Page 1 - Activitatea_1904_08_32
P. 1
Anul IV. Orăştie, 18 August n. 1904. Nr. 32
ACIIYIIAIEĂ 4 coroane.
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe % an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari— ţărani pe an
Manuscriptele sura a se adresa
redacţiei şi acelea nu se îna
România şi străinătate:
poiază. Pentru Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani,
EDITOR, PR O PR IETA R ŞI ŞEF-RED A C TO R: REDACTO R RESPO N SA BIL :
A p a re în fie c a re Jo i.
D r . A u r e l M u n t e a n L A U R I A N B E R C I A N
() problemă ce au absolvat o şcoală poporală, respec nea acasă şi nu va fi silit să ia lumea Datorinţele lor să cuprind în cine
tive au frecuentat şcoala până la împli în cap. capitle, Cu plată cad în clasa X. şi
trebue resolvită. nirea anului de etate 14. In preajma adunării generale a parte în XI. a funcţionarilor de stat
Ăsociaţiunii apoi a directorilor financiali.
Planul învăţământului este urmă Locuri însemnate aceste, la cari
d e bCLUCâ recomandăm aceste vederi,
iu. torul; limba maternă, maghiară, mate pot compenta comercialişti absoluţi, dacă
declarând sus fi tare, că 0 'problemă
Cu provocare la datele statistice matică (geometrie, măsuratul pământu ce trebue resoloitâ, ca aceasta, fi au, sau să supun la examenul de stat
ale ţării bune, rele ce ne stau la dis lui şi aritmetica), desemnul, istoria, geo financial. Avis celor interesaţi!
atât de arzătoare noi nu avem I
posiţi, constatăm, că două tetţialităţi a grafia, istoria naturală, (zoologie, bota
poporaţiunii să ocupă cu agricultura. nica, excursiuni pentru botanică şi zo ----------- f
Nutreţul tocat (tăiat).
Aceasta dovedeşte pe deplin, că statul ologie, mineralogia) fisica, chemia (neor Revisori pretoriali*
nostru este agrar. ganică, organică, agriculturală, industria
In urma art. de lege III. din anul
Dacă statul ca atare este agrar, agriculturică, praxa laboratoricâ), cu Agricultorii noştri întrebuinţează ca
1902, referitor la statificarea caselor
ce să zicem despre ai noştri? Aci pu noştinţele agronomice (plautologia, cu nutreţ — chiar şi în anii cei buni —
comitatense, ministrul de interne a dis
tem afirma cu toată positivitatea, că noaştere recuisitelor şi maşinelor, vete- pus întregirea a 272 locuri cu revisori paele şi pâşii de cucuruz. De aceste
90% s£ ocupă exclusiv numai cu cul rinaria, creşterea vitelor, comptabilita- pretoriali, pentru comitatele: Arad, soiuri de nutreţ ei fac însă adesea cea
tivarea pământului. Pe lângă toate aceste tea, viticultura, pomologia, apicultura, Bâcs-Bodrog, Baronya, Bars, Bereg, Bi mai rea întrebuinţare. Paele sau le dau
nici chiar o şcoală agronomică. grădinăritul) demonstraţiuni şi praxă, hor, Braşov, Csik, Făgăraş, Gomor, goale şi întregi, cum ies din maşina de
Hâromszăk, Heves, Hont, Hunedoara,
Pentru orientarea celor chemaţi gimnastică. treerat, ceea-ce e procedură cât de
Târnava-mică, Cluj, Caraş-Severin, Lipto,
în afacere înşirăm unele date din ra Tot atâtea studii şi cunoştinşe Maramurăş, Murăş-Turda, Târnava-mare, greşită. Tot atât de greşit e şi modul
portul anual a şcoalei agronomice să reale, despre cari poporul nostru nu Nogrâd, Pest-Pilis-Szolt-Kiskun, Sâros, cum se dau vitelor pâşii de cucuruz
seşti din Mediaş. are nici ide şi vai! câtă lipsă are de Szatmâr, Selagiu, Timiş, Turda-Arieş, (jipii).
Aceasta şcoală are un teritor de ele şi cu cât mai mult folos le-ar şti Torontal, Trencsăn, Turocz, Ugocsa, Acestui rău trebue să i-se pună
40 jugăre, provăzută cu supraedificatele trage. Vas, Veszprem, Zemplen, şi Zolyom stavilă, şi anul acesta atât de lipsit de
de lipsă. Teritorul este împărţit după Restul de 26 comitate, cari nu sunt nutreţ ne va constrânge, cred, să înce
Chemarea Asociaţnmii este ă pune aci înşirate, adecă alţi 147 revisori pen
soiurile de cultuiâ în tăblii corespun pem o îngrijire mai raţională a vitelor
la cale înfiinţarea unei şcoale agrono tru tot atâtea preturi se vor institui în
zătoare. Are 10— 16 capete de vite şi o cruţare a nutreţului.
mice centrală, provezută cu toate re- anul vitor.
pentru prăsilâ. Concursele pentru aceste posturi Cum să începem?
cerinţele moderne, în care să se crească
învăţământul este împărţit în trei sunt publicate cu terminul până la 24 înainte de toate vom trebui să
tineretul pentru plugăria raţională, apoi
clase de câte un an. Are an de an August a. c şi sunt a se aşterne la adunăm şi păstrăm cu cea mai mare
cu timpul nici un centru românesc să ministrul de finanţe.
35 —46 şcolari internaţi. îngrijire: pae, pleavă, turnumeată şi
nu întrelase a înfiinţa şcoli agronomice Controlorii de comptabilitate, ofi pâşi de cucuruz.
Şcoala o conduce un director cu
> cu câte două cursuri, ca bună oară ceia cialii de comput, revisorii pretoriali,
6 învăţători cualificaţi, un veterinar şi Unde nu s’a introdus încă ori
din Bistriţa şi Feldioara, lângă Braşov. pentru că aşa să vor chema, care după
un împletitor de corfe. cum va fi denumit, sunt împărţiţi pe sunt de tot puţine maşini de tăiat
Institutul stă sub supraveghierea Cât bine s’ar revărsa asupra obştei lângă pretori, unde fac serivţi de refe nutreţ, oamenii să se întovărăşească
unui curatoriu de 5 membrii. româneşti numai timpul cel mai apro renţi în toţi ramii de comptabilitate, câte 5 — 10 şi să cumpere câte o ast
Cheltuelile unui an şcolar fac cam piat ar dovedi. Concenterese ajutoarele fie de stat, fie comitatenşi, fie comu fel de maşină, care face servicii pre
nali sau corporaţiuni morali. Cu un cu ţioasă nu numai în anii cei răi dar’ şi
17— 18 mii coroane, cari aproape toate băncilor româneşti spre acest scop
vânt toate revisiile să împlinesc numai
se acoper din dotaţiunea universităţii real, apoi putem zice că vom avea po în anii cei mai buni.
prin acestea, chiar şi fonduri biseri
săseşti. porul la mână şi îndemână în toate ceşti şi şcolastici, la cas de exmitere Dând vitelor paele, pâşii de cu
In acest institut agronomic se pri ale noastre treburi, ear’ el poporul, cu din partea ministrului de culte, încă curuz etc. în stare amănunţită, cruţăm
mesc tineri, cari au împlinit 15 ani şi care mulţi guralivi să laudă, va rămâ sunt chemaţi a revisui. mult nutreţ vitele se nutresc mai bine
Inima în mine creşte tr’o parte şi din alta pe întrecute, totuşi ca Fiind regimentul încă din 10 Maiu
F OIŞOARA Şi dă mugur de ’nfLorit, binetele nu încetau cu notele lor diplomatice. a visat că In 17 Maiu va porni cătră câmpul
Şi ca mine voiniceşte, Ultimul răspuns al Prusiei din 15 Aprilie de răsboiu, în ziua aceasta la 4 ore dimi
Cme ’n muncă-i potrivit? care pretindea desarmarea Austriei, nu putea neaţa am părăsit Viena în sunetul musicei
(Eâritecu.1 ogorului. fi sincer, fără a făcut mai mult peutru ochii şi acoperiţi de o mulţime de fiori şi buchete
Şi ca mine cine-şi poartă
celorlalte puteri, ca să nu apară ca parte ce ni-se aruncau de mâni g ngaşe din feres-
Floarea hărniciei lui ? provocătoare; la ea acasă înarmarea o con trile stradelor ce le precurgeam. Abia putea
Cui îi bate sporu’n poartă tinua cu mare grabă şi în 8 Aprilie încheiase străbate regimentul prin mulţimea aceea de
Am o ţară, am o casă,
Cum îmi bate mie, — cui ? şi tractatul de alinţă cu Italia. cetăţeni vienezi, cari veniseră să-şi ia rămas
Am un neam, am un ogor...
Cu începutul lui Maiu 1866 să schimbă bun dela noi şi să ne dorească re’ntoarcere
Cui mă plânge zicu-i: »lasâ, Doamne, ţine-1 temelie
şi fisonomia de până acum a capitalei şi victorioasă.
Nu mă tem de viitor» I Vieţei noastre, tuturor, —
garnisoanei noastre Viena. Carăle de muniţii
Că prescura sfântă, — ţie In decursul marşului pe care îl făcea
de nutreţ şi caii cu duruitul şi tropotul lor,
Drag sunt ţării — ea mie dragă; Ţi-o aducem din ogor 1 pe jos, arătau feciorii noştri o astfel de dis-
ce-i întâlneşti pe tot pasul pe strade, pre
Casa, — nu pot fără ea; N. Rădulescu-Niger. posiţie an mată, de-ţi părea că nu merg la
vestesc evenimente extraordinare. Porţile de-
Neamul, — ’mi inima ’ntreagă, »bătae« fără la o excursiune plăcută. Crescuţi
pourilor şi magazinelor să deschid pentru-ca
Ear’ ogorul vieaţa mea. în aerul liber al naturei şi dedaţi la muncă
fiecare trupă să se provadă cu recuisltele şi
dia aaui 1866 grea, fatigele celor 30 klm. cari de regulă
muniţia de lipsă. Comandanţii regimentelor
In ogor le văd pe toate, le făceau pe zi, nu le alteia nici cât de pu
de Ioan Mihaiu, p ro p rie ta r în O ră ştie împart vestmintele cele mai bune soldaţilor,
El, la toate-i legământ: ţin umorul lor natural. Cu doine şi cântări
îi proved cu 2 rânduri de încălţăminte şi cu
Să-mi încapă ’ntr’însul poate (Urmare) (3) naţionale apoi poveşti din păţaniile lor de
căldările de lipsă pentru pregătirea menagei.
Bucuria pe pământ. acasă şi de pe câmpul de răsboiu, la cari
Acestor trupe a opus: In 10 Maiu se face avensarea generală
cei mai bătrâni luaseră parte, şi scurtau mo
Italia 314.331 ostaşi, 33.103 cai şi 450 pentru umplerea locurilor de oficieri în urma notonia marşului.
Desub nea când mi-j’arată
tunuri; din aceştia erau combatanţi: 270.680 punerii armatei pe picior de râsboiu; 17 că
Ici cu grâul înfrăţit, Astfel am precurs — din staţie în sta
ostaşi şi 10080 cai sub comanda personală deţi ai regimentului nostru sunt înaintaţi la
Icî cu faţa lui curată ţie — Austria, Moravia şi în 29 Iunie ne
a regelui, ear’ voluntarii: 36.000 ostaşi, 665 rangul de sublocotenenţi. O surprindere plă
De tărâm întinerit; aflam în castrul dela Ples lângă Josefstadt
cai şi 40 tunuri sub comanda generalului cută era a vedea sutele acele de oficieri nou
în Boemia, care a şi fost ultima zi înaintea
Garibaldi». avansaţi, cari pe cât te atrăgeau cu noua lor
Şi cu ochiul când îi face Prusia: 295.594 ostaşi şi 846 tunuri, uniformă, pe atât te încântau cu feţele lor întrării regimentului în luptă.
Pluguleţului de zor, ear’ contra ceealaltă Germanie: 49.352 ostaşi strălucitoare de bucurie şi cu resoluţia ce să (Va urma).
Să-i dea brazda ce-1 preface şi 66 tunuri. vedea din toată atitudinea lor de a se dis
Sin de maică roditor. — Deşî înarmările să făceau acum şi din- tinge pe câmpul de luptă.
