiţii domni să-i ţină a) dacă o elevă voeşte să iee orele
întru mulţi ani sănătoşi, ca să poată singură, se socoteşte la 2 ore pe săptă­
iându-se acum chestia acestora într’un mod
conduce institutul spre înflorire şi pros­ mână taxa de 18 cor.*) pe lună; dacă
pentru ambele părţi mulţumitor. Dară Prusia
— precum să vede din acţiunile ei ulterioare per are. 2 eleve iau împreună instrucţiune în
— încă dela începutul răsboiului contra Vaideiu, la 28 Iulie 1904. aceeaşi oră, taxa se socoteşte la 2 ore
Danemarcei, nu a fost sinceră faţă de aliata pe săptemână cu 9 cor. de elevă; sau
ei Austria, şi s’a folosit de ajutorul acestei Ioan Nistor,
primar. *) Din care sumă 2 cor. sc contează pe lună
numai pentru ca mai cu înlesnire să-şi ajungă
institutului, pentru susţinerea fortepianelor în stare
scopurile sale: a pune mâna pe provinciile *) Ostrrcichs Kâmpfe im Jahre 1866. bună.